miercuri, aprilie 21, 2021

Este sezonul repartizării pozițiilor la Parlamentul European – ce primesc românii? (I)

De săptămâna trecută două românce dețin două dintre cele 14 poziții de vice-președinte al Parlamentului European. Luni 7 iulie, România a obținut alte opt poziții de vice-președinți de comisii parlamentare. Este un progres semnificativ față de ultimul mandat când România a avut un singur vice-președinte al Parlamentului European și șapte vice-președinți de comisii parlamentare. În plus, europarlamentari români sunt vice-președinți ai celor două mari grupuri politice europene și au obținut și funcții de coordonare politică în comisiile parlamentare.

Funcții în cadrul Parlamentului European confirmate până luni 7 iulie:

Vice-președinți ai Parlamentului European – Corina Crețu (S&D/PSD), Adina Vălean (PPE/PNL)

Patru vice-președinți de comisie S&D (PSD): Dan Nica, Comisia de Control Bugetar, Ioan Mircea Pașcu – Comisia de Afaceri Externe, Daciana Sârbu – Comisia de Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, Viorica Dăncilă – Comisia pentru Agricultură.

Trei vice-președinți de comisie PPE: Iuliu Winkler (UDMR) – Comisia pentru Comerț Internațional, Cristian Preda (PMP) – Subcomisia pentru Drepturile Omului, Siegfried Mureșan (PMP) – Comisia pentru Buget.

Un vice-președinte de comisie ALDE: Mircea Diaconu (independent) – Comisia pentru Cultură.

Vice-președinte al grupului politic S&D: Victor Boștinaru (PSD)

Vice-președinte al grupului politic PPE: Marian Jean Marinescu (PDL)

Sumarul pe delegații și partide naționale:

S&D (PSD-UNPR-PC)

Cu 16 Membi ai Parlamentului European, Alianța PSD, UNPR, PC este a patra delegație națională din cadrul S&D și este un bloc solid în jurul PSD. PSD își arogă toate funcțiile parlamentare obținute de delegația română la S&D (cele cinci de mai sus) și funcția de vice-președinte S&D. În plus de aceste funcții, ne putem aștepta ca europarlamentarii români membri ai S&D să mai primească și funcții de coordonator sau vice-coordonator ai grupurilor politice în cadrul comisiilor parlamentare și funcții în cadrul delegațiilor Parlamentului European cu țări terțe. Aceste funcții vor fi votate în zilele următoare.

PPE (PNL-PDL-PMP-UDMR)

La PPE, cu 15 deputați, delegația României este a șasea ca mărime din PPE, însă este mai dezbinată decât delegația română din S&D, pentru că e formată din patru partide politice. Împărțirea s-a făcut între partidele membre ale delegației. PNL, cu numărul cel mai mare de europarlamentari din delegație, obține funcția cea mai prestigioasă: vice-președinte al Parlamentului European. PDL a obținut funcția de vice-președinte al grupului politic, UDMR a obținut un vice-președinte de comisie parlamentară iar PMP două poziții de vice-președinte de comisie parlamentară.

În plus de aceste funcții parlamentare, europarlamentari de la PPE au fost numiți în funcții de coordonare în trei comisii importante. Cristian Preda este coordonator PPE în Comisia de Afaceri Externe, practic a doua funcție ca greutate în ce privește politica externă din Parlamentul European. Monica Macovei este vice-coordonator PPE în Comisia de Control Bugetar iar Marian Jean Marinescu este vice-coordonator PPE în Comisia de Transport. De menționat că această funcție de coordonator este foarte importantă pentru că persoana în funcție decide (după negocieri) poziția grupului politic pe un anumit dosar. La fel ca și la S&D e de așteptat ca europarlamentari PPE să primească alte funcții în cadrul delegațiilor Parlamentului cu țări terțe.

Delegații numeroase în Parlamentul European – funcții importante

România are în prezent același număr de vice-președinți ai Parlamentului European ca și Germania și cu unul mai mult decât Polonia. Acestea sunt poziții prestigioase și ilustrează influența pe care o pot avea românii în interiorul PPE și S&D. Deținerea acestor două posturi pentru prima parte a mandatului actualei legislaturi ne dă speranțe că vom putea avea în viitor și un președinte român al Parlamentului European, așa cum a făcut Polonia cu Jerzy Buzek.

Funcțiile din Parlamentul European sunt negociate în baza unui sistem proporțional de puncte plecând de la rezultatele obținute de partide în alegerile pentru Parlamentul European. În primă fază aceste funcții sunt negociate la nivelul grupurilor politice, apoi în interiorul grupurilor politice și în final în interiorul delegațiilor naționale între partidele naționale. Reamintesc că europarlamentarii români sunt acum parte a EPP, S&D și un ALDE (Mircea Diaconu).

Pentru că cele două delegații românești și-au concentrat eforturile spre obținerea funcțiilor de vice-președinți ai Parlamentului, România nu va avea în prima parte a mandatului nici un președinte de comisie parlamentară. Mandatul de vice-președinte al Parlamentului european este considerată o funcție de prestigiu și nu este influentă la nivel legislativ, ci mai degrabă la nivel administrativ. O funcție cu greutate din același grup de mandate este cea de președinte de comisie parlamentară, în special în cazul unei comisii cu greutate, ca ECON, ITRE, LIBE. Strategia europarlamentarilor români nu e greșită, la fel au procedat și celelalte țări est-europene în legislaturile trecute pentru a se poziționa și obține mai multă influență politică. Astăzi însă, Polonia are un singur mandat de vice-președinte al Parlamentului European dar deține funcția de președinte al importantei comisii Industrie, cercetare și energie (ITRE).

Rămâne de văzut însă dacă europarlamentarii români vor reuși să traducă aceste funcții în influență politică: adică să obțină rapoarte legislative importante pentru România și să impună o poziție românească în alte negocieri. Aceste lucruri depind însă și de coeziunea din interiorul delegațiilor politice și chiar de colaborare inter-grupuri pentru promovarea interesului național.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Deocamdată avem două stele la impactul cu Europa. Și o intrebare de la Bruxelles: Voi nu aveți nicio ambiție?

Printr-o ciudată potrivire, miercuri 14 aprilie, taman când mașinăria noastră politică intra pe contrasens, de undeva de pe lângă Bruxelles ne venea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro