joi, aprilie 18, 2024

Estul in flacari, calm la Kiev

La Kiev e primavara. Cerul e albastru iar soarele se revarsa generos peste Maidan, denumire cu care Piata Independentei din Kiev a intrat deja in vocabularul universal. La prima mea vizita, la sfirsitul lui ianuarie – inceputul lui februarie, domnea un ger naprasnic de pana la -20°C iar strada Hrushevskii, locul in care demonstantii si fortele speciale Berkut se gaseau fata in fata, era traversata de baricade din saci plini cu zapada, autobuze arse, colaci de sarma si mormane de cauciucuri. Acum totul e calm, un calm trist vazind strada presarata de fotografiile celor ucisi in urma asaltului trupelor lui Ianukovici din februarie.

Un cort alb-azuriu adaposteste o capela improvizata a ritului greco-catolic iar credincioasele de la intrare ofera tuturor celor interesati cruci albe de plastic cu siraguri de margele din acelasi material spre a fi folosite drept rozariu. Inauntru, un preot citeste biblia si de fiecare data cind este solicitat discuta cu credinciosii.

Majoritatea corturilor cu demonstranti au ramas in continuare in piata si pe artera principala a Kievului, Khreshchiatik, insa e cit se poate de vizibil ca numarul lor s-a imputinat sensibil. Unii s-au intors la casele lor, altii au intrat in garda nationala. Acum piata e mai mult un loc de peregrinare pentru turistii veniti din toate colturile Ucrainei.

Au disparut si muntii de flori care impodobeau intreg centrul acum o luna iar scena insufletita in fiecare seara de discursuri e acum goala chiar si la sfirsit de saptamina. Se pare ca problemele cu care se confrunta acum guvernantii ucrainieni, legate de miscarea de secesiune din est, le dau mai multe batai de cap decit lupta cu miinile goale impotriva regimului Ianukovici.

In presa rusa, si in masura destul de limitata in cea occidentala, se incearca echivalarea celor doua miscari: cea anti-Ianukovici si cea separatista, ceea ce nu este decit o manipulare propagandistica. Daca in cazul demonstrantilor Maidanului s-au vazut cel mult citeva pistoale, marea majoritate fiind lipsita de arme de foc, separatistii pro-rusi sint foarte bine inarmati, printre altele cu arme automate si lansatoare de rachete.

In piata vad in doua locuri fluturind steagul israelian alb-albastru cu steaua lui David. Curios, ma indrept spre unul dintre corturi si-l intreb pe un barbat micut, brunet, intre doua virste, imbracat intr-o haina de camuflaj, ce semnificatie are steagul israelian. Acesta, un georgian hitru din Tbilisi, imi raspunde: “Pai crestinismul nu se trage de la evrei? Sint doar fratii nostri.” Il intreb ce crede despre opiniile vehiculate in presa rusa despre anti-semitismul Maidanului si ride scuturind din cap: “Aici am avut si o sotnie evreiasca. Trei evrei au murit impreuna cu ceilalti eroi.”

Ni se alatura un barbat blond, cu miinile tatuate si cu o tunsoare tipic cazaceasca. Imi spune ca si el are singe evreiesc in vine, bunicul sau fiind evreu si ca acuzatiile aduse de Kremlin sint o prostie.

Acelasi lucru il aud de la un alt cort unde troneaza acelasi steag israelian. Barbatul din fata cortului, cu un fizic de halterofil si in T-shirt negru cu emblema Bundeswehrului, poarta o “kippa” neagra si se mindreste cu steagul si cu originea evreiasca.

Ca lucrurile nu stau asa cum ar vrea sa le picteze propaganda de la Kremlin se poate afla citind articolul lui Josh Cohen din Foreign Policy [1] si mai ales scrisoarea deschisa adresata pe data de 5.03.2014 de cele mai reprezentative figuri ale evreilor ucrainieni lui Vladimir Putin [2]. Reiese clar ca evreii ucrainieni se tem mai mult de “aparatorii” lor rusi decit de “fascistii” ucrainieni:

“And we certainly know that our very few nationalists are well-controlled by civil society and the new Ukrainian government – which is more than can be said for the Russian neo-Nazis, who are encouraged by your security services.

Unfortunately, we must admit that in recent days stability in our country has been threatened. And this threat is coming from the Russian government, namely – from you personally. It is your policy of inciting separatism and crude pressure placed on Ukraine that threatens us and all Ukrainian people, including those who live in Crimea and the Ukrainian South-East. South-eastern Ukrainians will soon see that for themselves.“
(“Stim cu siguranta ca foarte putinii nostri nationalisti sint bine controlati de societatea civila si de noul guvern ucrainean – ceea ce mai mult decit se poate spune despre neo-nazistii rusi care sint incurajati de serviciile dumneavoastra de securitate.

Din nefericire trebuie sa recunoastem ca in ultimele zile stabilitatea tarii noastre a fost amenintata. Si aceasta amenintare vine de la guvernul rus, in speta de la dumneavoastra personal. Ceea ce ne ameninta pe noi si pe tot poporul ucrainean, inclusiv pe cei ce traiesc in Crimea si in sud-estul ucrainean, e politica dumneavoastra de instigare a separatismului si de presiune bruta. Ucrainienii din sud-est vor vedea aceasta ei insisi.”)

Si zilele acestea se vede cita dreptate au avut!

De fapt, daca de la Kremlin ucrainienii sint descrisi ca o gloata antisemita, la Kiev Putin insusi e vazut de unii ca un “Adolf Putin” ori “Putler”.

In diverse locuri din piata panouri cu fotografii mentin vie amintirea “Sotniei ceresti”, a celor peste 100 de demonstranti ucisi in timpul represiunii. Barbati, citeva femei, tineri, pensionari, evrei, armeni, gruzini, muncitori, studenti, din Kiev, nord, sud, est si vest, lista celor morti se citeste ca o harta a intregii Ucraine. Sint oameni care au luptat impotriva unui regim profund corupt si au murit pentru dreptul de a apartine Europei.

Opulenta resedintei lui Ianukovici, Mezhygirya, poate fi admirata indeaproape in cadrul Muzeului National de Arta al Ucrainei sub numele de ‘Codex Mezhygiria’ . Alaturi de biblia Dali, un folio de 900 pagini cu litografii dupa Dali, cu coperti in piele acoperite cu aur, diamante, rubine, ametiste si malahit, de prima carte tiparita rusa, “Apostolos”, de Ivan Fyodorov, din 1574, se pot vedea printre altele doua vaze de Picasso, tablouri de Aivazovski si Polenov, o sala intreaga dedicata icoanelor care acopera un perete inalt de sus pina jos, o sala dedicata vinatorii in care carti despre vinatoare in latina stau alaturi de o piele de crocodil, de cai si rinoceri de bronz si de arme de vinatoare.

Sala cea mai interesanta, fiindca arunca o lumina asuprea psihologiei proprietarilor, a fost cea a portretelor potentatilor cuprinzind printre altele 20 portrete ale lui Ianukovici. Un tablou infatisindu-l pe fostul presedinte in costum de pilot de curse (iata ca si Ucraina are un politician cu patima curselor de automobile si, dupa cum am vazut mai sus, si cu cea a colectionarii de carti si icoane!) in spatele unei papusi bizare intr-un costum de sport alaturi de doua premii. Papusa se vrea probabil o figura de ceara reprezentindu-l pe Ianukovici insa nu reuseste sa fie mai mult decit o paiata.

Pe peretele opus trei tablouri ii infatiseaza pe rind pe fostul ministru de justitie Pshonka intr-un tablou de epoca in rol de Kutuzov inconjurat de generalii sai (procurorii din cadrul ministerului), apoi pe sotia lui Pshonka in poza de imparateasa Elisabeta a Rusiei, si in final pe Pshonka alaturi de Ianukovici.

Ma intorc pe Maidan, vad steagul mare pe care scrie in ucraineana: “Ucraina e Europa” si sper din tot sufletul ca suferintele poporului ucrainean sa se termine cit mai curind, doar ca viitorul apropiat nu vesteste nimic bun.

Sa se repete oare scenariul iugoslav?

Kiev/München

[1] http://www.foreignpolicy.com/articles/2014/05/07/why_jews_and_ukrainians_have_become_unlikely_allies

[2] http://eajc.org/page32/news43672.html

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. E interesanta asta cu Maidanul, seamana oarecum cu cei ce erau in Pta. Universitatii. Ai nostri se chemau „golani”. Ai lor, cum? „Maidanezi”? :) Asa le zic rusofonii? :)
    Oricum, la ei in ucraineana, cica maidan inseamna piata/arena, nu ca la noi :)

    • Dl Cazacu este un om de buna credinta probabil, explica cu viziunea si simturile calatorului, nu al analistului sau geostrategului, de aici si anumite exaltari fara legatura cu anchete jurnalistice.

      Poate a observat totusi ca exista in randul sustinatorilor de la Kiev exagerari la fel de grosolane ca cele ale separatistilor pro-rusi.

      Liderii separatisti sustin ca „toata populatia Donbasului” vrea cu Rusia, ceea ce sigur e fals, e mult mai probabil ca e vorba doar de o „majoritate”.
      Liderii de la Kiev sustin ca cei care vor cu Rusia sunt o minoritate si ca „majoritatea” cetatenilor din acele regiuni (peste 7 milioane!) vor sa ramana alaturi de Ucraina. E iarasi o exagerare fara acoperire, e simplu de verificat in orice sat si oras din Estul si Sudul tarii ca exista o neta respingere a actualului regim ucrainean si o clara sustinere si admiratie pentru Rusia.

      Pe mine m-a impresionat negativ afirmatia unora de la Kiev ca cei din est sunt doar niste etnici ucrainieni care vorbesc rusa si sunt manipulati de Rusia.

      Ceva asemanator am auzit la Salonic, de la un grec, care-mi explica cu calm si usor dispret ca „aromanii sunt de fapt greci care din motive istorice ince necunoscute vorbesc un fel de romaneasca stricata amestecata cu greaca” !
      La fel spun fascistii sarbi (unii in guvernul de la Belgrad) despre vlahi, ca „sunt etnici sarbi care vorbesc limba -vlaheasca-, dar sigur sunt sarbi, nu etnici romani, ei sunt doar manipulati de Romania” !!
      Bulgaria nici macar nu se oboseste sa recunoasca vreo minoritate aromana sau vlaha, pentru Sofia daca zecile de mii de romani din jurul Vidinului spun „dobardeni” in loc de „ziua buna” e clar, sunt bulgari si gata!

      Noi nu practicam genul asta de asimilare prin fascism etno-lingvistic, suntem de fapt un model in Europa in privinta tolerantei fata de minoritati, in Romania nu exista politician (cred ca nici Vadim nu a indraznit) care sa afirme ca de fapt secuii sunt niste etnici romani care vorbesc maghiara. Or fi printre ei destui romani asimilati si maghiarizati, dar nu o majoritate a comunitatii lor.

      De aceea nu cred ca cetatenii regiunilor ucrainiene din Est sau Sud sunt doar niste etnici ucrainieni care au „uitat” ca sunt ucrainieni si se cred „rusi”. E probabil ca unii sunt in situatia asta, dar cred ca majoritatea celor de acolo sunt rusi si se simt mai apropiati cultural, lingvistic si etnic de Rusia.
      Asa cum cred ca majoritatea aromanilor din Balcani, a vlahilor din Timoc, a „moldovenilor” din regiunile Transnistria, Transcarpatia, Cernauti si Odessa sunt de etnie romaneasca si sunt foarte apropiati prin traditii, limba si etnie de spatiul romanesc, indiferent de propaganda agresiva a nationalistilor din Kiev, Belgrad sau Tiraspol.

      • http://www.bbc.com/news/world-europe-26868119

        Pe cind eram la Bacau in stagiu, in vremea revolutiei noastre, simpaticele doamne din fabrica de avioane ne apostrofau: „Ce faceti mai baieti acolo la Bucuresti? Destabilizati tara?”
        Eu incercam sa le explic ce se intimpla la care ele imi raspundeau: „Esti gresit informat. Sa-ti spunem noi, c-am vazut la televizor.”.

        Cam asa e si pe-aici … Nimeni n-are curiozitatea sa se duca sa vada la fata locului. Citeste Pravda si stie tot.

  2. O revoltă anti-corupție, iar acum guvernatorii de regiuni sunt foștii oligarhi, în guvern câțiva oameni politici care au dus țara spre dezastru, iar numele noi fac parte din mișcări de extrema-dreaptă. Cât despre lupta cu mâinile goale…. somn ușor, vise plăcute!

    • Inca o veste ce pare buna pentru calmul necesar si in regiunile estice:

      Boroday’s statement followed an agreement between Prime Minister Arseniy Yatsenyuk and national and regional political leaders and businessmen on a memorandum to be signed by Ukraine’s political parties to let regions elect officials and solve issues through referendums.

      In the eastern city of Kharkiv, Yatsenyuk said the central government was willing to devolve power, give the Russian language special status and grant financial autonomy to the eastern regions, which now receive subsidies from Ukraine’s central government.

      „Statut special pentru limba rusa” (ceea ce ar reprezenta indiscutabil o discriminare fata de alte minoritati lingvistice majoritare in unele zone ale Ucrainei, Kievul ar recunoaste implicit ca doar brutalitea si insurectia armata permit obtinerea unui asemenea drept!) si ceva nebulos numit de presedinte „autonomie financiara” (nu e detaliat mecanismul).

      Deocamdata, acest „memorandum” intre Kiev si diversi oligarhi, politicieni locali, etc. este in faza „to be signed” de catre partidele politice din Ucraina.

  3. mai tot timpul unii sunt mai cunoscatori decat bastinasii despre realitatile din anumite tari, se tinde spre o oglinda a unor propagande indoielnice, fie ele est fie vest. indarjirea asta de a demonstra puncte de vedere citand tot felul de surse externe nu poate arata decat un bias dus la extrem, in care albul unei parti este 180 de grade opusul negrului (abstract) „perfect dovedit” al celeilalte parti. in antichitate si nu numai se spunea ca a judeca bazat pe spusele unei singure parti e semn de lipsa unei gandiri drepte elementare. se pare ca inca nu am ajuns in faza in care sa putem demonstra echilibru si coerenta..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Corneliu Cazacu
Corneliu Cazacuhttp://corneliucazacu.com
Absolvent al facultatii de aeronave Bucuresti, M.Sc in Energie la DTU din Lyngby, Danemarca, fost consilier de proprietate intelectuala la Copenhaga si examinator de brevete la Oficiul European de Brevete, München, actualmente fotojurnalist si investitor. Autor al volumului de articole si fotografii "O viata dubla: Intre Est si Vest. https://carturesti.ro/carte/o-viata-dubla-intre-est-si-vest-1003851949 si al albumului foto "Zappanale 2009-2019".

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro