vineri, decembrie 3, 2021

Era mai bine bonus de performanta in loc de crestere de salariu minim. Performanta, baza unei salarizari echitabile

Nu incape nici o indoiala ca cresterea salariului minim de la 1 mai cu aproape 20% nu are nici o baza economica, iar conceptul ca munca este prost platita in Romania fata de UE este, la fel, o argumentatie anti-economica, impotriva careia trebuiau sa se ridice toti expertii.

Deschidem manualul de economie pentru incepatori. Luam datele din arhicunoscutul tabel Eurostat si verificam corelatia dintre salariul minim din Romania de 1.050 Ron si productivitatea muncii, care este de 6 ori mai mica decat in UE. Daca mergem pe o corelatie imediata, matematica, media salariului minim in UE nu este de sase ori mai mare decat 1.050 Ron, iar in tarile puternic industrializate nici vorba sa fie de 9 – 10 ori mai mare decat 1.050 Ron. Deci, cu atat mai putin in cazul a 1.250 Ron. Si, din nou pentru amatorii de statistici, tot Eurostat-ul arata ca si in tari bine industrializate ponderea lucratorilor salarizati cu pana la 105% din salariul minim este mai mare decat in Romania, indiferent de domeniul public sau privat de munca. Nu in ultimul rand, daca ne uitam la paritatea puterii de cumparare (ajustate), acelasi Eurostat arata ca Romania nu sta mai rau decat alte circa 15-20 de tari din UE si non-UE din regiune.

Nu exista nici o sansa ca in urmatorii 5 ani productivitatea muncii sa se dubleze in Romania, (ajungandu-se de exemplu la nivelul Tarilor Baltice – unde salariul minim nu este echivalentul a 2.500 Ron, ci mult mai mic), daca ne luam dupa evolutia medie ponderata statistica din UE in perioada 2008-2013 – decat eventual daca se muta aici toti colosii industriali din industria auto si IT, ca tot sunt 2 domenii de performanta in Romania. Dar nu ne ducem in utopic, ramanem la scenarii realiste.

Este o realitate dureroasa faptul ca in Romania nu se poate trai din 1.250 Ron intr-o luna, cu atat mai putin cu 1.050 Ron (desi, asa cum s-a aratat mai sus, suntem in aceeasi situatie cu alte 15-20 de tari). Si asta chiar daca datele economiei releva ca a crescut consumul dupa scaderea TVA-ului la alimente (principalul motor al cresterii economice din 2015) iar facilitatile fiscale din 2016 vor corela puterea de cumparare a salariilor cu pretul de consum, in conditiile unei deflatii probabile de 2-2,5% pentru 2016. Dar este la fel de adevarat ca marea majoritate a celor care sunt remunerati cu salariul minim vin din companii din zona industriala care inregistreaza pierderi sau profituri marginale, in general slab administrate si lipsite de competitivitate. Asa ca, oricat de urat suna spus, si fara sa fie din vina lor, sunt platiti sa stea, neavand nici un criteriu sau standard de performanta. Sau, in cazurile in care lucreaza in privat, beneficiarii salariului minim primesc suplimentar sume de bani nefiscalizate sabotand insasi conceptul salariului minim.

Ii las la acest punct pe alti specalisti sa continue dezbaterea privind corelarea drepturilor salariale cu productivitatea muncii – amintind doar ca este un termen propriu industrializarii, iar contributia la PIB a industriei scade – cum poti calcula productivitate (atentie, nu normare sau tinte) la un vanzator in hipermarket sau lucrator in call center sau BPO, marii angajatori ai tarii? Remarc doar in concluzie ca din punct de vedere pur economic Guvernul NU avea argumente pentru a creste salariul minim (asa cum dealtfel nici nu si-a dorit) – cel putin nu in acest an. Dar observand calendarul electoral al lui 2016 putem intelege dedesupturile maririi, asa cum poate vom intelege de ce din 2017 vor aparea dezechilibre bugetare datorate anului electoral, pe care le vor plati inclusiv cei care s-au bucurat de pomana.

Desigur, ar fi existat si varianta din titlu. In cazul in care angajatorii isi ating indicatorii de performanta (trimestrial, semestrial, anual – cum se crede de cuviinta), beneficiarii salariului minim sa primeasca echivalentul cresterii sub forma de bonus (600 Ron, 1200 Ron, 2.400 Ron, in exemplul de adineaori). Fara performanta reala si indicatori ai acesteia, nu putem discuta de salarizare echitabila in Romania, fie ca vorbim de public sau privat.

Evolutia productivitatii ( euro / ora lucrata)
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 CAGR 2013/2008
UE 28 31,20 30,7 31,4 31,8 31,9 32,1 0,6%
UE 18 35,9 35,5 36,3 36,7 37 37,3 0,8%
Belgia 46 45,3 45,9 45,8 45,7 45,9 0,0%
Bulgaria 4,3 4,3 4,5 4,7 4,8 4,9 2,6%
Cehia 13 12,8 13 13,3 13,2 13,1 0,2%
Danemarca 51,1 49,8 52,4 52,5 52,6 53,4 0,9%
Germania 42 40,9 41,7 42,4 42,6 42,8 0,4%
Estonia 10 10,3 10,8 10,8 11,2 11,2 2,3%
Irlanda 45 46,5 48,2 50,1 50,4 48,8 1,6%
Grecia 22,2 21,1 20,4 19,9 20,2 20,2 -1,9%
Spania 28,7 29,4 30 30,4 31,5 32,1 2,3%
Franta 44,4 44,2 44,7 45,3 45,4 45,6 0,5%
Croatia n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Italia 32,4 31,7 32,5 32,5 32,2 32,2 -0,1%
Cipru 21,2 21 21,3 21,2 21,5 21,6 0,4%
Letonia 7,3 7,2 7,6 7,9 8,2 8,4 2,8%
Lituania 8,8 8,3 9,4 10,1 10,3 10,6 3,8%
Luxemburg 60,8 59,4 60 59,5 58,2 n.a. -1,1%
Ungaria 11,3 10,9 11 11 11,3 11,5 0,4%
Malta 15,4 14,6 15,2 14,2 14,5 n.a. -1,5%
Olanda 46,2 45,1 46 46,1 45,6 45,8 -0,2%
Austria 38,3 38,2 38,9 39,1 39,5 39,9 0,8%
Polonia 9 9,1 9,8 10,2 10,4 n.a. 3,7%
Portugalia 16,1 16,1 16,7 16,9 17 17,1 1,2%
Romania 5,6 5,4 5,3 5,4 5,4 5,6 0,0%
Slovenia 20,1 20,1 20,6 21,4 21,3 21,4 1,3%
Slovacia 12,1 11,8 12,3 12,6 12,8 13,2 1,8%
Finlanda 40,3 38,2 39,4 40 39,5 39,7 -0,3%
Suedia 43,3 42,3 44 44,4 44,9 45,5 1,0%
Marea Britanie 40,3 39,3 39,8 40 39,3 39,2 -0,6%

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Treaba asta cu performanta suna tare bine, dar imi pare ca e destul de greu de pus in practica, in mod corect.
    Adicatelea, important este cine evalueaza performanta si conform caror criterii. Tot important este si daca exista cineva care-l controleaza pe cel ce evalueaza performanta.
    O „unitate” (departament, serviciu, filiala etc.) se poate evidentia intre altele si poate fi premiata in bani. Dar cum se imparte premiul intre angajatii acelei unitati e alta poveste…
    Personal, cunosc cateva exemple de „premiere non-performanta” si in cadrul unor firme private (care s-ar presupune ca premiaza doar performanta). Asa ca, mi-e cu atat mai greu sa-mi inchipui ca ar putea fi functional un asemenea sistem aplicat angajatilor statului.
    De acord, suna frumos treaba asta cu rasplatirea performantei, dar cred ca nu-s multe cazuri in care functioneaza, in viata reala.
    Cifrele prezentate arata foarte rau, recunosc. Recunosc si ca nu stiu exact cum se calculeaza productivitatea muncii. Dar ma gandesc ca, la nivel principial, cifrele nu reflecta doar „harnicia” poporului respectiv, ci si cati bani se incaseaza pe un anumit produs/serviciu.

    Se zice ca intermediarii castiga mai mult decat producatorii. O natiune de intermediari ar putea avea o productivitate a muncii (mult) mai mare, decat o natiune de producatori. :)

  2. Performanta exprimata prin productivitatea muncii are acum, in plin proces de globalizare, o reteta simpla: 1 geniu imagineaza un flux oarecare in care 8 maimute, dresate superficial si supravegheate de 1 mic functionar, produc valoare adaugata in te miri ce domeniu.
    Incet, incet, clasa mijlocie, stalpii societatii care, bob cu bob, contribuia omogen la kaizen-ul afacerilor pare sa pedeleze in gol. De la Ford incoace liniile de productie s-au golit de meseriasi, iar segregarea a corodat tesutul social pana la a-l face transparent si, poate, chiar superfluu.
    In aceste conditii nu prea se mai stie cui foloseste performanta caci maimutele, dupa ce-si obtin banana, nu prea mai au nevoie de mare lucru.
    O lume ascetica in puterea de cumparare invalideaza prompt atletii performantei prin aceea ca cererea si oferta au sanse tot mai mici de a se intalni.
    Norocul care ne petrece, inca, sta in masa hermeneutilor care -stanga/dreapta- ne lumineaza cum sta treaba. Bine dispusi ei ne lumineaza fix in contratimp teroarea revoltelor.

  3. Dublarea productivității muncii în România nu înseamnă ca fiecare angajat actual și fiecare firmă să-și dubleze productivitatea. Dar înseamnă renunțarea la unele actvități a căror profitabilitate se bazează pe salariile extrem de reduse, cum ar fi industria confecțiilor. În urmă cu vreo 15 ani, până și fostele ”alimentare” de la parterul blocurilor deveniseră ateliere de confecții datorită lohn-ului. Astăzi acele ateliere au cam dispărut și e foarte bine că au dispărut.

    Vor exista în continuare metode de a fenta acordarea salariului minim, dar va scădea și numărul ”afacerilor” bazate pe ”găsim oameni la muncă pentru 7 mil.pe lună”. Este lipsit de sens să muncești pentru un salariu din care nu poți să trăiești, însă destui oameni în România continuă să facă asta, datorită educației greșite primite în familie.

  4. Productivitatea unui vânzător de hypermarket nu poate fi calculată individual, dar productivitatea personalului din magazin, în ansamblu, poate fi calculată. Ați văzut în Româina case de marcat automate? Eu nu, deși am fost de două ori anul ăsta. Într-un Tesco de dimensiuni medii, o singură persoană deservește 6 case automate, iar într-un Tesco ”mare” o singură persoană deservește 12-16 case de marcat automate. Și mulți cumpărători preferă oricând o casă automată, apar chiar situații hilare când la ele se formează coadă, deși sunt libere case de marcat deservite de vânzători.

    • Pentru fiecare job exista indicatori de performanta.
      Deci si pentru casier.

      Tesco este mult in fata hypermarketurilor din RO, in anumite directii.
      Am avut posibilitatea sa vad activitatea lui Tesco – cea din fata si cea din spate.

      • Casierul trebuie să stea la casa de marcat chiar dacă timp de o jumătate de oră nu are niciun client. Indicatorii de performanță sunt pentru atunci când are clienți, dar productivitatea îi scade atunci când n-are. Într-un magazin mic își mai găsește ceva de făcut pe la raft în lipsa clienților, dar în hypermaket trebuie să fie 3-4 case deschise chiar și atunci când nu sunt clienți, așa că respectivii casieri nu fac practic nimic în acele momente. Doar la Tesco-urile Extra (cele mai mari) am văzut toate casele manuale închise la 2:00 noaptea, mai funcționau doar cele automate.

  5. Indicatorul ăsta de performanță trebuie să țină seama de accesul la resurse. În România, acesta este privilegiat. Resursele naturale sunt spoliate în dauna adevăraților proprietari, iar cele „virtuale” sunt în posesia unei (aceleiași) rețele clientelare de „băieți deștepți”.

    Din păcate, justiția arată foarte puțin că cele de mai sus nu sunt o ilustrare a zicerii cu vulpea și strugurii.

  6. Cred ca pe undeva, daca vrem sa crestem performanta in mod spectaculos, avem nevoie de tehnologie moderna si uite asa ajungem la investitii.

    Daca de exemplu la stat inlocuim mersul al ghiseu cu interogarea unei baze de date cred ca se ating mai multe obiective. Uite asa subtiem numarul de salarati de la stat, ii trecem in domeniul sectorului privat sau raman la stat daca invata ceva legat de calculatoare, procese, s.a.m.d.

    Deci se poate zbura spre Luna, dar este nevoie de o viziune, de o strategie, de un plan/program, de ceva banuti si de o leaca de timp asezonat cu ceva minte mai multa.

    Da, buna propunerea de a plati bonusuri pentru a creste performanta.

    Am si o istorie interesanta legata de performanta individuala si cea de echipa – oarecum aplaudata de un prof de management. Nimic spectaculos, pana la urma, doar ceva timp petrecut ca sa inteleg ce se intampla in firma respectiva si cum as putea sa imi ating obiectivele pe termen lung, sustenabil.

  7. ”Ii las la acest punct pe alti specalisti sa continue dezbaterea privind corelarea drepturilor salariale cu productivitatea muncii – amintind doar ca este un termen propriu industrializarii, iar contributia la PIB a industriei scade –”.
    Sunteti deci constient ca va plasati tema articolilui pe o platforma subreda, continuand totusi. Apropos de tema, mie imi vine in minte modul de determinare a productivitatii muncii marilor bancheri care au convins Congresul american sa le dea miliardele de dolari, dupa care, intorcandu-se acasa, au fost substantial premiati de catre banci (bonus de performanta, ca sa folosesc terminologia autorului).

  8. Păi nimeni nu vă împiedică să dați prime de performanță. Dar e cam ciudat ca ele să fie trecute în lege câtă vreme e imposibil ca o lege să stabilească care ar fi performanța pe care trebuie să o aibă orice angajat. Mai mult, noi avem productivitate scăzută și pentru că suntem slab pregătiți, inclusiv managerii. Dar și pentru că angajații sunt foarte nesatisfăcuți de locul de muncă. Iar salariul, chiar dacă nu e un factor motivator puternic, e un foarte puternic factor demotivant. Așadar, o creștere de salariu ar putea să ducă la o creștere de productivitate.

    • Există și cauze mult mai adânci ale productivității scăzute din RO. Una e situarea geografică, mult prea departe de coloana vertebrală a Europei (”banana albastră”) acolo unde sunt banii și clienții. O alta cauză e starea drumurilor și a căilor ferate, viteza comercială a unui camion e jumătate cât cea din vest. După aceea vin legislația, birocrația excesivă, fiscalitatea și para-fiscalitatea. Abia după acestea se ajunge la pregătirea managerilor și a angajaților. Nici cel mai tare manager din vest nu poate muta România mai aproape de Frankfurt :P

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro