marți, mai 21, 2024

Este industria europeană în pericol? IRA și efectele ei

De Alin Orgoan și Tana Foarfă

Anul 2023 a început ambițios pentru Comisia Europeană, cel puțin la nivel declarativ. Încă de la Forumul de la Davos, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE va prezenta în curând Planul Industrial Ecologic, iar mult așteptatul moment a venit în sfârșit pe 1 februarie, când Comisia Europeană a publicat planul prin care UE își propune să devină mai competitivă și să investească masiv într-o industrie europeană digitală, sustenabilă și curată.

Comisia Europeană a elaborat un întreg plan pentru a ajuta statele membre să își pregătească industriile pentru tsunami-ul tehnologic. În 5, 10, 15 ani de acum înainte, multe locuri de muncă vor dispărea, oamenii noștri vor avea nevoie să dobândească noi competențe, iar industriile noastre vor fi depășite în fața revoluției tehnologice pe care o trăim. Statele Unite ale Americii, China sunt lider în cercetare și inovare și în industria viitorului. Europa nu poate rămâne în urmă, economia și democrația noastră depind de asta. Aceasta este miza. Mizele sunt mari, dar nu toate țările înțeleg acest lucru și acest fapt este ușor vizibil în contribuția lor bugetară la sectorul educației și cercetării, bazele industriei.

Este un fapt cunoscut deja că acest plan este un răspuns asumat al Uniunii Europene la Actul pentru Reducerea Inflației (Inflation Reduction Act – IRA) lansat de SUA pentru a investi combate inflația, pentru a investi în producția de energie și a dezvolta industria americană, reducând emisiile de carbon cu 40% până în 2030. IRA a lansat mai multe mingi la fileu pentru Uniunea Europeană, deoarece subvențiile puse la bătaie pentru producția de vehicule electrice în SUA sau facilitățile fiscale oferite pentru cumpărarea produselor strict produse în America de Nord sunt practici protecționiste care dăunează industriei europene.

Totuși, există o diferență majoră între Planul Industrial Ecologic European și IRA-ul american: finanțarea.

Baza IRA constă în 369 miliarde de dolari pentru investiții în politici energetice și climatice. UE propune…ei bine, estimări și posibilități. Pe cât de ambițios se arată, pe atât de vag este legat de sursele de finanțare, Comisia invitând guvernele să folosească fondurile europene deja existente. Pentru investițiile parte din acest Plan Industrial Ecologic, se pot folosi de exemplu împrumuturile încă neutilizate din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), estimate în acest moment undeva la 250 miliarde euro. Problema este că statele membre sunt încurajate să folosească aceste împrumuturi și pentru REPowerEU, planul de combatere a crizei energetice, prin urmare nu constituie o soluție reală. De fapt, REPowerEU constituie în sine o sursă de finanțare a acestui plan, dacă ne gândim că obiectivele instrumentului financiar sunt convergente cu prioritățile acestui Plan Industrial. Pe lângă REPowerEU, Comisia mai reamintește de faptul că Horizon Europe dispune de 40 miliarde euro pentru investiții în cercetare și inovare sustenabilă, de InvestEU, Fondul de Inovare și de fondurile de coeziune, unde sunt disponibile aproximativ 100 miliarde de euro pentru tranziția verde. Însă fără resurse noi care să ducă la investiții masive de inovare a industriei europene, nu vom putea vorbi de rezultate mărețe pe termen mediu.

Comisia susține că la jumătatea acestui an, atunci când va avea loc o revizuire a Cadrului Financiar Multianual, va veni cu o nouă propunere de instrument financiar: Fondul de Suveranitate European, prin care să răspundă la aceste critici și la nevoile de investiții reale. Însă discuțiile sunt deja complicate, întrucât statele membre care contribuie substanțial la bugetul european sunt foarte reticente în a se împrumuta din nou pe piețe, în contextul inflației și nesiguranței privind încheierea războiului din Ucraina. Bugetul UE este sub presiune, iar regula contribuțiilor de 1% din Venitul Național Brut (VNB) din partea statelor membre este depășită de nevoile reale ale cetățenilor europeni, care cu siguranță s-ar ridica la măcar un minim 5% din VNB-ul fiecărui stat membru.

UE a venit cu propriul plan industrial, la fel de ambițios ca IRA sau pe alocuri chiar mai mult, structurat pe 4 piloni.

1 Un cadru legislativ mai simplu și predictibil;

Comisia propune ca acest Plan Industrial să fie însoțit de un Act al Industriei Net-Zero, prin care să se simplifice cadrul legal pentru capacitatea de producție a bateriilor, morilor de vânt, pompelor de căldură, echipamentelor și tehnologiilor de stocare a energiei solare și eoliene. Practic, acest Act ar reduce problemele administrative și ar simplifica procedura de acordare de permise și licențe. De asemenea, ar veni și cu un One-stop-shop, adică un singur punct de contact pentru investitor și companii industriale care să le faciliteze procedurile administrative. Se dorește de asemenea să se încurajeze mai mult proiectele transnaționale prin simplificarea procedurilor necesare pentru începerea acestora, precum și flexibilizarea cerințelor pentru Proiectele Importante de Interes European Comun (IPCEI) care se concentrează pe tehnologii curate și aprobarea lor mai rapidă. De asemenea, Actul Industrial ar introduce și standarde europene cu care ar trebui să se conformeze companiile care doresc să dezvolte proiecte cleantech în UE. În plus, Comisia susține că în luna martie va veni cu o propunere de reformă a pieței de electricitate din UE, de un cadru legal pentru baterii, și de un regulament pentru un design ecologic al produselor sustenabile.

2 Acces mai rapid la finanțare;

Comisia propune flexibilizarea regulilor privind ajutorul de stat pentru orice investiție realizată de guverne în energie regenrabilă, precum tehnologii regenerabile, hidrogen regenerabil și stocare de biomasă, extinderea termenelor limită pentru aceste investiții. De asemenea, va revizui costurile de investiții pentru decarbonarea industriei, de exemplu pentru proiecte de electrificare sau eficiență energetică, și va propune plafoane de ajutor de stat mai flexibile pentru schemele de ajutor de stat date cetățenilor în acest scop. Comisia mai propune și creșterea schemelor de sprijin pentru investiții de producție a tehnologiilor net-zero, și chiar vine cu posibilitatea de a oferi ajutor mai mare companiilor care nu se află în UE dar doresc să investească în astfel de proiecte pe teren european. Comisia mai propune statelor membre să se gândească la beneficii fiscale pentru companiile mari și mici care doresc să investească în clean tech.

Însă toate aceste scheme de ajutor de stat pot fi susținute de guverne cu economii stabile și puternice, așa că pentru țări precum România, care nu au ajuns la nivelul de predictibilitate economică și fiscală a Germaniei, Franței sau Olandei, ajutorul de stat va fi insuficient pentru a putea măcar să ajungem la nivelul actual de inovare. Prin urmare, România trebuie să transforme lozinca absorpției fondurilor europene în realitate, ca să poată ține pasul cu competitivitatea Pieței unice europene.

3 Competențe sporite pentru industriile viitorului;

Anul 2023 a fost declarat în UE Anul European al Competențelor, întrucât tranziția verde cere și locuri de muncă adaptate noilor tehnologii, noilor priorități industriale și noii economii. Pentru ca sectoarele industriale aflate în restructurare sau dezvoltare să aibă parte de oameni pregătiți, Comisia propune prioritizarea formării populației aptă de muncă și o atenție sporită pe includerea femeilor și tinerilor în acest proces. Competențele verzi, adică adaptate proiectelor sustenabile, sunt din ce în ce mai cerute și trebuie introduse în formarea europenilor. De asemenea, Pactul European al Competențelor, care adună laolaltă autorități publice, parteneri sociali, companii, IMM-uri, instituții de pregătire și formare, ar trebui să ajute 6 milioane de cetățeni europeni să își îmbunătățească abilitățile de muncă.

4 Lanțuri valorice reziliente.

Comisia explică faptul că nu putem realiza o tranziție curată europeană fără cooperare globală, astfel că propune deschidere economică și comercială, în special în Africa, în estul și sudul Europei, precum și cooperarea cu Organizația Mondială a Comerțului (OMC) pentru a promova investiții verzi. De asemenea, răspunde vocilor care au spus că UE a luat o atitudine defensivă față de SUA după IRA și arată că lucrează într-un taskforce comun cu SUA pe IRA pentru a dezvolta lanțurile valorice transatlantice. Planul Industrial oferă și câteva indicii despre noi inițiative pe care le pregătește UE pentru a colabora mai mult cu celelalte puteri economice: un club al materiilor prime critice pentru industrie sau parteneriate industriale cleantech.

Uniunea Europeană a sărbătorit 30 de ani de la Piața Unică, 30 d ani de libertate de circulație, reguli clare și echitabile de concurență, dar piață care a fost puternic influențată de derogările pandemice la subvenții și regulile pentru ajutoarele de stat. Deoarece subvențiile presupun folosirea bugetelor naționale pentru a ajuta companiile private, am văzut exemple de țări care au exploatat din plin această oportunitate. De exemplu, în ultimii 2 ani, Germania și Franța au fost principalii actori care au beneficiat de aproape 70% din cele 670 de miliarde euro acordate ca scheme de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană. Pentru țări ca România, aceasta este o oportunitate de a utiliza fondurile europene la maximum, de a înțelege impulsul care este oferit industriei din Europa. Avem o propunere ambițioasă la nivel european pe masă, care cuprinde: modificarea și simplificarea legislației cu impact asupra industriilor din Europa, derogări sistematice de la regulile privind ajutorul de stat – ceea ce înseamnă mai multe subvenții naționale permise, un plan pentru viitoarele locuri de muncă, cu accent pe competențe în digital și tehnologie.

Însă rămân întrebări legate de finanțarea acestuia, iar întrebările sunt pertinente, întrucât, fără o finanțare consistentă, există riscul de a lăsa în urmă țări care nu au industrii puternice și nu își pot subvenționa companiile private. Nu vrem o piață unică fragmentată, nici o Europă cu viteză multiplă care să creeze disparități între regiunile Europei. Vrem să găsim în acest Plan și spiritul de solidaritate și coeziune.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Hmmm: „Cine poate, oase roade/Cine nu, nici carne moale”…
    Ce industrie avem noi? Ce patroni am format? (Ma ales pentru noile tehnologii.)
    Ne intereseaza criza in UE, cand purceaua noastra e moarta in cotet….

  2. Europa de Vest și Rusia au pierdut bătălia tehnologică provocată de cea de a 3-a Revoluție Industrială (a digitalizării și a mijloacelor informaționale) și este pe cale să o piardă și pe a patra( IA și genetică/ereditate). Chestiunea cu industriile ecologice este o metodă de a-ți pune singur piedică….

  3. Ideea mea fixa e ca reglementarile, planurile suprastatale sunt o piedica uriasa in piata libera. Toate aceste planuri seamana enorm cu planurile comuniste cincinale. Orice planificare condusa ideologic va duce la prabusire. Stim cu totii rezultatele obtinute pe atunci, cred ca istoria se repeta.

    In alta ordine de idei economia europeana a fost lovita in ultimul timp de mute crize, de la cea financiara, la pandemie si acum razboiul din Ucraina. Pe undeva e inaltator ca europenii au fost gata sa-si sacrifice propria economie pt a lovi in crimele putiniste. Desi, dupa mintea mea proasta de femeie, as fi zis ca mai degraba printr-o economie puternica poate fi pus Putin cu botu pe labe.
    Din nenorocire si acest plan european atit de generos a dat gres. Economia Rusiei infloreste.
    „Cea mai puternică forță a capitalismului, așa cum a descris-o Adam Smith, nu vine din intențiile participanților la piață, ci din faptul că oferta și cererea se unesc în moduri misterioase.”
    https://www.msn.com/de-de/finanzen/top-stories/gastbeitrag-von-gabor-steingart-der-westen-will-putin-%C3%B6konomisch-in-die-knie-zwingen-und-scheitert-grandios/ar-AA16YGrp?ocid=msedgntp&cvid=f1d9d640e2004c1f81db256e95155760

    Autorul neamt aseamana sanctiunile contra Rusiei cu lupta impotriva drogurilor, a migratiei platite si a comertului negru cu armament.

    • Eu cred că, chiar și fără sancțiuni, economia europeană ar fi avut cam aceleași rezultate, întrucât Putin ar fi avut la dispoziție aceleași pârghii de șantaj pe care le folosește și acum în mai mică măsură, dar economia Rusiei ar fi crescut încă mai mult decât 2%. În vară avea o creștere de peste 8%, iar fără sancțiuni creșterea ar fi rămas aceeași pe tot anul.

      • Ce folos a avut Siemens, McDonalds et co ca s-au retras din Rusia. Oare nu era mai avantajos pt Siemens sa le ia niste bani pe trenuri, sau McDonalds pe Mcchiken, nu cumva i-ar fi ramas mai putini bani lui Putin pt armament?

        Ce pirghii de santaj ar fi avut Putin cind era vorba de trenuri sau de gogosi? Mai degraba Ursula baga tare la gogosi.

        • Siemens avea o cifră de afaceri de 600 milioane în Rusia. Față de cele 72 miliarde nu înseamnă nici 1%. Pierderea de imagine ar fi costat probabil mai mult. Putin câștiga doar din vânzarea gazului 160 milioane pe zi. În doar 4 zile acoperea întreaga cifră a Siemens. În loc să ardă gazul la granița cu Finlanda, ar fi plătit facturile lui Siemens et Co.
          A continua aprovizionarea cu energie din Rusia i-ar fi oferit lui Putin tabloul de comandă, așa îl obliga sa apeleze la intermediari, intermediari cu care stabilise deja prețuri preferențiale, mult sub cele de pe piața europeană. Cât cererea încă fost mare, Putin a câștigat, pe măsură ce cererea scade, scad și încasările.

        • Pai trenurile cresc productivitatea in Rusia, deci mai multe impozite pentru Putin, deci mai multi bani pentru armament.

          Chiar si in cazul McDonalds, poate ca nu lasau ei foarte mult profit in Rusia, dar oligarhul care a preluat locatiile va fi si mai eficient la fentarea fiscului rusesc, pentru ca asa a ajuns oligarh.

          Poate nu ati remarcat, dar pretul gazului e si mai mic, si mai stabil acum decat la sfarsitul lui 2021 – inceputul lui 2022 (pe cand nu exista nici o sanctiune). Credeti ca era mai bine daca Germania era si acum in aceeasi stare de dependenta totala de Rusia in care era acum un an?

  4. „…și chiar vine cu posibilitatea de a oferi ajutor mai mare companiilor care nu se află în UE dar doresc să investească în astfel de proiecte pe teren european.” In traducere libera ar insemna o usa larg deschisa companiilor chinezesti care la momentul actual detin leadershipul in productia de moristi de vant si panouri solare, fara sa mai mentionam faptul ca este lider mondial in productia de metale rare utilizate pentru ufabricarea acestor tehnologii „verzi”. De aceea, in aceste zile este mare pelerinaj occidental la Beijing, cu Blinken, Macron si alti lideri europeni care se roaga de Xi sa le produca moristile si sa investeasca prin Europa. Sunt curios care este strategia europeana privind locurile de munca in industria „verde” si cam ce recalificare este necesara pentru a lucra in asa ceva. In afara de declaratii stufoase, aniversari de 30 de ani de piata unica si o retorica utopica „verde” la ce ne mai putem astepta de la UE? A citit careva de la UE studiile privind eficienta acestor tehnologii si cam ce resurse presupune implementarea acestora pentru a inlocui petrolul si gazele, asa cum isi doresc propagandistii ecologiei? Doar la atat de rezuma solutiile UE pentru a inlocui gazele rusesti?

  5. Acum România are extraordinara șansa să ajungă la același nivel cu Germania și Franța. Dacă UE o ține ca gaia-mațu’ cu Green Deal-ul, Mai mult verde, zero emisii, amprente de carbon, camioane cu hidrogen și aratul cu tractor electric, în cîțiva ani intră în foamea românească și neamțul și francezul, iar Ursula o să ne dea de exemplu la ai ei cu hrănitul științific, gătitul cu gheare de pui, șnițelul de parizer și tocana de oase de porc. O să fim vînați ca experți în materie de supraviețuire urbană și tot românul o să fie trainer și coach master acreditat UE pe probleme de încălzit la aragaz, furat curent și dormit cu palton și căciulă de blană. Să avem doar puțintică răbdare și visul va deveni realitate, sîntem la un pas de a arăta Evropiei că mai are de învățat și că tre’ să se uite-n și-n gura noastră de oameni hîrșiți cu foamea dacă vrea să supraviețuiască !

    • „Ursula o să ne dea de exemplu la ai ei cu hrănitul științific, gătitul cu gheare de pui, șnițelul de parizer și tocana de oase de porc. ”
      Ati omis tranzitia la faina de gandaci aprobata pentru comercializare in UE

      „O să fim vînați ca experți în materie de supraviețuire urbană și tot românul o să fie trainer și coach master acreditat UE pe probleme de încălzit la aragaz, furat curent și dormit cu palton și căciulă de blană. Să avem doar puțintică răbdare și visul va deveni realitate, sîntem la un pas de a arăta Evropiei că mai are de învățat și că tre’ să se uite-n și-n gura noastră de oameni hîrșiți cu foamea dacă vrea să supraviețuiască !”
      Intra-adevar. O sa jucam toti intr-o varianta de Hunger Games cu Survivor.
      Dar romanii au avut deja experientele astea cu Ceasca-PCR-Secu. Lipsa de mancare, benzina, caldura si TV care preaslaveste conducatorii.

  6. Industria europeană e in pericol oricum, cu sau fără IRA. Insăși ideea de tranziție verde este arma care o va distruge. Și zic arma pentru că cei ce au lansat-o așa au privit-o. Iar cei ce acceptă cu inconștiență această idee, fără să judece măcar o clipă efectele Planurilor, Șmenurilor și Gărgăunilor verzi, devin vectori ai distrugerii. Orice omulete contaminat de Marota Verde care se apucă să achiziționeze Căluții verzi de pe pereții de sticlă ai Casei Comune a EcoNomenklaturii contribuie din plin la expansiunea industriei asiatice (in special chinezești) și, implicit, la dispariția celei locale. Și nu, nu e nicio tehnologie nouă, nu e niciun tsunami de roboței magici, și nici măcar o aversă de degetare șamanice care citesc argintul viu din om cu o simplă înțepătură (a fost doar o țeapă, știm cu toții). Deci, ce ar fi? păi aceleași jucărele electrice, dotate cu aceleași baterii ca acu 30 de ani, aceleași panouri solare și moriști dotate cu tehnologie veche de peste 30 de ani, aa, și niște spații de stocare unde o să stea omuletele cu capu-n nori construite cu tehnologie de 20 de ani. Toate produse cu materii prime manipulate de chinezi, coreeni și japonezi. Ca să aibă succes, operațiunea asta de invadare a pieței cu știfturi electrice avea nevoie de 500 de milioane de clienți infantilizați. Și cu armata de domni și domnițe cu ambiții de Miss Univers care Salvează Planeta care repetă cu orice ocazie ecuația magică ‘Verde = Planetă – CO2’, mi se pare că gata, masa a fost pusă in mișcare…cu Misiunea Verde lipită pe ochi.

  7. Tot mai multe voci din mediul economic European isi exprima temerile privitoare la deindustrializarea Europei pornita de la Bruxelles.
    Economia nu este doar energie si productia acesteia dupa considerente ecologice. Adevarat fara energie nu functioneaza nimic insa pana transformarile dorite vor avea efecte dorinte
    productia de bunuri si servicii de tot felul nu poate astepta.
    „Green Deal Industrial Plan is based on four pillars:
    – a predictable and simplified regulatory environment;
    – faster access to sufficient funding;
    – skills; and
    – open trade for resilient supply chains”
    Remarcati, Green Deal este inaintea planului industrial, cele 4 piloane sus numite, nu spun aproape nimic concret.
    „REPowerEU” doreste implementarea noilor technologii verzi de productie a energiei, foarte bine insa si aici planul in afara unor lini mari nu spune mare lucru.
    „….green and digital, at all levels and for all people, with inclusiveness of women21 and youth22 at the heart of the Plan.” si restul populatiei unde ramane ?
    Digitalizarea va fi totala, card de identitate digital, bani digitali !! Tinerii vor accepta pt ca nu cunosc altceva, libertatea individuala , un semn de intrebare foarte mare.
    Banii digitali vor deschide si mai larg usile politicilor financiare expansioniste bazate pe si mai multe datorii
    cetateanul neavind nici un instrument de impotrivire, banii virtuali nu-i poti baga sub saltea si astepta la vremuri mai bune, dobanzile putand fi dirijate dupa bunul plac, exproprierea prin inflatie va continua.
    Cele mai greu lovite ramuri ale industriei europene sunt cea siderurgica, chimica, constructoare de automobile plus furnizorii acestora plus serviciile adiaciente de tot felul, sa numesc numai cateva ramuri industriale care in trecut au format coloana vertebrala industriala europeana.
    Industriile de baza europene sunt pe cale de disparitie , relocarile au inceput, marile concerne producatoare de automobile precum BMW, VW construiesc noi capacitate de productie in SUA, India, concerul chimic BASF a stopat toate investitiile in Europa si se reorienteaza catre SUA si China, se doreste reducerea productiei de carne si altele.
    Toate lumea vorbeste de noile technologii, de a 4. revolutie industriala , de digitalizare insa nimeni nu specifica clar care sunt domeniile care se doresc a fi revolutionate si care sa fie finalitatea, Facebook ,TikTok &Co + alte platforme neputand prelua sectoare din industria traditionala producatoare de bunuri incepand de la banalul surub pana la roboti industriali si multe altele.
    Dupa cate putem observa pandemia si razboiul din Ucraina au scos la suprafata vulnerabilitati care multi ani au fost ignorate si imi este foarte mare teama ca industria europeana, cea de productie de armament nu va putea face fata razboilului din Ucraina, nu avem productii suficiente de tot felul incepand de la munitii pana la tancuri.
    Rusii au trecut pe productie de razboi, Europa discuta la nesfarsite ce arme ar mai putea sa adune de prin depozite fara a fi afectate propriile capabilitati etc.etc.
    Se discuta pe fata de un conflict militar intre China si SUA, va dati seama care ar fi efectele economice la nivel mondial ? cel putin Europa ar fi complet “in corzi”
    Toate programele anuntate de UE sunt finantate pe datorii imense, fie datoriile statelor fie cele comune asumate de Bruxelles.
    Fata de programul SUA care este batut in cuie, obiectivele clar formulate cu subiect si predicat, programul european este cum bine spuneti vag, nimic concret, trebuie sa treaca de aprobul fiecarui stat in parte , avantaj SUA.
    Energia in SUA si China este mult mai ieftina decat cea artificial tinuta la un pret mult prea mare in Europa dar dorit si sustinut politic.
    Europa are probleme demografice, punerea in aplicare a planurilor marete neputand fi puse in aplicare in timpii droit, lipsesc MUNCITORII , cei care instaleaza moristi de vant, panouri solare, muncitori care pot construe capacitate noi de productie etc.etc.
    Tinerii care astazi demonstreaza pe strazi pt un viitor mai bun, pt conditii de mediu mai bune nu sunt dispusi sa participle la acest efort fizic care implica munci mai putin convenabile respectiv nu sunt dispusi sa renunte la confortul asigurat cu mult efort de bunicii si parintii lor, din contra generatiile varstnice sunt apostrofate la modul “batrani, albi” care nu doresc sa participle la schimbarea radicala a lumii, a modului de a trai.
    Europa va fi macinata intre SUA si China pt ca nu avem lideri pe masura timpurilor, a asteptarilor, ghinion !!

    • @Ursul Bruno
      „Toate programele anuntate de UE sunt finantate pe datorii imense, fie datoriile statelor fie cele comune asumate de Bruxelles.” Aveti idee cum e finantata IRA a US ? Parerea dvs. Concret !

      „programul european […] trebuie sa treaca de aprobul fiecarui stat in parte , avantaj SUA”. Ati prefera acelasi sistem in UE? Ok. Sunt de acord, dar acela e federalism pur&dur.
      Care dintre statele membre ar accepta? Sa ne inchipuim ce ar spune obstructionismul polonez despre un asemenea „plan impus de Bruxelles”….. Vai ce gemete ar fi pe aici pe la noi. Aoleu, sariti ca ne impune dezvoltarea birocratia buxelleza!! Ce cunosc acei birocrati despre nevoile noastre din ograda milenara, tarisoara se inchina la Inalta Poarta europeana, etc, etc
      Mai reflectati!

  8. Uniunea Europeana se afla in mijlocul unor imense provocari .Decuplarea totala de Rusia , cistigarea razboiului din Ucraina ,integrarea in structurile sale a Rep,Moldova si a Ucrainei ,cresterea competentei in ceea ce priveste dezvoltarea a ceea ce numim energia verde , refacerea tuturor capabilitatilor din sistemul energetic pe segmentele de gaz lichefiat , hidrogen , energie regenerabila si nucleara , intr-un singur cuvint diversificare atunci cind vorbim de sursele energetice .Refacerea intregii Ucraine , aducerea aproape a Finlandei si Suediei pe segmentul de NATO european ,posibila apropiere a Serbiei si a Rep, Moldova impreuna cu Ucraina cresc sansele de dezvoltare si ofera cresteri masive ale industriei de armament .PIB este in crestere in mai toate tarile din UE si aceasta crestere ofera posibilitatea obtinerii unor noi imprumuturi, mult marite fata de anii trecuti stiut fiind care este procentul din PIB ce poate fi parte a acestor imprumuturi .In paralel imprumuturile realizate de catre UE vor fi purtatoare de dobinzi foarte mici ceea ce ofera un avantaj major in lupta concurentiala cu alti colosi mondiali .Pericolul este destul de improbabil atunci cind ne referim la viitor .Nici Pandemia si nici decuplarea de resursele Rusiei nu au reusit sa ingenuncheze Europa . Mai degrba toate aceste necazuri i-au oferit Europei sansa unor realizari de exceptie ce nu se puteau face , daca necazurile nu veneau peste noi , decit intr-un numar mare de ani .Acum totul este facut in regim de urgenta .

    • Cam multe treburi care doersc a fi rezolvate de odata, va fi o catastrofa. intr-un fel sau altul.
      Puteam trai linistiti, nevoia dupa pandemie fiind foarte mare, in schimb totul este bulversat si asta datorita politicienilor tot mai iresponsabili.

  9. Nu stiam ca avem industrie europeana. Stiam ca asamblam partea finala a unor produse made in china ca sa nu platim anumite taxe :) exact ca unboxingul de la dealerii auto :) aia e mareata industrie europeana.

  10. Da, numai orbul de Roubini vede MegaThreats în loc de viitor luminos!
    Robotul Aladin gestionează 21000 miliarde USD, iar CE nu știe de unde va lua vreo 300…

  11. Asistăm la distrugerea Civilizației Occidentale prin încercările de instaurare a socialismului, prin planificarea economiei. Progresul a fost rezultat al acțiunilor spontane, adică neplanificate, în numeroase domenii. Pretutindeni unde a fost experimentat controlul Politicului asupra Economicului falimentul a fost biruitor. Nu există niciun argument dătător de vreo șansă că de astă dată consecințele ar putea fi contrare.

  12. La Bruxelles se citeste presa internationala?
    https://www.politico.eu/article/china-us-spy-balloon-europe-ties-fragile/
    Extract:
    Worse, according to a report in the Wall Street Journal, China has emerged as the dominant supplier of dual-use goods to Russia, providing technology that Moscow’s military needs to prosecute its invasion. Chinese state-owned defense companies have shipped navigation equipment, jamming technology and fighter-jet parts to sanctioned Russian government-owned defense companies, according to the article.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro