joi, martie 28, 2024

Europa și combustibilii fosili: Vor reuși politicile guvernamentale să anihileze forțele pieței?

Declarații politice

Anul trecut, mai multe organisme politice europene au făcut declarații politice despre viitorul combustibililor fosili din țările pe care le reprezintă.

În luna decembrie, Parlamentul francez a aprobat o lege prin care se interzice explorarea și producția de petrol și gaze în Franța și în teritoriilor sale după 2040.

Olanda a anunțat că va permite numai vânzarea automobilelor electrice cu începere din 2025. Similar, și Norvegia va vinde numai automobile electrice și hibride din 2030. Scoția planifică să elimine vânzările de automobile pe benzină și motorină în 2032, iar restul Marii Britanii și Franța vor proceda la fel cu începere din 2040.

În decembrie 2017, World Bank Group a anunțat la Paris că, după 2019, va înceta finanțarea proiectelor de explorare-producție (E&P) a petrolului și gazelor în cele mai sărace țări ale lumii.

În fața unei asemenea rafale de declarații guvernamentale, nu-ți rămâne decât să te întrebi: Cum se articulează retorica politicianistă cu realitățile economiei de piață?

Realități economice

Declarațiile politice făcute de  Franța și de World Bank Group mi se par niște fumigene retorice, nițel ipocrite, fără impact sesizabil pe piața de combustibil fosili din Europa. De ce? Pentru că în 2016, conform EIA, Franța era al 71-lea producător de hidrocarburi lichide din lume, cu cca 763.000 tone pe an. Sau, dacă vreți o comparație mai adecvată, Franța produce într-un an mai puțin petrol decât produce Arabia Saudită în 2 zile. Este o producție minusculă, în comparație cu consumul său de hidrocarburi din 2016, de 76.400.000 tone, adică de 100 ori mai mare decât producția proprie. În consecință, interzicerea explorării și exploatării hidrocarburilor în Franța are aceeași valoare ostentativă precum declarația vulpii care, neajungând la struguri, a găsit motive pur retorice pentru a declara de ce nu-i plac strugurii (lipsa zahărului, salvarea ecologică a viei, necesitatea cumpărării strugurilor din import). Poziția Franței o asemăn cu cea a unor state americane, precum New Jersey sau Vermont, care au interzis exploatarea gazelor prin fracturare hidraulică, chiar dacă au zero resurse și nimeni nu le-a cerut să accepte foraje pe teritoriile lor. Dar pentru electoratul celor două state, predominat liberal, astfel de declarații fără substanță reală, sună bine la urechi.

Cealaltă entitate, World Bank Group, cu sediul în Washington, este compusă din cinci organizații, inclusiv World Bank. Prin statutul său, Grupul nu finanțează proiecte majore de explorare și producție, preferând să acorde împrumuturi și garanții țărilor în curs de dezvoltare pentru activități energetice pe scară mică. Semnificativ este și faptul că toate cheltuielile anuale pentru energie ale băncii reprezintă o mică porțiune din cheltuielile mondiale anuale în domeniul E&P.[1]

Pozițiile celorlalte țări menționate la început reflectă angajamentele lor luate cu ocazia semnării Acordului Climatic de la Paris, așa numitele Contribuții Determinate Național. Dar, pentru că aceste angajamente au fost pur voluntare, fără repercusiuni juridico-financiare dacă sunt încălcate, nu există nicio garanție că toate țările semnatare le vor respecta. După doi ani de la semnarea Acordului, doar o singură țară, Maroc, nesemnificativă din punctul de vedere ale emisiilor de CO2, se găsește în grafic. Iar o altă țară, Statele Unite, s-a retras deja, chiar dacă emisiile sale au scăzut cel mai mult în ultimii 25 ani datorită fracturării hidraulice. O performanță ne-egalată, deocamdată, de nici una din țările semnatare ale Acordului parizian.

Dar, de dragul demonstrației, să presupunem că marii emițători de CO2 își vor onora angajamentele climatice asumate la Paris. Ce va urma? Cel mai probabil, va crește numărul automobilelor și camionetelor ușoare cu motoare electrice (EV). Și, simultan, vom asista la creșterea subvențiilor și scutiri/reducere de taxe pentru cumpărarea acelor autovehicule.

În Europa, 24 țări acordă deja  subvenții copioase pentru achiziționarea unui EV în locul unei mașini pe benzină sau motorină.

De exemplu, Danemarca, o campioană a folosirii energiei eoliene, a exceptat EV-urile de la o taxă de import de 180%. Dar când guvernul danez a decis anul trecut să reducă acea subvenție, vânzările de Tesla și alte EV-uri au scăzut cu peste 60%![2]

Norvegia oferă subvenții, reduceri/scutiri de taxe și parcare gratuită celor care cumpără EV-uri. Ca urmare, în 2016, circa 29% din toate noile înregistrări auto au fost făcute pentru EV-uri și mașini hibride.

Începând din 2011, România a oferit subvenții și reduceri de taxe pentru posesorii de EV-uri, ajungând până la 5000 €. În 2017, programul de finanțare ”Rabla Plus” a crescut subvenția la 10.000 €  pentru achiziționarea unui EV. În plus, proprietarii de autoturisme vor primi o sumă suplimentară de 1.400 € dacă își vor radia din circulație un automobil mai vechi de opt ani.

Cele 24 guverne europene care oferă în prezent subvenționări și scutiri/reduceri de taxe substanțiale pentru EV-uri și mașini hibride aplică concomitent restricționări, uneori severe, autovehiculelor cu ardere internă. În mod clar, regulile pieței libere sunt obstrucționate de politicile guvernamentale de favorizare a autovehiculelor electrice.

Dacă scopul acestor politici guvernamentale este îndeplinirea angajamentelor luate la Paris în 2015, rezultatele așteptate sunt variabile. Guvernele pot, de exemplu, controla emisiile de particule poluante, mandatând obligații de montare a unor filtre și catalizatoare adecvate. Dar pentru a modifica sensibil concentrațiile de CO2 din atmosferă, nu se cunosc în prezent opțiuni guvernamentale efective și acceptabile pentru înlocuirea combustibililor fosili cu alții alternativi în cazul transporturilor grele – autocamioane, avioane, cargouri, tancuri ș.a.

Încercările unor guverne de a introduce biocombustibilii și electricitatea în locul combustibililor de transport nu s-au soldat cu efecte sensibile pentru climă. Chiar și obligativitatea construirii unor autovehicule mai eficiente nu a reușit să încetinească creșterea consumurilor de petrol.

Există și alte probleme majore pentru triumful EV-urilor, pe care le-am detaliat în 2016[3]:

a) Emisii de gaze cu efect de seră din cauza folosirii electricității ne-regenerabile

b) Poluarea rezultată din producerea și aruncarea la gunoi a bateriilor

c) Consumul ridicat de apă

Aș adăuga acum încă un factor critic pentru a asigura o tranziție lină la electrovehicule: un preț stimulativ al electricității. Și, ca exemplu, voi considera Germania, o campioană, alături de Danemarca, a folosirii energiilor regenerabile, în special, eoliene. De la început, trebuie menționat că prețurile electricității pentru consumatorii din cele două țări sunt cele mai mari din lume, după Australia.

În mixul energetic al Germaniei anului 2016 (Figura 1), se regăsesc, în ordine, cărbunii (peste 40%), sursele regenerabile (aproape 30%), centralele nucleare (13%), gazele naturale (12%) etc.

Figura 1. Sursele de electricitate ale Germaniei în 2016

Chiar dacă energiile regenerabile au crescut până la aproape 30% în anul 2016, ponderea dominantă încă aparține cărbunilor. Termocentralele pe cărbuni au fost utilizate ca surse de rezervă pentru producerea electricității atunci când energiile eoliană și solară, datorită intermitenței lor intrinseci, n-au produs nimic. De asemenea, eliminarea centralelor nucleare impune înlocuirea lor cu altele pe cărbuni.

În cazul Germaniei, dezvoltarea și distribuirea foarte ne-omogenă a surselor de energii regenerabile ridică probleme rețelei naționale centralizate. Soluția acestei situații necesită investiții semnificative în modernizarea infrastructurii rețelei, ceea ce va adăuga costuri suplimentare transportului electricității.

Care va fi viitorul combustibililor fosili în Europa și în restul lumii?

Anul trecut, Energy Information Administration (EIA), International Energy Agency (IEA), BP, ori Exxon au publicat rapoarte în care diferite scenarii au proiectat viitoarele consumuri globale de petrol în următoarele două decenii. Efectele politicilor energetice europene se regăsesc în multe din scenarii.

Raportul World Energy Outlook WEO-2017, produs de IEA, introduce un nou scenariu major – Scenariul Dezvoltării Sustenabile – care prezintă o abordare integrată pentru a obține obiectivele acceptate la nivel internațional cu privire la schimbările climatice, calitatea aerului și accesul universal la energia modernă.

Proiecțiile acestui scenariu sugerează că până în 2040:

  • Cererea de petrol: scade 25%
  • Cererea de gaze naturale: crește 15 -20%
  • Cererea de cărbuni: scade 53%

Dar un alt scenariu, intitulat Noi Politici, consideră că nevoile energetice globale vor crește mai încet decât în trecut, dar vor continua să acumuleze o expansiune de 30% între prezent și anul 2040. Această creștere este echivalentă cu adăugarea unei alte Chine și Indii la cererea de energie globală actuală.

O economie mondială care crește cu o rată de 3,4% pe an, plus o populație care, de la 7,4 miliarde astazi, va ajunge la peste 9 miliarde suflete în 2040, și un proces de urbanizare care va adăuga un oraș de mărimea lui Shanghai la populația lumii la fiecare patru luni sunt elementele esențiale care stau la baza scenariului Noi Politici. Conform Figurii 2, cea mai mare creștere a cererii de energie va veni din India (1.005 Mtoe) urmată de China (790 Mtoe) și Africa (485 Mtoe).

Scenariul Noi Politici prevede că până în 2040:

  • Cererea de petrol: crește 11%
  • Cererea de gaze naturale: crește 45%
  • Cererea de cărbuni: crește 5%

Raportul IEA atrage atenția că efectele viitoarelor politici energetice ale Chinei vor fi mult mai importante decât cele ale Europei: Când China se schimbă, totul se schimbă.

Figura 2. Schimbări în cererea de energie primară, 2016 – 2040 (Mtoe = milioane tone de petrol echivalent)

Chiar dacă politicile energetice naționale vor conduce la  o scădere a viitoarelor cereri de petrol în Europa, Japonia și Statele Unite ș(Figura 2), dinamica suplă a raportului cerere-ofertă va prezerva industria hidrocarburilor în următorii 25 ani. Este vorba de o industrie cu o reziliență legendară, care a suportat și supraviețuit numeroaselor cicluri, cu creste și abisuri amețitoare, din anii 1920, ori 1930, ori 197o ș.a.m.d.

Vor reduce europenii cererea lor de petrol? Revedeți raportul dintre producția și consumul de petrol al Franței, Germaniei, Danemarcei și a altor țări. În ciuda entuziasmului pentru automobilele electrice, nu există în viitorul apropiat nici un competitor dezvoltat pe scară largă și viabil comercial pentru înlocuirea motoarelor cu ardere internă.

Concluzii

Dacă, printr-o minune, fiecare națiune își îndeplinește cumva obiectivele asociate cu Acordul climatic de la Paris, doar 1% din reducerile de emisii despre care ni s-a spus că trebuie să aibă loc până în anul 2030 vor avea loc de fapt. Matematica este simplă: într-un neverosimil cel-mai-bun-caz scenariu, Acordul de la Parisul lasă 99% din această problemă nerezolvată. Este ca și cum ai începe un regim de slăbire pe termen lung, dar declari victoria după prima salată. (Acordul spune că națiunile vor aspira cu timpul la ținte mai ambițioase. Dar asta  e ca și cum unul care ține regim promite să slăbească 5 kg în prima lună și 10 kg în a doua. Intențiile bune sunt un lucru, dar a le realiza este cu totul altceva.)

Politicile climatice agresive vor genera riscuri relativ mici investițiilor din industria hidrocarburilor. Personal, întrevăd o cerere sănătoasă pentru produsele acestei industrii în următoarele decenii, indiferent de cât de mult unele țări vor intenționa să-și reducă emisiile.

Provocarea pusă de EV-uri nu trebuie judecată pe baza aspirațiilor climatice sau sloganurilor ecologice, ci plecând de la realități economice: În 2040, pe șoselele și autostrăzile lumii vor circula 2,79 miliarde autovehicule, din care doar 160 milioane, ori 5,7%, vor avea tracțiune electrică.

Petrolul a fost și va rămâne sângele civilizației moderne și în următoarele decenii pentru că oferă, în cantități vaste, un combustibil mai ieftin, mai accesibil, mai portabil și cu o mai mare densitate energetică pentru transporturi – un sector vital pentru creșterea economică, a standardelor de viață și a securității energetice.

Iar când ultimul motor cu ardere internă va deveni piesă de muzeu și toate centralele electrice din lume vor folosi doar energii regenerabile, petrolul și gazele naturale vor continua să alimenteze toate industriile de petrochimie, mase plastice, produse cosmetice, îngrășăminte, produse farmaceutice, vopsele, lubrefianți, cosmeticale etc.

NOTE____________________


[1] McNally, 2017, Crude Volatility: The History and the Future of Boom-Bust Oil Prices, Columbia University Press, ISBN: 9780231178143, 336 p.

Brown, D., 2018, The End of Fossil Fuels in Europe? AAPG Explorer, February 2018, https://explorer.aapg.org/story?articleid=44926

[2] Levring, P., 2017, Denmark Is Killing Tesla (and Other Electric Cars) Drop in sales suggests market isn’t yet competitive, June 2, 2017

[3] Cranganu, C., 2016, Automobilul electric = automobilul viitorului? Argumente pro și contra

Distribuie acest articol

157 COMENTARII

  1. Politicile guvernamentale stupide pierd intotdeauna in fata fortelor pietei – vedeti Venezuela, Uniunea Sovietica, Coreea de Nord, Franta islamizata,Germania merkelista (care, desi inca prospera, si-a distrus viitorul prin politicile tradatoare ale Cancelaritei Angeleh Merkel – cea care a impins Germania pe termen lung in moarte demografica si turcire ireversibila), Zimbabwe. . . singura deosebire este cit de repede sau de lent se intimpla, care va fi pretul social si cine il va plati.

    • Eu as reformula in pic :)

      Politicile guvernamentale de sugrumare a pietei nu pierd niciodata. Ele se aplica de regula foarte usor. Iar cei ce le Ie implemenmteaza nu au fost spanzurati niciodata. Pierd natiunile care sunt victimile acestor politici catastrofale.

      Politicile guvernamentle de sugurmare a pietei sunt usor de implemenmtat si produc dezastre rapide, complete si greu reversibile. Problema e ca revenirea la mecanismele pietei libere e un proces extreme de dificil si dureros ce iata ca se desfasaoara in Europa de Est de aproape 30 de ani si inca nu e finalizat. Tranzitia cea fara de sfarsti…

      Nacealnicii UE nu vor avea nici in fel de problem a impune ce gargauni le trec prin cap. E foarte posibil chiar sa se tina de termenele absurde pe care le-au fixat. Sigur ca vor suferi popoarele Europei adancindu-se in batire economica si saracie. Dar asta pana la urma nu ingrijoareaza pe nimeni…

      • „Politicile guvernamentale de sugrumare a pieței nu pierd niciodată. Ele se aplică de regulă foarte ușor. **Iar cei ce le implementează nu au fost spînzurați niciodată.** ”

        Dragă comandantule Svejk (ca soldat, dv. erați un geniu pe lîngă mine),

        Încerc să mă hotărăsc dacă propoziția subliniată reprezintă un regret, o viziune, o predicție sau un deziderat.

        Cred că mă voi opri asupra ultimei posibilități.

    • „Bunicul meu a fumat toată viața și a murit la 90 de ani. Vecinul n-a fumat și n-a băut niciodată și a murit la 50.” întotdeauna se vor găsi astfel de motivații pentru a susține un viciu.
      Pare că decisivă este islamizarea Franței sau Germania merkeliana. E ca în povești: unul singur e făt frumos, și deștept, și curat, și viteaz, și devreme acasă… Toți ceilalți sunt zmei, proști, urâți, leneși și înfricoșători.
      A propos, pe vecin l-a călcat de fapt tramvaiul, tot un vehicul electric și ăsta.

      • „Pare că decisivă este islamizarea Franței sau Germania merkeliana.”

        Dragă Hantzy,

        Decisivă într-adevăr. Am scris despre aceste REALITĂȚI fără nici un fel de Schadenfreude stupid.

        Nu mă cred americanul lui pește. Rămîn român și European, și în SUA.

        Ceea ce se întîmplă în iubita Europă, pe mîna acestor lideri de […], este extraordinar de trist.

        SUA ar PUTEA merge pe aceeași cale, tragic. Trădătorul de Soetero a împins cît a putut.

        Faptul că șansele SUA de a evita sinuciderea de tip european depind astăzi de un bătrîn imperfect de 71 de ani, genial așa cum este (și îmi măsor epitetul, pentru că de la Scornicescu încoace noi românii avem o justă reluctanță de a declara lideri politici drept geniali) este incredibil de regretabil.

        PS A doua oară, sugerez cinefililor să nu le scape filmul „The Darkest Hour”, despre Churchill.

        • @Absurdistan,
          Uitasem că am comentat, deci nu am avut până acum curiozitatea de a verifica eventualitatea unui răspuns. Cu scuzele de rigoare pentru reacția mea întârziată, îți mulțumesc pentru amabilitatea replicii.
          Nu te suspectez nicidecum de Schadenfreude. Știu că cei mai mulți americani au rămas în suflet europeni, iar în critica privitoare la Europa a multora dintre ei se ascunde grijă adevărată. Politicienii au o misiune ingrată: în fața noastră, a experților nedescoperiti, nu pot decât să greșească sau să greșească grav. Noi știm întotdeauna cum ne-ar fi bine, dar prinși în fildeș, decidenții parcă se gândesc prea mult la altele, urmărind „principii” absolut irelevante pentru majoritate. E suficientă o „greșeală” pentru a-i categorisi pe toți pentru veșnicie și în toate drept incompetenți. Pe Papa Francisc chiar îl consideră unii nebun.
          Mărturisesc, aș fi preferat să nu apară conflictul dintre civilizații și să nu fi avut parte de exodul musulmanilor către occident. Dar la fel de obiective ca legile economice sunt și cele sociale. Oamenii ăia de vin au nevoi pe care nu și le pot satisface pe pământul natal. Azi sau mâine, acum sau într-un secol tot ar fi venit, iar a-i opri e utopie. Se poate, cel mult, reglementa sau amortiza sosirea lor, dar să-i oprești e imposibil.
          Pentru că tot e vb de filme, urmărește, dacă încă nu ai făcut-o, „Elysium”. Undeva în viitor, acțiunea se petrece într-un Los Angeles mexicanizat, în vreme bogații Terrei și-au construit o lume a lor pe un satelit imens, în care sunt apărați de „hoardele” de necivilizați rămași pe Pământ. Aceștia reprezintă doar forță de muncă ieftină, sunt umpluți de boli, cu imunitate precară, umili. Vorbesc un amestec anglo-hispanic, în vreme ce privilegiații susură din vârful buzelor… ce altceva decât franceza(?!) și sunt posesorii unor automate casnice ce pot vindeca în câteva minute orice boală sau orice handicap genetic. Evident, țelul major al celor uitați pe pământ e să ajungă la aceste automate și să străpungă bariera high-tech cu care se protejează bogații. Care crezi că e deznodământul?!

            • Este miraculos ce distanta mica este intre genialitate si nebunie. Tot asa, si intre fictiune si realitate.

            • Există oameni pentru care nu e nicio diferență între ficțiune și realitate, nu asta e problema. Există asistență de specialitate pentru ei. Problema ar fi că nu poți folosi pe post de argument o operă literară izvorâtă din imaginația cuiva. Asta poți înțelege?

            • Harald: „Problema ar fi că nu poți folosi pe post de argument o operă literară izvorâtă din imaginația cuiva.”
              Nu am descris care a fost deznodământul. Totuși, bazându-se pe sentimentele umane, aceleași în realitate ca și în cazul ficțiunii respective, oricine l-ar fi putut bănui. Chiar și tu. Ori tocmai asta îi dă valoare de argument.

              P.S. Ai obiceiul de a-ți începe comentariile cu insulte, mai mult sau mai puțin transparente. Nu-ți vei putea nicicum astfel corecta erorile din disputele trecute.

          • @Hantzy – ”Oamenii ăia de vin au nevoi pe care nu și le pot satisface pe pământul natal” pentru că liderii occidentali neomarxisști le-au distrus țările în care trăiau, în încercarea de a le face bine cu forța. Dacă ai impresia că e rolul tău să decizi că Bashar nu are legitimitatea de a conduce Siria, uite că Putin a fost de altă părere, iar Rusia s-a întors în forță pe o arenă internațională unde lipsise timp de 20 de ani.

            Astăzi Bashar conduce în continuare Siria, în timp ce tu te-ai ales cu refugiații. Pe care vrei neapărat să-i impui și României, deși România avea deja peste 10.000 de românce căsătorite cu sirieni, iar mii dintre ele s-au întors cu soț și copii cu tot în România. Numai că la Berlin și Bruxelles ăștia nu se socotesc drept refugiați, refugiați sunt doar cei pe care-i împarte Merkel cu mâna ei.

            • Orice efect are o cauza, care la randul ei este efctul altor cauzalitati anterioare. Asa ajungem la pacatul originar.

              Sa ajuti batranii sa treaca strada cand ei nu vor, nu e un defect singular. Mai toti, nu doar ceea ce intelegi tu prin „neomarxisti”, au marota asta.

    • Tocmai mult laudata de tine economie de piata va limita foarte mult hidrocarburile si carbunii pentru ca au devenit atat de scumpe incat putini si le mai permit. In plus daca ai petrol te ashtepti sa vina unii din America sa ti-l fure si de parca hotia nu a fost de ajuns iti mai si assasineaza 1 000 000 de compatrioti. A patit-o Iraqul si Iranul din partea Englezilor. Nimeni nu mai foloseste petrol pentru producerea electricitatii nu ca sa nu polueze ci fiindca petrolul costa prea scump. Gazele inca se mai folosesc dar doar in tandem cu energia solara caci doar asa sunt rentabile. In Romania centralele pe carbune produc cea mai scumpa electricitate de acea sunt folosite doar cand alte surse nu pot satisface integral necesarul Romaniei.

  2. cum spuneam intr-o postare mai veche, in discutiile formarii noului guvern a disparut pur si simplu tema energie. Nu se spune nici un cuvint nici de carbuni nici de reducere codoi.
    De altfel oricum ambele partide populare au pierdut masiv.

    Energia eoliana a ajuns deja la un pct de saturatie, aproape nu mai sunt locatii unde ar putea fi instalate. Germania are o densitate de populatie de trei ori mai mare decit Ro si nimeni nu accepta asemenea instalatii in apropierea localitatilor. Zonele marine au fost deja in mare parte folosite, cel putin cele cit de cit economice, cu o adincime de pina la 30m. De instalatii solare nu prea trebuie vorbit deoarece pe aici nu prea e soare, iar hidro e deja saturat.

    La o socoteala in mare daca se renunta la carbune si nuclear, asta e ca. 50% din actualul necesar, daca insa avem in vedere cresterea nevoilor energetice prin dezvoltare, dar si prin eventuale auto electrice se ajunge la o nevoie de energie curata de peste 70% din totalul de acum, adaugata evident la amaritele de 27% de acum. Deci la cele 28000 de istalatii eoliene de acum, care produc 12%, vor trebui adaugate inca ca. 170.000, in speranta ca bate vintu, vorba cintecului, vintule, vint nebun, stai o vorba sa-ti spun! Unde?

    • Energiewende este un program ideologic tipic, fără nicio legătură cu posibilitățile tehnice și economice reale. Exact cum construia Ceaușescu ”societatea socialistă multilateral dezvoltată”, fără nicio legătură cu realitatea pe care o trăiau oamenii, tot așa construiesc și politicienii germani tranziția energetică.

      Programul este considerat atât de specific Germaniei, încât denumirea nici măcar nu mai este tradusă în unele articole de limbă engleză, este folosită ca atare. La fel cum spunem Mannschaft și știm că ne referim la echipa Germaniei, tot așa spunem și Energiewende, chiar dacă nu ne exprimăm în germană în acel moment :)

      Soarta acestor programe ideologice este una singură: abandonarea lor bruscă în urma unei schimbări politice. Începând cu 22 decembrie 1989 n-a mai construit nimeni societatea socialistă multilateral dezvoiltată, iar începând cu înlocuirea lui Merkel va dispărea și Energiewende.

  3. Citez: , „Pozițiile celorlalte țări menționate la început reflectă angajamentele lor luate cu ocazia semnării Acordului Climatic de la Paris, așa numitele Contribuții Determinate Național. Dar, pentru că aceste angajamente au fost pur voluntare, fără repercusiuni juridico-financiare dacă sunt încălcate, nu există nicio garanție că toate țările semnatare le vor respecta.” ,

    Aici e de fapt buba. Acordul nu prevede sanctiuni pentru semnatarii ce-l incalca. Asta inseamna ca marii pluatori gen China, Rusia si india (ce produc cam 50% din emisiile de CO2 si -peste 60% din emisiile de noxe mondiale) vor putea sa incalce acordul fara greturi. In cel mai fericit caz vor produce niste justificari puerile pentru media progresista ce abaia asgteapta sa le ingjhita.

    In UE si SUA chestia e complet diferita. Acordurile sunt litera de lege chiar daca sunt vokluntare si nu exista sanctiuni. Aici porganizatiile ecologiste vor da guvernele in cauza in judecata si se vor gasi sufficienti judecatori „progreesisti” sa le oblige la respectrarea stricta a lor. De aia manevra lui Trump de scoatere a SUA din acorfdul ala catastrofal era esentiala…

  4. Ok, petrolul este, a fost si va fi important. Ok, politicienii imbratiseaza o foarte posibila himera odata cu masina electrica. Ok, masurile anuntate pt combaterea incalzirii globale sunt probabil penibile.

    Intrebare 1 : crede autorul ca ne aflam intr-o perioada de incalzire globala cauzata de om prin arderea combustibili fosili?

    Intrebare 2 : crede autorul ca exista o „oculta mondiala” care vrea moartea industriei hidrocarburilor, industrie care intr-adevar a adus omenirea la bunastare planetara?

  5. Este suficient ca vreo doi vulcani mai serioși să facă ”hapciu!” și se liniștesc toți ecologiștii și progresiștii pe care lumea nu putea să-i mai încapă. O perioadă de cîteva generații de reculegere prin peșteri pentru puținii care vor mai scăpa cu viață ar fi benefică pentru creierii supraîncinși de rezolvarea dilemelor legate de declararea delfinilor ca persoane non-umane sau a avantajelor regimurilor raw vegan în combaterea obezității față de chirurgia bariatrică. Deocamdată s-ar părea că lumea asta cu idei o duce prea bine și de-aia începe să și-o caute cu lumînarea, uitînd de spusa lui Voltaire, aia cu ”Le mieux est l’ennemi du bien.” În același timp nu trebuie să uităm ca la mijloc stau și niște munți de bani care trebuie mutați din buzunarele fraierilor care pun botu’ la toate chestiile trendy și uite așa ”Les beaux esprits se rencontrent”, cum zicea același nene.

    • La problema asta a răspuns Reșița. Primăria a hotărît ca pînă în 2020 un sfert din taxiuri să fie electrice, iar pînă în 2025, jumătate din taxiurile care brăzdează zi și noapte bulevardele luxoase ale metropolei vor fi EV. Mai rămîne să se rezolve problema celor care mor de frig și foame prin case, a gunoaielor, șobolanilor și cîinilor vagabonzi și reșițeanul poate sta cu fruntea sus alături de Norvegia și alte state jmekere în care ecologiseala este prioritară.

    • Am o mashina electrica, Tesla, pe care o incarc cu bateriile solare de pe casa dar si la statiile de incarcare Tesla care tot solare sunt si o incarca gratuit. Nu cred ca mai e inca cineva atat de ineficient incat sa produca electricitate din hidrocarburi. Cei care faceau asta au dat faliment de mult.

      • Și e vorba de modelul care se vinde cu 35.000 de dolari, deși fabricarea lui costă 55.000? Sau de modelul care se vindea cu 100.000, deși fabricarea lui costa 155.000? :)

        • Sunt multi prin SUA pentru care doar Rolls-Royce, Bentley, Porsche, Maserati, etc. sunt „mashini” celelalte cel mult „gunoaie”. Daca ei au dreptate si eu cred ca au cei 100 000 de dolari dati de mine pe Tesla au fost chiar un chilipir mult mai ieftin decat oricare cea de mai sus. Casa am cumparat-o gata dotata cu panouri solare si nici n-a costat prea mult caci nu e foarte mare.

          • Sigur că e un chilipir să cumperi cu 100.000 o mașină care are un cost de producție de 155.000. Numai că din partea lui Elon Musk asta e doar o formă sofisticată de furt, în care el primește banii din vânzări, în timp ce costurile de producție sunt acoperite de banii pierduți de acționari și de subvențiile din bani publici. Deși sună tentant, nu putem trăi cu toții din furt, unii dintre noi mai trebuie să mai și muncească.

      • Despre ”bateriile solare de pe casă”: cine a plătit pentru instalarea lor? Cumva guvernul local, prin subvenții oferite din banii obținuți din taxarea hidrocarburilor? Pentru stațiile de încărcare Tesla cine a plătit? Cumva guvernul local, prin subvenții oferite din banii obținuți din taxarea hidrocarburilor?

        Doar lumina primită de la soare e gratis. Însă dacă sunteți capabil să înțelegeți că niște oameni au fost plătiți ca să instaleze acele stații și că materialele folosite la construirea și instalarea lor au fost plătite, ar trebui să fiți capabil să înțelegeți și că ele au fost plătite din taxe percepute asupra vânzării de hidrocarburi.

        În cea mai bună tradiție românească, dvs.puneți problema în termeni de ”șmecherul și fraierul”. Însă mașina dvs.electrică e doar o jucărie scumpă pentru șmecheri, pe care au plătit-o fraierii.

    • „Automobile ce consumă Energia electrică produsă prin arderea combustibililor fosili.”

      Nu e o prostie, așa cum vrei să pară. Poți încălzi apa din oală, punând vasul pe aragaz sau folosind un termoplonjor. În primul caz, flacăra gazului încălzește aerul, acesta oala și abia apoi apa din ea. Termoplonjorul scufundat în apă, o încălzește direct, deci eficiența transferului termic este evident mai bună în al doilea caz.
      Desigur pentru a produce energie electrică se arde gazul în altă parte. Dar și în acest caz, eficiența transformării energetice este superioară. Dacă e să compari eficiența turbinelor din termocentrale cu propulsoarele autoportante cu ardere internă, avantajele primelor devin evidente. Doar câteva dintre ele:
      1. Turbinele din termocentrale funcționează fără variații de turație, la o temperatură constantă, ani de zile, având randament net superior.
      2. Nu au în componență biele sau pistoane, a căror cinematica complicată, cu accelerații mari, „consumă” cel mai mult din rezerva energetică a combustibililor.
      3. Gazele de ardere pot fi ușor captate și prelucrate, făcându-le inofensive pentru mediu.
      4. Căldura reziduală poate fi refolosită pentru alte procese tehnologice sau pentru nevoi comune, de exemplu încălzirea unor spații publice sau a unor bazine de înot, șamd.
      5. Transportul combustibilului la termocentrală se face prin conducte, nu cu cisterne ca în cazul benzinăriilor.

      Desigur, energia de orice fel este în primul rând masă. Iar natura a reușit cel mai bine să ” comprime” energie în combustibilii fosili sau în elementele radioactive. Până să reușim noi să creăm un acumulator electric comparabil ca densitate energetică cu acestea sau să punem la punct un proces de transformare energetică la fel de eficient ca fotosinteza plantelor mai durează, dar nu e greșit să ne alegem un astfel de obiectiv și să îl susținem economic.

      • Poate ar fi o idee bună să întrebi pe cineva care cunoaște sistemul energetic în detaliu: cam ce cantitate de energie electrică se facturează către clienți și cam ce cantitate se produce în realitate. S-ar putea să ai unele surprize, ca să zic așa :)

        În rest, termocentrala de la Racliffe-on-Soar, la care mă uit eu pe fereastră când e senin, consumă și câte 5 milioane de tone de cărbune în câte-un an. Egal cât folosește cineva din energia electrică generată de ea. Singurul aspect sub care ai dreptate e faptul că are catalizator, oarecum similar cu tehnologia BlueTec de la Mercedes.

        În timpul ăsta vehiculele cu motor termic ajung pe toate coclaurile, pe unde n-a mai trecut altul înainte de ani întregi și nici nu va mai trece altul după, tot ani întregi. Eficiența vehiculelor cu motor termic tocmai în asta constă, în consumul de combustibil numai cât și când e nevoie. În timp ce un sistem energetic naițional care stă tot timpul în parametri consumă cantități astronomice de energie, pe care nu le folosește nimeni și nu pot fi facturate nimănui.

        Dacă ai nevoie de mai multă autonomie la un vehicul cu motor termic, poți să iei cu tine câteva canistre de benzină. Care rămâne toată în canistre, dacă n-ai nevoie de ea. O baterie de rezervă e mai greu să iei cu tine, iar de descărcat se descarcă oricum, chiar dacă n-o folosești, spre deosebre de canistrele cu benzină. În timpul ăsta, stațiile de încărcare funcționează tot timpul, alimentate din sistemul energetic național, egal dacă are cineva nevoie de ele sau nu. La o stație de benzină n-ai să vezi așa ceva, combustibilul nu se pierde în niciun fel, dacă o perioadă n-are nimeni nevoie de el.

        În concluzie, ideile tale sunt bune ”pe hârtie”. În lumea reală sistemele funcționează altfel decât înțelegi tu. Sau așa cum spunea Ronald Reagan: The trouble with our Liberal friends is not that they’re ignorant; it’s just that they know so much that isn’t so. :)

        https://www.youtube.com/watch?v=vAgURdLJobU

        • De acord: orice agregat sau instalatie energetica are o putere instalata net superioara neecsarului total al consumatorilor. Inclusiv motorul de pe bibiul tau. Tu ii adaptezi generarea de Energie cu pedala si schimbatorul de viteze, dar chiar sia sa vei avea un Surplus nefolosit. Si centrala termica face acelasi lucru chiar daca strategia e alta: decupleaza sau nu una sau mai multe turbine, in functie de cotractele pe care le are. Tehnic e posibil, chiar daca se asuma anumite pierderi inerente.
          Dar punctul asta eu nu l-am mentionat la avantaje. E singurul pe care l-ai dezbatut si concluzionazi ca n-as avea dreptate decat intr-un singur caz. Si chiar asta, bazandu-te pe niste informatii din burta. Asta inseamna superficialitate.

          Ca autonomia a 10 atv-uri pentru rangerii si inspectorii silvici e mai mare decat a unui EV nu indreptateste ca un intreg sistem sa fie considerat gresit. Nici nu am scris ca ar fi actualmente functional, ci ca merita finantate cercetari in directia asta. Gradul mare de standardizare al componentelor EV, precum si functionalitatea lor (motoarele sunt totodata cutii de viteze si un simplu cuplaj electromagneitc inlocuieste toata transmisia mecanica a unui vehicul clasic) le fac atractive. Ramane cum spunbeam de gasit o posibilitate de a mari capacitatea acumulatorilor si deci de a mari autonomia EV.
          Cand a functionat prima locomotiva cu aburi, calul era inca mai eficient decat ea. Si, sustineau minerii, nici nu ar putea exploda!

          • Te-ai informat despre raportul dintre energia facturată și energia produsă? Asta înseamnă superficialitate, să comentezi fără să te informezi, doar ca să ai tu senzația că ai avut ultimul cuvânt.

            Tracțiunea electrică este eficientă dincolo de un anumit număr de pasageri, dincolo de un anumit tonaj de marfă și dincolo de un anumit număr de vehicule, de asta avem trenuri electrice. Dar este ineficientă sub un anumit număr de pasageri, tone sau vehicule, iar acest număr este mai mare ca 0 (zero) și valoarea lui diferă de la caz la caz.

            Tu, în esență, asta susții, că acest număr e 0 (zero). Că orice vehicul cu tracțiune electrică, în orice situație, este mai eficient decât un vehicul cu motor termic. Iar asta (tot în esență) e absurd.

            • Harald: „Asta înseamnă superficialitate, să comentezi fără să te informezi, doar ca să ai tu senzația că ai avut ultimul cuvânt.”

              De acord, doar că obligația informării îți revine în primul rând ție. Eu nici măcar nu am negat. E argumentul tău, deci tu ai datoria de a prezenta date care să îl susțină.

              „Tu susții (…) Că orice vehicul cu tracțiune electrică, în orice situație, este mai eficient decât un vehicul cu motor termic. Iar asta (tot în esență) e absurd.”

              Nu am susținut niciodată așa ceva. Dimpotrivă. Recitește cu atenție ce am scris!
              Însa nu e prima dată când faci presupuneri privind ceea ce aș susține și apoi te ambiționezi să le arăți a fi eronate. Eu am enumerat câteva din avantajele producerii energiei electrice de către o instalație specializată și folosirea acesteia pentru transport în raport cu vehiculele convenționale. Dar am scris și că tehnica respectivă încă nu este „coaptă”, neajunsul important fiind lipsa fie al unui acumulator performant, fie a unei tehnologii de transformare energetică comparabilă ca eficiență cu fotosinteza. Abia când acestea sau o altă tehnologie revoluționară vor exista, putem folosi toate avantajele enumerate. Și sunt de părere că merită cercetat. Poți avea orice altă opinie, dar nu-mi rastalmaci cele scrise.

        • Harald,
          E destul de greu sa sustii o discutie despre eficienta energetica fara cifre in fata, asa ca n-am s-o fac. Opinia generala – desi eu am niste mici dubii din practica – este ca un hibrid a mai eficient energetic decat un auto echipat cu simplul motor cu ardere interna. Ambele functioneaza cu benzina din rezervor. Exista, totusi, un mare avantaj al autovehiculelor electrice EV: nu polueaza acolo unde merg. Bucurestiul a devenit un loc unde nu se mai poate respira, din cauza sutelor de mii de masini cu motoare cu ardere interna. Asa ca, pentru a imbunatati calitatea aerului din marile orase, o masura de descurajare (nu de interzicere) a folosirii motorului cu ardere interna in oras ar fi, dupa mine, binevenita.

  6. Tesla produce un camion electric: https://www.tesla.com/semi

    Evolutiile transporturilor trebuie vazute in contextul adoptiei comertului electronic.

    Amazonul, Ali Baba si pana la urma si E-Mag-ul de la noi sunt platforme de comert electronic care iau amploare si impreuna cu alte si alte platforme de comert electronic vor determina accelerat schimbarea obiceiurilor de a face cumparaturi de la mersul la magazin la cumparaturi on-line.

    Schimbarile in sine vor determina si o regandire a modului de transport al bunurilor de la magazinele online la cei care le comanda si daca volumul comertului ramane relativ constant, ceea ce e greu de anticipat, cel mai probabil e nevoie de o flota de transport fara soferi, care din cate stiu e un proiect in derulare la Uber, finantat printre altele de Arabia Saudita.

    China se indreapta si ea spre o robotizare si automatizare a factorilor de productie si asta implicit va avea un impact si asupra transporturilor … In ce directie ramane de vazut …

    Ce nu se poate sti e daca aceasta crestere economica, care cel mai probabil a stat la baza prognozelor si politicilor actuale va continua sau va trece spre ceva mai sustenabil cel mai probabil in Occident …

    • Si acum după visurile cu inorogi și zâne, realitatea tristă:

      -Tesla n-a produs nici un cent profit niciodată. Trăiește din subvenții de stat ce se subțiază puternic anul ăsta și din acțiunile cumpărate de alte mari companii de tehnologie gen Apple, Google, etc. ce cumpără acțuinile Tesla ce nu pronduc niciodata nici un fel de dividende. E foarte frumos dar nu pooate fi un model de dezvoltare…

      – Toate rezervele cunoscute de litiu din lume pot asigura baterii pentru maximum 8% din parcul auto mondial actual. Și asta fără să luăm în calcul camioanele. Până nu se inventează ceva radical diferit în materie de baterii, vehiculele electrice vor rămâne o chestie exotică și un produs de nișă. Automobilul electric de zi e în mod princial același cu automobilul electric de e la 1900 al lui Porsche de la muzeul tehnicii din Munchen. Li pe atunci Porsche își imagina că ar putea veni de hac motorului cu combustie. A sfârșit prin a deveni mare producător de mașini bazate pe motoare cu ardere internă…

      – Dacă din orice motive se renunță la transportul bazat pe combutibili fosili sau vegetali alternativa sunt căruțele. Ceaușescu a demonstrat că se poate. La sfâșitul anilor 80, când nea Nicu își pierduse mințile cu totul și experimnta tot ce redescoperă ecologiștii de azi, armata română, ce se lăuda că are un grad de motorizare (CP/soldat) mai mare ca SUA, era aprovizionată cu căruțele…

      Mare grijă ce vă doriți că nacelnicii UE s-ar putea să vă transforme visele în realitate. Și atunci să vă văd…

      • Cu ce vedeti ca se va face transportul pentru magazinele online daca trendul de dezvoltare a comertului electronic continua ?

        • Comertul online a crescut exponential in SUA ultimilor 15-20 de ani. Inclusiv cumparaturile de alimente, apa, etc. se fac adesea online. E la un nivel la care Europa mai are ani buni pana sa ajunga. S-a vorbit la un moment dat de drone care sa livreze produsele. Peste toate astea insa s-a asternut tacerea. Sistemele postale existente (USPS de stat, Fedex si UPS private) fac foarte bine fata extinzandu-se. Fara a avea camioane electrice :) pe care evident ca nu si le permit…

      • Am trimes un mesaj similar si companiei Tesla si ei m-au ignorat cum probabil vei face si tu. Pune-i troleu mashinii sau camionului electric si vei descoperi ca litiul existent este suficient pentru toate EV-urile care vor putea avea o autonomie mai mica. In mod sigur esti in stare deci singurul motiv pentru care EV-urile nu au inca troleu este mita primita de la mafia petrolului care apoi tot ea spune ca EV-urile au autonomie mica. Trenurile si troley-busele functioneaza deja asa, in cazul trenurilor chiar si cu 320 km/h. Exista deja 3 tipuri de trolee care ar putea fi folosite imediat de EV-uri. In toate cele 3 cazuri troleul poate fi folosit si pentru dirijarea EV-ului care astfel poate calatori condus de calculator. 1) Sistemul folosit deja de tren sau troley-bus care poate fi foarte ushor perfectionat astfel incat sa se poata conecta si de-conecta din mers. Evident cu troleul conectat conducera de catre calculator va fi obligatorie cu el deconectat doar optionala. 2) Sistemul folosit deja de metrou cu troleu lateral. Linia electrica poate fi montata in glisierele de pe marginea auto-strazii iar sistemul se conecteaza si de-conecteaza deja automat din mers. 3) Cea mai buna idee este cea inventata de Porsche folosita la automobilul lui electric aflat acum in muzeu. Mashina lui Porsche, o vezi la muzeu, putea sa mearga atat pe asfalt cat si pe shine de cale ferata. Tranzitia se putea face din mers in locurile unde calea ferata avea amenajata o rampa speciala proiectata in acest scop. Fiecare roata a mashinii, o vezi la muzeu, avea de fapt doua roti, una cu pneuri si una pentru calea ferata. Cand mashina intra pe calea ferata pneurile nu mai atingeau solul. Pe calea ferata mashina lui Porsche era alimentata cu electricitate chiar de shine. Un tramvai similar circula prin Franta si are un dispozitiv special care opreshte electricitatea catre shine atunci cand tranvaiul nu trece pe acolo ca sa evite electrocutarea pietonilor. Pe shine mashina lui Porsche circula doar automat condusa de calculator care pe vremea aceea era unul cu roti dintate ca Porsche nu avea calculator electronic. Conducatorul mashinii conducea mashina alimentata de acumulatori doar pana la prima rampa la care mashina intra pe calea ferata apoi forma un numar la un telefon cu roata aflat in mashina. Roata convertea numarul in binar si acel numar binar schimba automat macazele spre destinatia aleasca de conducator 1 pe dreapta 0 pe stanga. Dispozitive de automatizare simple proiectate de Porsche reglau viteza mashinii si evitau coliziunile cu alte mashini. Azi evident mashina lui Porsche ar trebui conectata la internet si clculatorul acum electronic poate controla traficul fara probleme. Mashina lui Porsche avea acumulatori cu plumb deci pe asfalt putea sa mearga doar 50 km cu 50 km/h dar pe shine mergea mult mai repede si avea autonomie nelimitata. Porsche nu a spus nici-o-data „Heil Hitler” dar l-a rugat pe Hitler pe care il cunoshtea din Austria sa nu construiasca auto-stazi ci shine speciale pentru mashina electrica Porsche. Hitler a refuzat si chiar l-a facut pe Porsche nebun. Te las pe tine sa stabilesti cine era mai nebun Porsche sau Hitler. Hitler i-a impus lui Porsche sa produca mashina VW. Anterior Mercedes-Benz refuzase sa produca o mahina similara proiectata tot de Hitler. Hitler era pictor deci el nu Porsche a desenat caroseria VW. Tot Hitler a impus racirea cu aer refuzata de Mercedes-Benz. Pe Porsche l-a obligat sa produca un tank caci incepuse razboiul. Tankul Porsche era propulsat de motoare electrice si nu a reushit sa ajunga macar pe front caci s-au consumat bateriile. Pana la sfarsitul vietii Porsche devenit dupa razboi foarte bogat s-a considerat un ratat ca nu a reushit sa produca mashina electrica care ar fi putut schimba lumea. Este datoria noasta azi sa realizam proiectul lui Porsche.

        • Ai idee câți oameni mor de la contactul cu ”troleul lateral” (șina de 750V) folosit(ă) la metrou și la unele trenuri din Anglia? N-ai idee, că altfel n-ai scrie asemenea prăpăstii. Linia ferată sau linia de metrou nu sunt drumuri publice, dar chiar și așa numărul deceselor prin electrocutare depășește numărul deceselor în accidente feroviare. Și asta cu toate că șina de 750V se amplasează în partea opusă peronului, tocmai pentru a reduce șansle de electrrocutare.

          O șină de 750V amplasată pe drumurile publice ar fi echivalentul unui gard electric. Pentru care faci închisoare dacă ți-l instalezi fiindcă el chiar omoară oameni la întâmplare. Meditează la asta.

          • Ti-am spus deja ca un sistem similar, chiar mai periculos caci conecteaza shinele la 750 de volti, functioneaza deja in Franta si dar nu s-a produs nici un accident caci electricitatea se deconecteaza automat cand nu trece tramvaiul iar cand trece te calca el chiar si daca nu ai fost inca electrocutat. Un sistem similar de siguranta poate fi folosit si pentru EV-uri. E destul de greu sa te electrocutezi cu a trei-a shina folosita si in SUA. Este adevarat shina e conectata la 750 de volti dar e protejata de un acoperish izolator deci trebue sa bagi mana intentionat sub acoperish si apoi sa te si descalti in caz ca aveai pantofi cu talpa de cauciuc. Pana sa faci toate astea te calca trenul. Eu am propus sa fie instalat sistemul doar pe auto-strazi unde oricum te calca mashina daca incerci sa traversezi. Daca ar fi instalat ar incrca bateriile EV-ului din mers si cu ele incarcate ai putea circula pe strazile mai mici ne dotate cu glisiera electrica. Inteleg ca Germania experimenteaza deja diverse sisteme de trolee pentru EV-uri.

        • ”tramvaiul similar care circulă prin Franța” fără catenară e tramvaiul din Bordeaux, dar sistemul e suficient de scump încât să nu fie folosit decât în zona centrală orașului, unde se presupune că rețeaua electrică aeriană ar afecta aspectul istoric orașului. În afara zonei centrale e tot rețea aeriană. Mai recent sistemul a fost preluat și la Reims, dar tot numai în zona centrală. Alstom Citadis 302 fiind de altfel tramvaie normale, cu pantograf, chiar dacă apar în multe poze cu pantograful coborât, ca să arate mai bine.

          M-am oferit eu însumi tot aici (în glumă, în urmă cu câțiva ani) să construiesc un prototip de autoturism electric alimentat în același mod și destinat publicului larg și să-l propun câtorva municipalități din Germania, tocmai pentru că nemții nu aruncă cu bani nici măcar când e vorba de înălțătoare principii ecologice.

          Sistemul bazat pe alimentare în curent continuu printr-o șină continuă de 750V este destul de ineficient, iar sistemul bazat pe segmentarea șinei în porțiuni de câte 10 metri, ca la tramvaiul din Bordeaux, e încă și mai ineficient. Fiecare segment trebuie controlat separat (on/off) la curentul consumat de către tramvai, cel mai probabil cu tiristori. Asta însemnând că sunt de fapt două rețele electrice paralele, una continuă, izolată și ascunsă (echivalentă cu o catenară îngropată) iar cealaltă aflată la vedere și activată separat pe fiecare segment.

          Din motive estetice se pot cheltui oricâți bani, mai ales când e vorba de bani publici. Dar dpdv economic nu se justifică în niciun fel un asemenea sistem. La trenurile de mare viteză s-a impus rețeaua catenară de curent alternativ de 25kV (15kV în Germania și unele țări vecine) tocmai pentru că sistemul de 750V în curent continuu e scump, ineficient și periculos pentru oameni. Chiar și vagoanele de metrou, în depou circulă tot cu pantograf, nu alimentate din șina de 750V.

          • Este greu de spus cine are dreptate cu privire la pret. Evident daca toti ar avea SUV-uri drumurile nu ar trebui pavate dar ele sunt pavate si calatoria cu SUV-ul pe auto-strada e la fel de scumpa ca zborul cu Concorde. Sigur tramvaiul din Bordeaux a fost scump dar probabil este atat de confortabil si eficient incat a fost introdus si la Reims. Alimentarea in aer a bombardierelor este mult mai scumpa decat la sol totushi majoritatea se re-alimenteaza in aer. La fel si alimentarea EV-urilor din mers cu un sistem tip Bordeaux va fi mai scumpa decat sa le bagi in priza acasa dar investitia initiala se va amortiza sigur fie si comparand costul cu transportul cu SUV-urile azi. Si tunelul Seikan dintre Honsu si Hokaido si Euro-tunel dintre Franta si Anglia sunt nerentabile si nu se vor amortiza nici-o-data dar slava domnului nimeni nu intentioneaza sa le demoleze sau privatizeze.

            • Pur și simplu inventezi tot ce-ți trece prin minte :) Euro-tunel dintre Franta si Anglia a fost construit cu finanțare privată, iar ulterior a avut ani în care a avut profit și ani în care a avut pierderi. Trenurile de marfă și de pasageri plătesc taxe de utilizare a tunelului, iar compania care administrează tunelul e listată la bursa din Londra. În vest astfel de obiective nu sunt ”de stat”, cum ai învățat tu în Uniunea Sovietică.

    • @Vlad – ultima dată când a fost întrebat, Elon Musk a spus că va avea probabil 4 motoare de Tesla Model 3, deci nu exista nici măcar prototipul. Ai văzut tu prototipul pe stradă?

    • A propos de Elon Musk, se pare că a cam înțărcat bălaia în materie de subvenții guvernamentale, acum încearcă să vândă aruncătoare de flăcări. Și are o problemă serioasă cu denumirea lor, fiindcă o mulțime de autorități vamale nu vor permite importul unui produs numit ”flamethrower”.

    • Există camioane electrice și în realitate, nu doar în visele lui Elon Musk, dar sunt total necompetitive. De exemplu, camion de 18 tone pe șasiu de Iveco Stralis costă cam 330.000 de euro, exact dublu față de versiunea diesel. Costul energei electrice revine la doar 20% din costul motorinei, dar ca să plătești 165.000 de euro în plus la achiziție, that’s pretty tough! Cumperi vreo 8 sau 10 cisterne de motorină din banii ăștia și o plătești abia peste câțiva ani, când ai nevoie de ea.

      Autonomia e și ea o problemă, 240 km pe zi e foarte puțin pentru un camion. Un diesel obișnuit, cu un echipaj de doi șoferi, poate merge 21 de ore din 30 după legislația europeană, iar la viteza comercială de 70 km/h (o valoare tipică pentru autostrăzile din vestul Europei) se pot parcurge 1.470 km. Practic de 6 ori mai mult.

      Ar fi totuși interesant de văzut și ce-ar face guvernele europene dacă asemenea camioane s-ar răspândi, fiindcă taxele incluse în prețul carburantului diesel sunt evident mai mari decât cele incluse în prețul energiei electrice

      • Cel facut de Elon Musk are o autonomie specificata de 482 sau 800 de kilometri … E putin mai bine … pentru Romania de exemplu sau pentru transport intern ar putea fi o alternativa viabila … Sigur ca e nevoie si de infrastructura, adica de statii de incarcare. In Romania Kaufland a introdus un serviciu de incarcare electrica pentru masini.

        • ”Cel făcut de Elon Musk” nu e făcut încă. Iar dacă va avea o baterie de 12 tone, după cum spun unele zvonuri, asta va reprezenta o treime din încărcătura utilă și îl va face să coste tot dublu față de un diesel echivalent.

          Cel pe șasiu de Iveco Stralis există în realitate, funcționează de câțiva ani, are o baterie de 1,3 tone și dacă vrei să-l faci de 720 km autonomie îi mai pui încă două baterii identice, dar sacrifici încă 2,6 tone din încărcătura utilă, iar costurile se duc în pod.

          • Daca vreti sa fiti exact exista cel putin un prototip functional pe care Elon Musk l-a prezentat intr-o demonstratie.

            Nu stiu de costuri … Ma refeream la autonomie. Cred ca chestiunea costurilor este secundara sustenabilitatii pe de o parte si disponibilitatii petrolului pe de alta parte.

            Adica ratiunile din care s-a pornit constructia de automobile electrice a fost potentialitatea epuizarii resurselor de petrol, de altfel unul din motivele pentru care Arabia Saudita, exportatoare traditionala de petrol a inceput sa-si diversifice economia, iar pe de alta parte protejarea mediului … Oricat de bune ar fi costurile daca nu mai ai un mediu in care se poate trai, eventualele biosfere din cate inteleg de la domnul Cranganu nu sunt o optiune, la fel nici migrarea pe alta planeta nu pare sa fie o optiune nefiind alte planete prin zona care sa sustina viata, nu se mai aplica …

            • Există un concept semi truck funcțional și cam atât. Ceea ce a prezentat Elon Musk în noiembrie 2017 era doar un cap tractor autopropulsat. Funcțional, e adevărat, însă garantat nu era alimentat de bateria de 12 tone care să-i permită să ruleze pe șosea la MTMA (masa totală maximă admisă).

              Nu știu care e valoarea în State pentru 18-wheelers, în Europa MTMA este 40t în mod normal sau 44t pentru transportul de containere. Presupun că și în State valoarea tre’să fie tot cam pe-acolo. Acel cap tractor prezentat de Elon Musk era departe tare de așa ceva. Avea probabil o baterie de vreo 450 kg ascunsă pe undeva, dar era doar un pic mai mult decât o jucărie cu telecomandă, nu un vehicul pe care să-l cumpere cineva.

              În momentul când s-a apucat să prezinte frânarea regenerativă de parcă ar fi inventat-o el sau parbrizul care nu se sparge drept calitate majoră a camionului, orice profesionist din transporturi și-a găsit altceva mai bun de făcut. Era doar un spectacol pentru secta lui de credincioși.

            • Problema costurilor este fundamentală în transporturile de marfă, iar discuția era despre camioane electrice, nu despre Tesla Roadster. Camioanele nu se cumpără pentru a impresiona fetele, camioanele chiar trebuie să muncească.

            • @YellowSubmarine – din performanțele camionului, așa cum au fost prezentate ele de Elon Musk. În special accelerația și viteza în rampă de 5%. Dacă dorești să demonstrezi că acele performanțe ale unui semi truck de 36 de tone pe 18 roți (fără să avem pretenții la 44 de tone pe 22 de roți ca în UK) se pot atinge cu o baterie de 2,5 tone, be my guest! :)

    • Indiferent ce crede Uber, transportul fără șoferi va fi acceptat în societate doar pentru vehiculele pe șine, restricționate în mod natural ca libertate de mișcare. Chiar presupunând prin absurd că vor ieși pe șosele vehicule fără șoferi, primele accidente soldate cu morți și răniți vor duce inevitabil la interzicerea lor. Din motive juridice, nu tehnice. Publicul nu va accepta responsabilitatea unui computer pentru decesul unor oameni, iar companiile de asigurări nici atât.

      Chiar și la nivel tehnic, deși computerele greșesc mult mai rar decât oamenii, ele nu înțeleg de fapt ce se întâmplă pe stradă. Pilotul automat care și-a decapitat șoferul încercând să treacă pe sub o semiremorcă de TIR este cel mai instruvtiv exemplu. Niciun om nu ar fi confundat acea semiremorcă cu un panou aflat deasupra șoselei, computerul n-a avut nicio problemă cu asta :) Greșesc ele rar, dar numărul modurilor în care pot greși este infinit, spre deosebire de oameni.

      • Sper sa aveti dreptate … Asa gandesc si eu legat de vehiculele autonome si de inteligenta artificiala in general totusi sa stiti ca sunt efectiv surprins de cat de precise sunt unele din recomandarile pe care le vad in Facebook … a caror algoritmi de predictie se apropie foarte de ceea ce gandesc …

        • Am relații foarte bune cu computerele, le înțeleg mai bine decât se înțeleg ele însele :) De altfel, relațiile mele tensionate sunt doar cu adulții gata oricând să mintă ”pentru o cauză nobilă”. În timp ce cu copiii, cu computerele și cu câinii mă înțeleg excelent. Însă nu aș lăsa nici copiii, nici câinii și nici computerele să conducă vehicule rutiere, nerestricționate de șine :)

      • Din ce inteleg eu, nu e chiar asa cum spuneti. In nordul si vestul europei deja se modifica legislatia. In primul rand se aloca zone unde pot aceste vehicole circula, si primele vor fi acelea de marfa. Pe drumul lor, sau pe banda lor nu vor putea circula biciclisti. Incet, vor incepe sa modifice autostrazile, se vor aloca anumite benzi dedicate sau mixte. Pe masura ce ele se perfectioneaza domeniul lor de utilizare se va largi. Problema nu e daca, problema e cine beneficiaza in lupta concurentiala care deja a pornit. Decat sa ai 100 de soferi mai bine ai accidente cu roboti, vor costa mai putin.

        In orice caz, daca comparam cazurile de care ziceti cu soferi beti sau tineri la volan, eu cred ca mortalitatea si numarul de accidente va fi cu ordine de marime in favoarea computerului.

        Acum din ce am inteles eu se discuta de fapt ce va fi cu asigurarile, s-ar putea sa dispara, dar cum piata e foarte mare se cauta, negociaza o tranzitie eventual sa asigure altceva, statul ar vrea sa ia el o taxa, asigurarile ar dori sa aiba posibilitatea sa se transforme. Pana nu rezolva problema cu asigurarile, pana nu se termina negocierile, vor face transformari cum au zis, ele deja sunt realitate in suedia, norvegia, germania, belgia, etc. Cursa a inceput, eu vad ca unii inca nu s-au prins ca startul e dat si concurentii au plecat.

        • @ion – „se vor aloca anumite benzi dedicate” înseamnă că se va crea o șină, fie ea și virtuală. Însă trenuri avem deja, cu o tracțiune mult mai eficientă decât a camioanelor. Să fie totuși altul, motivul răspândirii camioanelor?

          Dincolo de asta, aveți cunoștință despre vreun vehicul autonom care are dreptul legal să iasă pe drumul public fără un posesor de permis la volan? În orice țară dintre cele enumerate ”suedia, norvegia, germania, belgia, etc” și pe orice tronson de șosea, fie el de doar 10 kilometri?

          Ce înseamnă ”mortalitatea si numarul de accidente va fi cu ordine de marime in favoarea computerului”. În Germania sunt cam 4.000 de morți pe an (btw, dublu decât în România). Un ordin de mărime ”în favoarea computerului” ar însemna 400 de morți pe an, roughly. Credeți sincer că este realistă o asemenea cifră, având în vedere traficul rutier din Germania? Aveți vreo idee cât de cât realistă despre volumul actual al traficului rutier din Germania.

          Cât despre asigurări, întrebarea ar fi simplă: cine credeți că le va plăti? Operatorul de transport? Producătorul camionului? Producătorul software-ului?

          • Traficul rutier e asa cum e in germania fiindca au conducatori prosti. Locuri cu densitate mai mare exista, dar in germania au obiceiul sa accelereze la 200km/h si dupa sa mearga cu 100, sa mai simta omul adrenalina ca tot are bmw.

            O sa vedem. Am avut multi colegi care intotdeauna spun nu se poate, e greu, nu va functiona. Eu sunt din categoria, hai sa incercam, ar putea sa functioneze.

            • Experiențele mele din Germania sunt oarecum diferite: eu mergând cu 220 km/h, iar diverse Audi și diverse BMW-uri de clasă mare depășindu-mă cu 280 – 300 km/h. Și nu dintre cele pe care le prinzi din urmă după 50 de kilometri, dintre cele care depășesc și se tot duc … Nu vom vedea printre ele unele fără șofer în cursul vieții noastre.

            • @ion – în rest, ce să încercăm și pe banii cui? Presupunând că la o firmă oarecare de transport din vest, salariile șoferilor reprezintă 3 – 4% din cheltuieli, vor fi camioanele autonome la același preț cu cele normale, astfel încât să se poată economisi acei 3 – 4% ?

            • Nu stiu daca salariile soferilor reprezinta 3-4% din cheltuieli. Dar pot spune ca salariile sunt mari si ca sa ai 1+ soferi, trebuie sa-i gestionezi, asta inseamna cheltuieli cu contabili, resurse umane, inseamna asigurari. Unde avem 2 soferi puneti 3 fiindca se mai duc in vacanta, mai sunt bolnavi. Trebuie sa-i gasesti, mai fac si greve. Asta mai inseamna ca nu pot conduce 24/24, inseamna ca mai fac erori si accidente. Sa mai zic cate % din camion ocupa casa soferului? Sa mai spun ca soferii mai fura una alta sau distrug? Sa mai spun ca computerul ar putea conduce mai bine si mai econom un camion? In unele sectoare si 3-4% conteaza, dar aici se poate reduce mult mai mult.

            • @ion – mai bine lasă lucrurile astea pe seama firmelor de transport. Sau scoate chiar tu 20 de camioane pe șosea ca operator de transport, după care ai să poți să relatezi cum merg lucrurile în cunoștință de cauză.

        • OOOPS! Si cind iese de banda rezervata? Pe unde o ia? Pe cimp? Condus de cine? Asteapta vreun sofer la iesire? Vrabia Mihai Viteazu!

          • De la mine din curte pana pe banda rezervata voi invata eu masina sa mearga. Si de pe banda rezervata pana in parcarea de la servici. De cateva ori voi face manavrele si ea va invata si xe va descurca mai apoi singura. Desigur, daca voi dori sa schimb destinatia, voi prelua comanda de pe banda rezervata pana la noul punct de referinta. Si voi salva traseul pe care data viitoare masina il va sti.

            • @Stefan – asta însemnând că mașina va avea în permanență un posesor de permis la volan, exact cum spune legea și azi :) Iar acel posesor de permis de conducere va fi în permanență responsabil dpdv legal pentru tot ce face mașina de capul ei pe șosea, exact cum spune legea și azi :)

            • Hei, era vorba de camioane. Ai asa ceva in dotare cu care mergi la servici? Nu mai visati atita. Ceea ce vorbiti este valabil numai pe sine; restul este o aventura care se va sfirsi prost!

        • @ion – am încercat să fac săpături în legătură cu modificările care s-ar face ”în nordul și vestul Europei” și nu prea am ajuns la rezultate. Sunteți sigur că era vorba despre camioanele fără șofer și nu despre camioanele cu două semiremorci, care să poată avea până la 25,25 metri lungime (față de 18,75m, lungimea maximă actuală a unui TIR) ?

          Se fac teste pe autostradă și în UK, cu sute de camioane de 25,25 m. lungime, în toate configurațiile imaginabile, dar în miciun caz nu e vorba de camioane fără șofer.

          • In belgia se va schimba legislatia in primavara aceasta. La ei exista un grup care se ocupa de tranzitia la noua economie, are mandat de la guvern. Prezinta raportul periodic. Eu am ascultat la radio RTBF (national). Au zis ca incet, incet din primavara anului 2018 se va modifica legislatia pentru a permite automobilul fara sofer, ei fiind deja in urma suediei unde modificarile au fost facute si s-a implementat prima etapa. Etapele sunt asa:
            1. Pe unele drumuri vor circula camioane fara sofer, probabil in regiunea Spa va fi primul drum. Intai se va merge pe trafic de marfa. S-ar putea ca acele drumuri sa fie dedicate strict masinilor fara soferi.
            2. Daca totul e in ordine, vor putea circula pe unele drumuri publice impreuna cu soferi umani.
            3. Daca totul e in ordine, vor putea circula pe autostrada, probabil se va face o banda dedicata sau anumite reguli, fiindca ar fi interesant sa circule in formatie, un fel de tren virtual.
            4. Daca totul e in ordine, vor circula peste tot.

            Pana atuncea se vor termina si negocierile cu asiguratorii, fiindca masina fara soferi cel mai mare impact il are pe piata asigurarilor. Va fi nevoie si de o tranzitie a asiguratorilor catre altceva.

            Acum acesta e planul lor, sunt posibile si schimbari, fiindca e un sector foarte dinamic. Scopul este de a mentine Belgia competitiva si atractiva pentru investitori.

            Ei lucreaza si in alte domenii nu doar transporturi. Si sunt rezultate destul de bune. Google nu e, dar ingineri care lucreaza pentru google, data center de 100 ha google este. In general cand ziceti Google america, trebuie sa va dati seama ca acolo e sediul social, ingineri, suport, data centere sunt in multe alte locatii din lume.

            Care e planul romaniei?

            • Ce-ai auzit tu la RTBF nu reprezintă o dovadă pentru nimic. Hai să așteptăm primul articol de lege trecut prin parlament, primul camion care iese pe șosea fără șofer și primul accident cu victime. După aceea stăm de vorbă.

  7. Marog, poate reusim si noi sa profitam de existenta lui, aici si aiurea, macar acum, la spartu-targului, ca sa ne dezvoltam corespunzator, asa cum a facut-o si OCCIDENTUL pana in clipa de fata!
    …puteti sa ne dati si solutii pentru asta?
    Cum aducem noi gaze din Iran ocolind Turcia, altcumva decat prin Rusia, sau lichefiate, in momentul in care embargourile vor fi ridicate? Care e diferenta de cost de transport a gazelor prin gazoduct direct, comparativ cu cele transformate prin lichefiere?
    Din datele prezentate rezulta ca USA nu are excedent de hridocarburi pentru export, insa vorbim despre o piata libera unde profitul primeaza – nici ROmania n-are disponibilitati de export in domeniul agro-alimentar, insa expota la greu si importa mai mult decat exporta comparativ cu tari mult mai dezavantajate ca OLANDA, Danemarca, Belgia, AUSTRIA…

    • Așa și?! Asta înseamnă că dacă mărește taxele pe combustibli și energie în geeral România o va duce mai bine?! Că până șa urmă la asta se limitează toate politicle eco: Taxe, biruri și peșcheșuri.

      Vorbind de gazele lichefiate, România începuse construcția unui terminal de haze lichefiate la Constanța Care terminal a fost omorât discret de Ponta la pachet cu povestea de la Pungești. Nu știu cât costă transportul gaelor lichefiate versus conductele, dar dacă am socotit bine eu plătesc gazle naturale în SUA la cam 1/5 din prețul pe care-l plătesc părinții mei în România. Polonia și Lituania și-au tras temnale de gaze lichefite care le scapă din ghearele Gazprom care le impunea prețuri oneroase așa cum impune și României. Se pare că transportul nu e până la urmă așa de scump încât să nu merite. Lituania importă acum gaze lichefite din SUA și Norvegia acoperind aproape tot necesarul țărilor baltice.

      Foarte probabil că rușii scoși de pe piață și în mare criză de bani vor reduce pețurile ca să revină în afacere. OK.Dar de fiecarfedată când vor mai încerca șantajul va exista o alernativă.

  8. Viitorul nu e departe:
    „România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu acordul semnat luni la Bucureşti de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, informează agenţia ungară de presă MTI.

    Potrivit lui Peter Szijjarto, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei. Szijjarto a adăugat că firmele ungare şi-au rezervat deja întreaga capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an a conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria.”
    https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/discutii-intre-teodor-melescanu-si-peter-szijjarto-pe-tema-securitatii-energetice-din-regiune.html

  9. Evident ca nu e bine sa te pui cu piata.
    Dovada si ultimele evolutii bursiere!
    Sunt curios daca Trump isi va asuma corectia, asa cum si-a sumta cresterea. Sau or fi de vina tot mexicanii!
    OK, glumim, in fond stim mai toti ca piata este bazata pe perceptie, logica e adesea ciudata si presedintii au un rol mititel…mult, mult in urma Fed-ului, sa zicem. Sau raportarilor care misca piata (pe forta de munca, pe sentimentul cumparatoruui,ordine noi, sezonul raportarilor, pe o groaza de indicatori” vanati” de toti, si stiuti si nestiuti, si din cei care merg cu piata si contrarieni)
    Dar fair ar fi sa vedem asumarea si la bine si la rau…daca omul are caracter. Daca nu, va fi o dovada ca e doar un pacalici laudaros…chiar sunt curios cum va reactiona.
    Revenind la EV este de remarcat, totusi, ca marile firme producatoare de automobile „clasice” au alta parere, baga bani buni in proiecte si tehnologie ptr executia de serie a lor (EV)
    Sa ne gandim ce s-ar intampla daca „apare” o sursa d eenergie electrica mai buna (ca densitate energetica, timpi de incarcare, poate chiar un mic reactor nuclear „portabi” sau mai stiu eu cel)
    Asta nu va merge pe motorul cu ardere interna ci pe ala electric…cine nu e pregatit va muri, asa cum a murit casetofonul sau flinta cu praf de pusca. Ca mai e mult pana colo…poate, dar poate ca stiu astia ceva de baga banu gros in EV.

    • @MirceaM – atât timp cât sunt banii companiilor respective, nu e nicio problemă dacă îi alocă pentru vehicule electrice. Ele chiar sunt preferabile pe stradă, în măsura în care achizționarea lor este decisă liber de către client și nu impusă artificial prin măsuri legislative.

      Însă adoptarea unei legislații care să le favorizeze, precum și subvenționarea lor, reprezintă de-acum probleme. De exemplu, subvenția pe care o acordă Norvegia îi impulsionează de fapt vânzările lui Elon Musk. La cât de mare și de pustie e Norvegia, poluarea produsă de motoarele termice care ar dota vehiculele achizționate fără subvenții în locul celor electrice ar fi total nesemnificativă.

      Unii dintre norvegieni și-ar cumpăra oricum vehicule electrice chiar și în lipsa subvenției, din simplă convingere sau din motive de climă locală. Iar dacă vor să cotizeze pentru Tesla, pentru GM sau pentru Renault-Nissan, nu are de să-i împiedice nimeni, clientul are întotdeauna dreptate și pe banii lui se distrează numai el.

      • De acord, nu sunt mare fan al subventiilor, eu unul sunt chiar defavorizat, la modul cat se poate de concret
        Exista, insa, segmente unde statul intervine frecvent (constructia de autostrazi altfel nerentabile pentru privati, persoane defavorizate, hrana- subventia scade practic pretul alimentelor, nu imbogateste, chestia naspa e ca aia fara subventie trebue sa fii foarte performant sau mori, eu as fi cel mai fericit daca nu ar exista subventie agro deloc, in toata lumea, as vinde mult mai scump, piata monetara) argumetul fiind ca ar fi mai rau fara interventie.
        Neinterventia nu este valabla, la modul general, ptr ca exista si aceste cazuri. Inclusiv in SUA sau UK. Nicaieri nu avem un laissez-faire pur sange. Iarasi e clar cam de ce (abuzuri, monopol, unii se uita doar la bani nu si la efectele colateralel etc)
        Acuma, ca un stat sau altul alege sa subventioneze EV e treaba ‘”lui”, daca se considera ca neinterventia (poluare, codoi bla, bla) e mai rea ca interventia, aia e, la fel ca si la aia care nu considera… Daca o sa dea chix o dau pe barba lor..oricare din tabere. Viitorul ne va spune cine a avut dreptate. Eu nu vreau sa conving pe nimeni, cred doar ca sumele (maricele) alocate de companii mari, care dispun de compartimente de analiza si prognoza la cel mai inalt nivel tehnic, spun ceva.( de ex VW aloca 10 miliarde ptr EV in China, nu e de colea, nu?Ford la fel)

        https://www1.agerpres.ro/economie/2017/11/16/volkswagen-aloca-zece-miliarde-de-euro-pentru-a-dezvolta-si-produce-vehicule-electrice-in-china-09-44-05
        Ceva se intampla…

        • Construcția de autostrăzi (de drumuri, în general) e o mare afacere a statului, datorită taxelor încasate pe carburanți. Am mai scris asta de vreo 5 ori, dar se pare că trebuie încă repetat: în UK, statul cheltuie cu drumurile doar un sfert din cât încasează din taxele pe carburanți (9 mld.pe an din 36) deci nu face nicio favoare cetățenilor construind acele drumuri. E adevărat că omul plătește taxele când umple rezervorul, dar dacă nu circulă, nu-l mai umple a doua oară.

          Evident că autostrăzile sunt nerentabile pentru privați, dacă statul își încasează oricum taxele. Dar dacă acel sfert pe care-l cheltuie statul cu drumurile ar fi lăsat operatorului privat al autostrăzii, ea ar deveni imediat rentabilă. Chiar și de stat fiind, în Austria ASFINAG produce profit și plătește dividende guvernului, nu primește subvenții. Compania încasează taxe de drum de la camioane, Austria are o poziție foarte centrală în Europa și o mulțime de vecini, taxarea se face efectiv pe kilometru parcurs, cu niște dispozitive aflate la bordul camioanelor, așa că se obține profit chiar dacă taxele pe carburanți rămân ale statului.

          Dar România nu are o asemenea poziție centrală în Europa și nu-și poate permite luxul administrării drumurilor exclusiv de către stat. Ce se întâmplă azi în România cu drumurile și căile ferate e exact ce se întâmpla cu alimentele sau carburanții pe vremea lui Ceaușescu: statul deținea monopolul asupra furnizării lor și rezultatele erau catastrofale. Iar atât timp cât statul român va contnua să dețină monopolul asupra drumurilor, situația va rămâne exact cea de azi. România nu a construit 1.000 de km de autostradă în ultimii 40 de ani și nu va construi alți 1.000 km nici în următorii 40 de ani.

    • Domnule MirceaM, optimismul dvs referitor la propășirea EV, bazat pe presupunerea că „știu ăia ceva”, îmi pare descins direct din bancul ăla cu „va fi o iarnă grea, căci indienii strâng lemne în disperare”.

        • Nu e in nici in drum spre Marte si nu e in nici in caz primul. E pur si simplu un automobil aruncat in saptiu in loc de ballast la lansarea test a unei rachete.

          Primele vehicol (electric) a ajuns pe Marte acum mai bine de 20 de ani.si se numea Mars Rover, trimis acolo cu sonda spatiala „Pathfinder”. Era actionat de panouri solare si poate fi vazut in marime naturala la Adler Planetarium din Chicago.

          Stiu ca va plac filmuletele de pe youtube asa ca vedeti aici primul Rover ajuns pe Marte in 1997 (si nu doar aruncat in spatiu pe post de balast):

          https://www.youtube.com/watch?v=K64KoLV39KI

          • Mars Rover are tractiune electrica alimentata cu panouri solare…. si aici pe Terra avem destule resurse solare (inepuizabile). Cine ne opreste sa construim mai multe parcuri fotovoltaice si sa tragem firele?

            • Nu va opreste nimeni sa facei parale din eneriga solara. Chiar asa! De ce nu vas apucati sa puneti panouri solare, sa trageti fire si dupa aia sa vindeti curentul electric astfel obtinut?! Pare o afacere nemaipomenita. de ce va mai trebuie pomeni publice?!

            • Svejk,

              In Germania de exemplu parcurile eoliene de noua generatie vand electricitate cu 6 centi kilovatul, parcurile eoliene offshore cu 7 centi kilowatul (si aici pretul mai are loc sa scada) iar energia solara cu 7.3 centi kilowatul. In sudul Europei pretul energiei solare a ajuns la 4 centi kilowatul, fara nicio pomana. https://www.pv-magazine.com/magazine-archive/solar-power-in-spain-now-for-just-3-8-centskwh-and-up/

              P.S. A propo pomeni: perioada de tranzitie s-ar scurta semnificativ daca guvernele din jurul lumii ar transfera o parte din „pomenile” acordate industriei petroliere si a carbunelui catre energiile regenerabile (in timp de 2-3 decenii problema energiei ar fi rezovata)! Valorificarea resurselor regenerabile autohtone, pe o parte, contribuie la crestere durabila si sustenabila, securitate energetica, stabilitate si predictibilitate la nivel global (impactul fluctuatiilor la pretul petrolului, framantarile geopolitice, etc, se reduc semnificativ), iar pe cealalta parte contribuie masiv la reducerea poluarii (respectiv la ridcarea standardului de viata).
              http://priceofoil.org/fossil-fuel-subsidies/

            • @YellowSubmarine

              Excelent dacă energia solară și eolianăde poate vinde în Germania șa 6-7 centi! Mă întreb atunci de ce prețul curntului electric e aolo touși între dublu si quadruplu fată de SUA ?! Și apoi de ce Germania nu renunță complet la termocentrale dacă energia produsă de ele e oricum mai scumpă ca cea solară sau eoliană?! Vă între din nou: De ce nu vă apucați imediat să puneți panouri și moriști, să vindeți curent electrc ieftin și curat și să faceți avere?!

              Vă spn eu de ce: Pentru că e vorba de o minciună gpgonată. Energia „verde” e de fapt scumpă, inconsistentă și producera ei generează poluare. Singura chestie care o oferă sunt pomenile pentru paraziții ce o promovează. De aici și isteria legată de ea. Cu toate asta nu are viitor. Civilizația petrolului va fi înlocuită de cea a hidrogenului și nicidecum de cea a moriștilor de vânt.

              În ce privește petrolul, la benzinariile de aici sunt afilate la fiecare pompă taxele federale, de stat ale county-uluiși ale orașului ce intră în fiecare galon de benzină. E vorba cam de 50% din prețul de vânzare. În UE prețul benzinei e de ~ 3 ori mai mare ca aici. Asta înseamnă că acolo taxle direct și indirecte cumulate trebuie să fie bine peste 90%. Cne pretinde că petrolul e subvenționat are probleme mintale severe…

              Cât despre „suportul guvernelor” asta e cea mai mare prostie imaginabilă.„Suport” înseamnă de fapt taxare și subveții. Nici taxareea și nici subvențiile n-au produs niciodată niciunde performnță. Electricitateas-a generalizt fără a fi nevoie să se pună taxe pe feștile și lumânări. Motorul cu combustie a cucerit lumea fără a f necesară taxara cailor. O tehnologie care nu reușete să se impună fără subvenții e una inutilă și sorită oriocum pieirii. Încercați să pricepeți asta…

        • @YellowSubmarine – hai să facem un exercițiu de aritmetică de clasele primare, domnu’ economist: uită-te pe factura ta de energie electrică (din Berlin, parcă așa ai zis) și vezi diferența între cât scrie acolo și cei 7 cenți pe kilowatt la cât zici tu că se obține energia. Și după ce ne spui cât scrie pe factura ta și care e diferența, explică-ne și de ce nu scrie 7 cenți Așa, ca un economist ce te afli :)

    • Trump si-a asumat caderea de 4% a pietei in avans. In momentul cand a acceptat ideea ca FED-ul nu mai poate sa tina dobanda de referinta la 0% asa cum fost practic in toata epoca Obama. A spus asta de la bun inceput ca ridicarea dobanzilor va provoca o „reajustare” a pietei dupa plata dividendelor. Ceea ce s-a si intamplat. Ce ar trebuie sa dea de gandit e faptul ca toate pietele lumii au luat-o la vale dupa Wall Street. Asta spune foarte multe. Mai ales ca Wall Street-ul nu a fost afectat de „reajustarile” celoralte piete produse cu diferite ocazii in ultimii ani.

      Chestia e ca in momentul asta isi poate permite: De cand a venit la butoane piata a crescut cu ~ 40%. Industria manufacturiera a crescut intr-un ritm nemaintalnit din 1942, cand industria SUA trecea pe picior de razboi. Somajul e la minimul ultimilor 20 de ani, veniturile medii reale crescc vizibil pentru prima oara din 2008 si in ianuarie 2018 s-ar creat noi locuri de munca mult peste estimari, asa cum s-a intamplat in tot anul 2017. Oricum la nici doua ore de la descjhidere pietei bursa a recuperate vreo 600 de puncta din cele pierdute ieri, deci se pare Trump nu va vea prea multe de explicat :)

      Reveninfd la automobilul electric trebuie remarcat ca grosul productiei tutuor producatorilor majori e format de vehiculele cu motoatre pe combustie. In pofida raportarilor sforaitoare sumele investite in dezvoltarea vehiculelor electrice sunt maruntis. Motivul e simplu: Presupunand ca de maine inceteaza constructia de telefoane mobile, tablete, laptop-uri si orice altceva ce foloseste baterii pe litiu si presupunand ca se extrag dintr-o data toate rezevele cunoscute de litiu ale planetei abia exista suficient litiu pentru inlocuirea a ~ 8% din parcul auto mondial. Iar asta fara a lua in calcul camioane, utilaje pentru construcii, etc.

      Sigur ca daca se descopera sisteme de stocare mult mai eficiente ca cele de azi si care sa nu utilizeze materii prime deficitare, automobilul electric devine dintr-o data un competitor serios al motorului cu combustie. Problema e ca ele nu s-au descoperit inca. O companie ce trebuie sa-si plateasca actionarii nu se poate baza „poate o sa castigam la loterie” asxa cum e cazul startup-urilor facute din pomeni publice care se topesc imediat ce si-au rontait paralele obtinute din milostenii. Nu-i asa?

    • Mircea, masini electrice de toate categoriile si genurile exista de f. mult timp. Oare ce e o tractiune diesel-electrica altceva decit tractiune electrica, electricitatea fiind produsa de un motor diesel?
      O masina electrica pura ar vrea sa inlocuiasca motorul diesel cu acu, acu care va trebui incarcat eventual cu energie electrica produsa de acelasi motor pe hidrocarburi, deci doar s-a desfasurat lantul.

      • Pai si sonde exista de foarte mult timp si abia acum a „bubuit” fracturarea hidrauuica (inventata si ea de multa vreme). Vine o vreme pentru toate…acum petrolul este ieftin, gazele la fel, nu cred ca va tine o vesnicie..
        Nu acu (asa cum este acum) este solutia ptr suprematia EV, de aia si procentul lor este neglijabil, si doar pe distante mici. Dar asta nu inseamna ca nu exista solutie, ci doar ca inca nu am gasit-o.
        in fond nici Edison nu a gasit filamentul la becul electric din prima, nu? :P

        • Dar asta nu inseamna ca nu exista solutie, ci doar ca inca nu am gasit-o.
          Sigur ca in dragoste si in tehnica never say never, dar vorbim de anumite prognoze pe un interval de timp relativ scurt. Si becul lui Edison a luat un timp pina a fost implementat, sa nu mai pomenim ca azi a devenit spurcat.
          Nu prea stiu istorie, dar nu-mi amintesc ca guvernele si statele sa fi luat deja hotariri drastice, sa fi desfintat iluminarea cu gaz, sa fi interzis lumanarile in baza sperantei ca Edison va descoperi filamentul!
          Dupa mintea mea miliardele care se ard in dezvoltarea masinilor electrice ar trebui investite exclusiv in dezvoltarea acumulatorilor. Nu stiu daca s-a nascut Edisonul acumulatoarelor, dar de abia atunci cind acestea vor deveni viabile vom putea vorbi de auto electrice, pina atunci punem carul inaintea cailor.

          • @neamtu tiganu

            Boshde exemplu este pregatita sa investeasca 20 miliarde in technologii noi (baterii „solid state”), dar asa cum stiti, nu face niciun sens sa produci electricitate din carbune pentru alimentarea acumulatorilor. https://www.autovistagroup.com/news-and-insights/bosch-considering-gigafactory-investment-help-development-electric-vehicle

            Bosch, VW, Mercedes, BMW, Siemens, etc astepata lumina verde si „actiune” din partea clasei politice… si iata mai jos cateva evolutii pozitive in acest sens:

            1. Membrii noii coalitii Groko au planificat tinta pentru urmatorii 12 ani (65% energii regenerabile – prin lege ), extinderea retelei electrice si a noilor coridoare pentru transportul electricitatii din parcuri eoliene offshore in teritoriu, precum si promovarea electromobilitatii. Jucatorii pe piata asteapta legi clare si actiuni cu maini si cu picioare. Investitorii nu se grabesc sa investeasca zeci de miliarde pe baza unor declaratii din campaniile electorale (si investitori cu spiritul de „pionerat” si talentul lui Elon Musk sunt putini). http://www.spiegel.de/politik/deutschland/cdu-csu-und-spd-planen-verbindliche-klimaziele-bis-2030-a-1191285.html

            2. Pentru cunostintele dvs. generale, cu ajutorul noilor technologii „floating wind turbine” resursele eoliene offshore ale Germaniei se umfla la peste 200 GW/h (aproape triplu in raport cu productia actuala de electricitate a Germaniei) https://www.youtube.com/watch?v=YYwS4s4Qpx4

            3. De mentionat este si faptul ca landul Meck-Pomm a aprobat recent constructia gazoductului Nordstream 2, iar la cateva zile mai tarziu, Siemens a confirmat pastrarea -in Germania- a dezvoltarii turbinelor pe gaz de noua generatie. Aceste mesaje sunt foarte relevante, deoarece pana una alta, parcurile eoliene offshore si parcurle solare trebuie acompaniate cu centrale de productie a electricitatii – la cerere dar si ceva base load. Avantajele centralelor pe gaz de noua generatie sunt evidente: pe o parte au o viteza de reactie mare, pot fi plasate descentralizat (in jurul oraselor, consumatorilor, erc) iar pe cealalta parte produc mult mai putine emisii in comparatie cu hodoroangele pe carbune. https://www.youtube.com/watch?v=YGeVB1ZB_K4

            • @neamtu tiganu

              Ce faceti domnu’? Cine minte? Eu am postat un link cu „citate” din declaratiile participantilor la negocieri, iar dvs imi dati peste nas cu un un comentariu (opinie personala) al unui vanzator de senzatii tari de la Tagesspiegel?
              –––––-

              Citez: Hendricks räumte ein, dass man die nationalen Klimaschutzziele bis 2020 nicht ganz erreichen werde. Aber man wolle die Lücke so klein wie möglich halten. „Wir machen ganz klare Sektorziele bis zum Jahr 2030. Das werden wir erstmals in einem Gesetz festschreiben”, sagte sie. Sollte die Große Koalition zustande kommen, werde dies noch 2018 vorbereitet und dann 2019 in ein Gesetz mit auch international verbindlichen Vorgaben für die Sektoren gegossen. Damit sei Deutschland in der Lage, „Klimaschutzpionier zu bleiben und wieder zu werden”, sagte die SPD-Politikerin. Anders als bisher soll der Ausbau der erneuerbaren Energien künftig nicht mehr gedeckelt werden, sondern man strebe bis 2030 einen 65-prozentigen Anteil im Strommix an.
              ––––

              Zusammenfassung:

              Zunächst ein Bekenntnis zum Klimaschutz: „Wir setzen das Aktionsprogramm Klimaschutz 2020 und den Klimaschutzplan 2050 mit den für alle Sektoren vereinbarten Maßnahmenpaketen und Zielen vollständig um und werden Ergänzungen vornehmen, um die Handlungslücke zur Erreichung des Klimaziels 2020 so schnell wie möglich zu schließen. Das Minderungsziel 2030 wollen wir auf jeden Fall erreichen.“

              Allerdings wird die Frage des Kohleausstiegs in die geplante Strukturwandel-Kommission verschoben, die bis Ende 2018 einen Plan mit Enddatum erarbeiten soll.

              65 % Ökostrom bis 2030

              Voraussetzung für eine erfolgreiche Energiewende und Klimaschutzpolitik sei „ein weiterer zielstrebiger, effizienter, netzsynchroner und zunehmend marktorientierter Ausbau der erneuerbaren Energien“, betonen die GroKo-Verhandler. Angestrebt wird bis 2030 ein Erneuerbaren-Anteil von etwa 65 % am Strommix. Stand zwischendurch dort einmal das Wort „Bruttostromverbrauch“, so wurde dieses zuletzt wieder gestrichen, womit nun eine Bandbreite möglich ist: Der Bruttostromverbrauch liegt in Deutschland bei rund 600 Mrd. kWh/a, der Nettostromverbrauch (bei dem der Eigenverbrauch der Kraftwerke und Übertragungsverluste abgezogen sind) nur bei rund 525 Mrd. kWh.

              Um eine kurzfristige Ausbaudelle zu vermeiden, soll es 2019 und 2020 Sonderausschreibungen von jeweils 4 000 MW Onshore-Windkraft und Photovoltaik plus einem Offshore-Beitrag geben. Um die Realisierung der bezuschlagten Projekte sicherzustellen, sollen zukünftig bei den Geboten der Bürgerenergie „ausschließlich“ Projekte mit BImSch-Genehmigung zugelassen werden. Zur Sicherung der Akteursvielfalt sind „zielführende Konzepte“ angekündigt. Um den Ausbau regional besser zu steuern, ist für die Ausschreibungen „südlich des Netzengpasses“ ein Mindestanteil „über alle Erzeugungsarten“ vorgesehen.

              Anreizen will man Investitionen in Speichertechnologien und „intelligente Vermarktungskonzepte“ – was der Versorgungssicherheit wie auch der Sektorkopplung dient. Und auch der Vermeidung von Redispatch, wenn es heißt, Ziel sei es, „die Systemkosten so gering wie möglich zu halten“.

              Netzmodernisierung und- ausbau
              Angekündigt ist ein „ambitionierter Maßnahmenplan zur Optimierung der Bestandsnetze und zum schnelleren Ausbau der Stromnetze“, unter anderem mit einer Novellierung und Vereinfachung des Netzausbaubeschleunigungsgesetzes und ökonomischen Anreizen für die Netzoptimierung. Für mehr Akzeptanz will man einen verstärkten Einsatz von Erdkabeln insbesondere im Wechselstrombereich ermöglichen.

              Netzentgeltreform
              „Unverzüglich“ will man die Verordnung zu bundeseinheitlichen Übertragungsnetzentgelten erarbeiten und in einer Netzentgeltreform die Kosten „angemessener“ und mit Blick auf die Netzdienlichkeit verteilen. Die Appelle der Verteilnetzbetreiber scheinen Wirkung gezeigt zu haben: Angekündigt wird auch eine Weiterentwicklung des Regulierungsrahmens für die Verteilnetze, „um Investitionen in intelligente Lösungen (Digitalisierung)“ zu flankieren.

              Sektorkopplung und Speicher
              Um die Sektorkopplung voranzubringen, müssten „die Rahmenbedingungen angepasst werden“. Die unterschiedliche Belastung von gespeicherter Energie mit Umlagen wolle man „prüfen und vereinheitlichen“ und Speichern die Möglichkeit eröffnen, „mehrere Dienstleistungen gleichzeitig zu erbringen, etwa Regelenergie und Mieterstrom“. Wärmespeicher, insbesondere für Quartier- und Siedlungslösungen, sollen unterstützt werden.

              Flexiblere und sauberere KWK
              Die KWK will man weiterentwickeln und umfassend modernisieren. Damit sie „im Rahmen der Energiewende eine Zukunft hat“, soll sie „CO2-ärmer“ ausgestaltet und flexibilisiert werden. Die Anlagen wie auch die Fernwärmeinfrastruktur will man ausbauen und effizienter machen und in Deutschland eine LNG-Infrastruktur aufbauen.

              Anreize für den Gebäudebereich
              Der Teil zur Gebäudeenergieeffizienz wurde in das Kapitel Bau und Wohnen verlagert.

              Das Gebäudeenergiegesetz soll endlich kommen, „aber ohne die geltenden anspruchsvollen Anforderungen der EnEV zu verschärfen“ und vor allem, um Kostensteigerungen bei den Mieten zu vermeiden. „Mögliche Vorteile einer Umstellung künftiger gesetzlicher Anforderungen auf die CO2-Immission werden wir prüfen“, heißt es weiter.

              Man will das CO2-Gebäudesanierungsprogramm fortsetzen. Die Förderung des Heizungsaustauschs soll fortgeführt werden, explizit auch für Brennwertkessel. Kommen soll zudem die steuerliche Förderung der energetischen Gebäudesanierung. Den Nationalen Aktionsplan Energieeffizienz (Nape) will man schnellstmöglich umsetzen.

    • Reactorul nuclear racit cu Heliu. Inca nu a fost produs dar se spera ca va fi atat de ushor incat va putea propulsa si un avion nu doar un auto-turism. In plus Heliu este gaz inert si se pare ca nici nu poate deveni radioactiv deci e racitorul ideal. Deja s-au produs baterii atomice. Sunt similare cu cele solare doar ca datorita radioactivitatii produc electricitate si pe intuneric. O astfel de baterie a alimentat sonda Voyager dar nu stiu sigur daca poate fi ecranata radiatia astfel incat sa poata fi utilizata bateria si pentru un autoturism.

      • Nicio problemă, să dea Domnul să zboare avioanele și cu reactoare răcite cu heliu. Însă mâine dimineață niște zeci de mii de avioane vor decola de pe niște sute sau mii de aeroporturi, iar ele trebuie să decoleze mâine, deși reactoarele răcite cu heliu încă nu sunt gata. Și nu vor fi gata nici luni dimineață, deci și luni acele avioane tot cu kerosen (jet-fuel) vor zbura. Ce-o mai fi marți, ‘om mai vedea.

        • Din cate stiu eu bombardierul Tu-95N N de la Nuclear exact asa functiona: Cele 4 motoare Kuznetzov cu doua elici cotrarotative fiecare erau alimentate cu Heliu supra incalzit de un reactor nuclear aflat la bord. Avionul putea zbura 3 ani fara realimentare cu 800 chiar 900 km/h la o altitudine greu de atins de avioanele cu combustie chimica. A fost dezafectat ca urmare a unui acord de dezarmare Ruso-American dar cu Trump la putere care incalca tote acordurile nu e de loc exclus sa fie re-activat. Recent a fost produs avionul Solar impulse cu propulsie electrica alimentat de baterii solare si noaptea de acumulatori. El a inconjurat pamantul.

          • Aici aș avea o întrebare și există câțiva comentatori pe forum care stăpânesc mai bine decât mine subiectul ăsta: pentru ca un avion cu elice să zboare cu 800 – 900 km/h, asta nu înseamnă ca vârfurile palelor de la elice să intre în regim supersonic? Chiar presupunând că și-ar asuma cineva soluția tehnică, asta nu ar duce avioanele respective pe fundul Atlanticului, mai devreme sau mai târziu?

            Există tot felul de supersonice în zilele noastre, dar niciunul nu e cu elice, din câte știu eu. Iar un avion subsonic, dar cu vârfurile palelor de la elice supersonice nu pare cel mai inteligent lucru. În practică, avioanele cu elice par să se limiteze pe la 500 km/h, nu ajung la 800 – 900.

            • cauta pe internet tu 95 sau tu 114 varianta civila si vei afla ca este si azi cel mai rapid avion cu elice depasheshte b52

            • Am căutat pe Internet povești despre măreția Uniunii Sovietice. Motoarele Kuznețov NK-12 erau turboprop, motoare cu reacție care antrenează o elice. La fel cum e ATR-72 azi, numai că ATR-72 s-au fabricat vreo 1.000 de bucăți, în timp ce Tu-114 nu s-au fabricat nici 50 de bucăți. Iar recordurile de viteză erau obținute tot spre slava Uniunii Sovietice, fără pasageri și cu piloții având parașutele la ei. Viteza de croazieră era mare pentru un avion cu elice, dar rămânea viteză de avion cu elice.

          • #Munteanu

            Ideea avionului cu propulsie nucleară e demențială și nu face decât să sublinieze încă odată (dacă mai era necer) gradul de imbecilizare al iecologaștilor.

            Ideea avionului nucelar a apărut la începutul rzboiului rece, când se păera că incusiv tancurile vor ajunge să fie propulsate de mici reactoare nucleare. Americanii auîncercat dezvoltafrea unei variante nucleare B-36 (NB-36H) iar rușii a Tu-95 (Tu-95LAL). Cel mai departea au ajuns americanii care chiar au riddicatîn aer un NB-36H cu o machetă 1la 1 a reactorului. Ambele concepte au căzut din aceleași motive. Nimeni nu a găsit nicio soluție practică de protejare a echipajelor de radiații. Aceeași problemă cu personalul de desevire de la sol. Din 1950 până acum nu s-a descoperit nimic epocal în materie de protejare împotriva radiațiilor. Rușii au venit cu ideea genială de a utiliza piloți și mecanici bătrâni consiederând că ăia se vor împăca mai ușor cu bolile radiațiiei.

            Oricum nici una din părți nu a ggăs nici un răspuns rezonabil la întrebarea: „Ce se înatâmplă când un asemeena avion se prăbușește?” Anula se produc în jur de 70 de prăbușiri ale u oravioane de pasageri.Din atea cam 5 sunt avionemari. Cum credeți că ar arăta lumea cu câte un Cernobâl la fiecare 2 luni?!

            • Ai perfecta dreptate. Problema radiatiilor nu a fost inca solutionata dar eu sunt optimist si cred ca in viitor ea va fi. Chiar si asa primele avioane propulsate nuclear vor fi cele militare si apoi cele de marfa foarte probabil pilotate automat. Vor fi avioane cu elice ca Tu-95LAL caci sa cureti jetul turboreactorelor mi se pare si mai complicat. Cu prabushirea insa nu ai nimerit-o. Aptoape mereu zboara avione cu bombe nucleare la bord si unele s-au si prabushit deci nu cred ca un reactor poate face mai mult rau decat o bomba. Exista de mult multe nave cu propulsie nucleara. Fara ele nu s-ar fi ajuns la polul nord inclusiv iarna nici nu s-ar putea naviga prin nordul Rusiei si nici macar pe raurile din Siberia.

            • OK avionul nuclear e prea avansat deocamdata si vor trebui construite multe reactoare racite cu Heliu pe sol pana cand unul va si zbura dar avioane electrice exista deja. Unul a inconjurat recent pamantul. Airbus planuieste un avion electric pentru cursa Londra-Paris si sigur se vor perfectiona avioanele electrice chiar si pentru curse mai lungi. Tot Airbus a produs recent un helicopter electric condus de calculator care poate transporta un pasager ( deocamdata ) de la aeroport pana acasa apoi se intorce automat la aeroport si se re-incarca tot automat.

  10. Propaganda verde europeana nu prea mai este la moda, insa reprezinta singura politica mai importanta a Uniunii Europene. Europenii s-au bosumflat cand Trump s-a retras din Acordul Paris, insa nu el este impotriva unui aer mai curat si impotriva energiilor verzi. Tin minte ca insusi Bush i-a replicat lui Merkel faptul ca SUA ar ajunge in faliment in doua saptamani daca maine nu ar mai folosi deloc petrol sau gaze, iar China in acest timp ar depasi economic SUA foarte rapid. Doamna Merkel venise atunci la Washington cu gandul sa „propovaduiasca” importanta renuntarii la petrol si cu gandul sa-l convinga pe Bush sa renunte la hidrocarburi. Autorul articolului are perfecta dreptate: nu putem renunta la petrol pentru ca se afla la baza multor produse pe care noi le folosim. Desigur, putem sa ne dam cu masinutele electrice, putem sa ne punem panouri solare pe casa, putem sa triem gunoiul, insa nu inseamna ca vom evolua intr-un ritm ametitor daca renuntam la petrol. Dimpotriva, cum a zis si Bush, intr-un timp foarte scurt ajungem in Evul mediu. Ma gandesc doar la industria farmaceutica unde toate medicamentele au la baza compusi derivati din hidrocarburi.

    • Datorita infrangerii in WW2 Germaniei nu i sa mai permis sa produca benzina sintetica. Toate uzinele de petrol sintetic Nemtzeshti au fost aduse in SUA. Cel putin una inca functiona cand George Bush tatal era preshedinte. Bush a inchis uzina care era oricum proprietate federala SUA motivand ca in viitor petrolul se va ieftini si uzina va deveni ne-rentabila cu toate ca ea era rentabila la data inchiderii. Evident dupa aceea petrolul s-a scumpit dar uzina tot inchisa a ramas. Africa de Sud continuua sa produca petrol sintetic si nu intentioneaza sa-si inchida uzinele. Folosirea in procesul tehnologic a aburului generat de un reactor nuclear a facut uzinele Sud-Africane chiar mai rentabile.

  11. -O companie privată nu poate ajunge in spatiu.
    -O racheta nu poate fi recuperata
    -Oamenii nu pot ajunge pe Marte
    -O baterie de 100kwh va cantari 3 tone
    -Oamenii vor muri dac[ vor calatori la viteze mai mari de 30Km/h
    -Tesla Roadster nu poate fi lansată in spatiu cu o rachetă Falcon Heavy… :))

    • Ca sa fiu un pic rautacios:

      – Compamia privata care a ajuns in spatiu are un singur client: statul. Daca clientul asta se supara compania cu pricina inchide taraba.

      – Rachetele se recuperau de mult. Obiectia era ca reutilizarea lor e mlt mai putin rentabila decat construirea de noi rachete. In mod industrial treaba cu recuperarea lor a inceput in 1981 cu primul zbor al navetei spatiale Columbia. Dupa 30 de ani de eforturi si facturi imense navetele spatiale au trebuit scoase din serviciu. Costurile lor erau asa de mari incat devenisera insuportabile. Practic NASA se intoarce la o capsula Apollo ceva mai mare. In anii ’60 ea afost dezvoltata in mai putin de 6 ani pe planseta de desen tehnic de la 0. 50 de ani mai tarziu in epoca calculatoarelor si simularilorvirtuale dezvoltarea uneia similare ia ceva mai mari ia 15 ani :)

      – Din pacate oamenii chiar nu pot ajunge pe Marte. Nimeni nu vrea sa plateasca factura aferenta…

      – Cine a zis chesita cu bateria de 100kwh la 3 tone ?!

      – Nu era vcorba de 30 de km/h ci de 30 de mile/h. Adica vreo 48 de km/h. Un cal poate atinge 30 de km/h deci aia se stie de mult ca nu-i adevarata. Oricum si cine a afirmat gogorita cu 30 mile/h a fost rapid invalidat de prima locomtiva cu aburi. Asa se gasesc destui oameni sa bata campii. Nu trebuiesa-i luati in serios pe toti aia care se abereaza.

      – Asa cum si porcu’ poate sa zboare pentru o vreme daca e aruncat din avion si Tesla Roadster sau Lada Samara pot zbura in cosmos cu conditia sa fie cineva dispus sa le plateasca lansarea :)

      – Ati uitat-o pe cea mai importanta: Cu mai putin de o saptamana inainte de a fi impuscat Ceausescu saracu’ latra la TV ca Romania va renunta la calea sa spre constructia comunismului „cand o face plopu’ pere si rachita micsunele”…Se pare ca intre timp au aparut suficient de multi oameni (si dumneavoastra printer ei) care vor sa dovedeasca ca avea totusi dreptate… :)

        • Io sunt foarte bine informat. Dumneavoastra bateti campii ca de obicei.

          Sapce X s-a format in 2002. Pana in 2008 nu a plasat nimic pe orbita si pana in 2013. nu a lansat nici in satelit privat. Toti banii de pana atunci au fost incasati de la NASA si Departamentul American al Apararii. Pana in ziua de azi Sapce X a incasat ~ $12 miliarde de la cele doua insitutii de stat. TOTALUL contractelor de lasari de sateliti private de pana acum si din viitor sunt de ~ $500 de milioane. Pe langa asta Sapce X utilizeaza facilitatile de lansare ale NASA si DoD (Vandenberg AFB). Io zic sa mai incercati si pe la alte mese, si sa veniti cu ceva minciuni mai credibile data viitoare.

          Fara indoiala ca Space X a reusit dezvoltarea unor vectori si vehicule spatiale mult mai ieftin decat agentiile guvernamentale ale SUA, dar nu e nici pe deaprte in postura de a opera fie si cateva luni fara banii statului. De retinut: proprietatea intelectuala a TOT ce a produs Space X pana acum e proprietatea integral a guvernului SUA. Asta arata clar cine plateste facturile…

  12. Acum câteva minute the Energy Information Administration a publicat un mult așteptat raport:

    EIA’s latest Annual Energy Outlook (AEO2018) projects rising production, relatively flat consumption

    La cald, câteva informații utile:

    The United States has been a net energy importer since 1953, but the AEO2018 Reference case projects the United Sates will become a net energy exporter by 2022. This transition occurs even earlier in some AEO2018 sensitivity cases that incorporate assumptions supporting larger growth in oil and natural gas production or that have higher oil prices.

    Production of liquids and natural gas continues to grow for decades. In the Reference case, production of shale gas resources is projected to increase through 2050. U.S. liquids production (mostly crude oil and petroleum products) begins to decline toward the end of the projection period as less productive areas are developed.

    [Mie mi se pare clar că producția de petrol și gaze din argile va continua să crească cel puțin până în 2050, asigurând Statelor Unite o poziție inimaginabilă cu doar 15 ani în urmă: exportator net de hidrocarburi! ]

    Almost all new electricity generation capacity is fueled by natural gas and renewables after 2022 in the Reference case. Natural gas prices are projected to remain lower than $5 per million British thermal units until the very end of the projection period. The costs associated with adding new renewable electricity generation capacity are expected to continue declining, especially for solar photovoltaic systems.

  13. In acest caz, Romania ar trebui sa-si faca un obicei de a cumpara petrol/gaz de la americani. Eu, daca as fi ministrul energiei as negocia un acord cu SUA pentru a importa petrol.

  14. Câțiva senatori și deputați americani ai Partidului Democrat au introdus recent un proiect de lege numit „Cap-and-Divident” prin care propun noi taxe pe industria de hidrocarburi. Banii colectați din acele taxe vor fi folosiți pentru ca „Statele Unite să obțină în mod științific reduceri ale emisiilor de gaze cu efect seră concomitent cu sprijinirea unei creșteri economice vibrante”.

    Ceea ce legiuitorii democrați preferă să uite (intenționat sau nu) este faptul că Statele Unite și-au redus deja emisiile de CO2 cu 14% începând din 2005, în timp ce PIB-ul a crescut cu 20,4% în aceeași perioadă de timp. Nicio o altă țară industrializată, semnatară sau nu a Acordului Climatic de la Paris, nu se poate lăuda cu aceste trenduri istorice fără precedent.

    Desigur, senatorii și congresmenii democrați nu au auzit probabil de fracturare hidraulică și gazele extrase prin această tehnologie. Sau, dacă au auzit, au fost doar discursurile colegului lor Bernie Sanders. (Bernie Sanders și fracturarea hidraulică)

  15. În prezent, energiile regenerabile sunt formele ideale de energie precum lemnul este materialul ideal pentru construirea de zgârie nori.

  16. Epoca super-bazinelor petrolifere estre iminentă

    Până în anul 2040, omenirea va fi nevoită să producă circa 40 milioane barili țiței zilnic. În prezent, Statele Unite produc un sfert din această cantitate. De unde va veni restul de trei sferturi?

    Răspunsul convențional este: Din noile câmpuri petrolifere descoperite prin lucrări de explorare.

    Dar foarte probabil că răspunsul este greșit. Activitățile de explorare a noilor bazine a scăzut în întreaga lume în ultimii ani sau nu au mai fost găsite rezerve semnificativă. Nivelul descoperirilor de resurse convenționale în 2017 a fost cel mai scăzut din 1952.

    Dacă descoperirile de noi rezerve convenționale majore sunt acum istorie, singurele speranțe sunt legate de resursele neconvenționale: argile, nisipuri petrolifere, zăcăminte ultracompacte. Dar și în aceste situații, reușitele sunt puține.

    Polonia a făcut eforturi considerabile, spre deosebire de România, pentru atragerea companiilor internaționale care să dezvolte argilele sale petro-gazeifere. Din păcate, geologia poloneză a spus „pas” și toți investitorii s-au retras.

    În prezent, resursele neconvenționale sunt exploatate cu succes numai în Statele Unite și Canada. O a treia țară este Argentina, care exploatează argila Vaca Muerta din bazinul Neuquen (despre Vaca Muerta am scris pentru prima dată în presa românească în 2015 (Ați auzit de Vaca Muerta? Ce putem învăța de la Argentina? (pe lângă tango și Maradona).

    Geologii de la firma IHS Markit (analize industriale internaționale) au dezvoltat conceptul de super-bazine pe baza a 6 criterii:

    – Capacitate productivă și potențial adițional de producție;
    – Două sau mai multe roci sursă sau sisteme petrolifere cu rezervoare suprapuse;
    – Infrastructură adecvată și existentă pentru exploatare și transport de petrol și gaze;
    – Legi și regulamente favorabile sau cel puțin non-restrictive existente;
    – Un sector dezvoltat și accesibil pentru service și aprovizionare;
    – Acces existent la piețele de desfacere.

    În urma analizelor efectuate, geologii de la firma IHS Markit au identificat 25 de bazine din întreaga lume care se califică la categoria super-bazine. Ei au calculat că rezervele extractabile din acele super-bazine se ridică la 859 miliarde barili.

    Considerând un consum anual de 14,5 miliarde barili, rezultă că omenirea ar dispune teoretic de încă cca 60 ani pentru consumul de petrol.

    • După ăștia 60 de ani o să obținem kerosenul din apă de mare și recirculăm carbonul la nesfârșit.

      Procesul la care lucrează Heather Willauer are o problemă din cauza aplicației practice propriu-zise, ea e nevoită să se bazeze pe energia electrică obținută de reactoarele nucleare de la bordul portavioanelor fiindcă asta are la dispoziție US Navy și pentru asta alocă ei fondurile.

      Dar cu o sursă fixă de energie, de exemplu pompe de căldură bazate pe diferența de temperatură dintre apa de la suprafața oceanului și apa de adâncime din ocean, se poate procesa apă de mare la nesfârșit, iar kerosenul poate fi trimis prin conducte pe continent, exact cum procedează și azi unele platforme petroliere.

      Plus că în mijlocul oceanului e loc și de generatoare eoliene oricât de mari, e loc și de panouri solare etc. Odată ce se obține efectiv o anumită cantitate de kerosen, fonduri or să fie tot înainte. Iar loc de joacă la fel :)

    • Toata lumea stie ca in zona de subductie se afla restul fundului unei Mari stravechi. Nimeni nu stie insa daca americanii, amendati recent de romani prin deciza Curtii de Arbitraj, au gasit ceva in perimetrele din DOBROGEA!
      Baraganul e e zona de scufundare sub placa – de la Braila la Cernavosa – insa, pp ca fundul respectiv e la o adancime prea mare pentru a putea fi explorat cu mijloacele actuale, ori deja in manta.

      • Americanii nu au găsit nimic în perimetrele din Dobrogea pentru că nu au săpat nicio sondă. Au fost doar câteva încercări de prospecțiuni seismice, zădărnicite de localnici, și puține analize geochimice.

        În legătură cu decizia Curții de Arbitraj Internațional de la Paris, pot să vă spun că am participat la ședințele Tribunalului ca martor expert, împreună cu alți doi colegi români. Deocamdată, nu sunt autorizat să discut public nici un detaliu al procesului de arbitraj.

        • Din pacate exploratorii nu au gasit nimic nici in Polonia, cu toate ca sperantele au fost foarte mari, atat din partea exploratorilor cat si din partea cetatenilor (imi aduc aminte cum polonezii cuprinsi de euforie isi declarasera cu mare tam-tam independenta energetica).
          http://www.bbc.com/news/business-22459629

          Europa este un continent relativ sarac in resurse energetice, in special in gaze si petrol (nu este un secret!)

          • Geologia, bat-o vina!!

            Am mai scris într-un articol despre cele două tipuri majore de argilă: marine și lacustre, cu deosebiri esențiale în ceea ce privește frackabilitatea lor. Tehnologia inventată în 1947 în Oklahoma se referă strict la argilele marine, predominante în America de Nord. China și Rusia beneficiază și ele de argile cu potențial petro-gazeifer, dar tehnologia americană nu lucrează acolo din motive de mineralogie diferită. De aceea, am afirmat de mai multe ori, geologii chinezi și ruși vor trebui să inventeze propria lor tehnologie de fracturare, apropriată pentru argilele lor.

            Acum, aș vrea să scriu un lucru în premieră: în Statele Unite sunt și argile lacustre, precum cele din China, iar colegii mei geologi și petroliști lucrează asiduu la inventarea unei tehnologii de fracturare a acelor argile care s-au format în apă dulce (lacustre).

            Revenind la remarca dvs., cum că Europa este un continent sărac în resurse de hidrocarburi, eu zic să așteptăm un pic până când noua tehnologie de fracturare a argilelor lacustre din Europa, inclusiv cele de la Pungești sau din Dobrogea de Sud, va fi definitivată, fie în SUA, fie în China.

    • O veche vorba din vremi apuse spunea ca „ultimul care pleaca, sa stinga lumina!”.
      Acum va fi intrebarea „cine va fi ultimul care va face plinul de benzina de la ultima benzinarie?”
      Banuiesc ca britanicii deja au initiat un pariu pe tema asta :P

    • @Constantin Cranganu

      Re: „În urma analizelor efectuate, geologii de la firma IHS Markit au identificat 25 de bazine din întreaga lume care se califică la categoria super-bazine. Ei au calculat că rezervele extractabile din acele super-bazine se ridică la 859 miliarde barili.”

      Daca este vorba de estimari desktop, asa cum am vazut si in Polonia… in final doar o fractiune din depozitele estimate (20%-30%-40%?) se incadreaza la categoria „comercial”.

      P.S. iata ca au aparut si „scepticii” in ceea ce priveste boomul petrolului si al gazelor de sist din SUA. Din cate am inteles, argumentul lor principal este viata scurta a sondei de productie.

      https://oilprice.com/Energy/Crude-Oil/The-Shale-Boom-Might-Not-Last-Long.html

      http://www.postcarbon.org/wp-content/uploads/2018/02/Hughes_Shale-Reality-Check_Winter-2018.pdf

      • Declinul producției depinde de mulți factori, geologici, hidrogeologice, economici ș.a. Curbele de declin, exponențial, logaritmic sau hiperbolic, au constante petrofizice variabile care pot extinde viața unei sonde neconvenționale la valorile uneia convenționale.

        „Scepticii” pe care îi citiți/citați sunt freelancers, adică ziariști fără pregătire profesională de specialitate care citesc și interpretează după ureche tot felul de informații pe care ei le cred suficiente și necesare. Revedeți, vă rog articolul despre Ignoranții Tip II.

        Ceea ce ar trebui urmărit în viața unei sonde neconvenționale sunt producțiile obținute prin sondele laterale multiple, săpate din aceeași locație verticală. Vă invit să studiați Figura 4 din articolul Revoluția argilelor pe înțelesul tuturor. Viața după Chevron
        Și, dacă se poate, mai puțini freelancer writers…

  17. A fost o vreme, vremea Europei Libere = NC Munteanu – cînd, din pușcăria cu ziduri înalte și groase, România, aveam încredere oarbă în politicienii și în jurnaliștii americani.

    Apoi a apărut internetul și, după ce, treptat, încrederea mea în politrucii Americii s-a prăbușit la ZERO (Colin Powell’s UN Presentation on Iraq WMD etc. etc.), exceptîndu-l pe onestul Ron Paul și pe fiul lui, la fel de onest, Rand, am realizat că și massmedia americană a ajuns la fel de degenerată ca și pionii politici finanțați de aceiași miliardari care, de fapt, fac legea in US.

    Nu mai cred nici un singur cuvînt din ce spun politrucii și jurnaliștii și încerc să verific fiecare informație care mă interesează.

    Primul buletin de știri pe care îl citesc în fiecare dimineață e Drudge Report. Mi-am făcut obicei ca, de fiecare dată cînd e vorba in presa scanată de Drudge Report de o chestiune internațională care mă interesează, să ascult și cealaltă parte. E vorba despre Siria? Caut site-uri siriene ca să văd ce au de zis. E vorba despre Rusia? Mă uit pe rt.com să văd și punctul lor de vedere. Etc.

    Așa am ajuns la articolul următor pe care, îi rog pe cei mai informați decît mine, să îl explice.

    https://www.rt.com/business/417237-russian-lng-tanker-gas-arrived-us/

    ÎNTREBARE PENTRU EXPERȚII DE PE ACEST SITE:

    Pînă la urmă, USA exportă, ori importă LNG?

    • Tangential la intrebarea dv., dar bazat pe detalii pertinente din comentariu, va dau dreptate in ce priveste gradul de incredere pe care il am in media americana. Este la cel mai jos punct din intreaga mea existent, decenii dupa ce ascultam Europa Libera si Vocea Americii sub patura, de grija vecinilor. (Asta nu inseamna citusi de putin ca iau de bune ce spun ziarele lui Assad sau ale lui Putin! TOTUSI in Vest putem vedea chiar si astazo mai multe informatii reale si necenzurate, pe cit ne dau voie doamna Merkel si doamna May – adica M & M.

      Cu Macron inclus ar fi M & M & M (-: )

      Asa cum sugerati, incerc sa patrund prin ceata de manipulare din ce in ce mai putin subtila si bine mascata . . . sa discern datele reale, nu interpretarile prestabilite.

      Ii rog pe amicii romani/europeni care poate ma dispretuiesc sa nu mai mearga automat pe ipotezele ca cine are probleme cu politica UE este automat putinist, ca Trump e un cretin senil si fascist etc.

      Nu va solicita nimeni sa ginditi ca mine sau ca altii. Nu sinteti obligati sa credeti ca Donald Trump este cinstit, curajos si stralucit.

      Pur si simplu GINDITI cu propriile creiere. Puneti-va intrebari. Cautati intotdeauna surse multiple de informare. Atit. Daca ajungeti la aceleasi concluzii, cu atit mai bine.

    • Pînă la urmă, USA exportă, ori importă LNG?

      Și una, și alta.

      La sfârșitul lunii ianuarie, un tanker încărcat cu LNG a intrat în portul Boston. Pentru cei care urmăresc dinamica producției și exporturilor americane de gaze naturale, treaba asta pare o anomalie. Zona Boston și alte așezări de pe coasta de est nu are o infrastructură de gazoducte prin care gazele produse în Pennsylvania să fie transportate și vândute consumatorilor de acolo. În ciuda demersurilor și insistențelor companiilor din Pennsylvania, statele de pe coasta de est – Massachusetts, Vermont, Maine, New York, New Hampshire, Rhode Island – rezistă cu înverșunare la propunerile de construire a unor gazoducte și preferă să cumpere de pe piața liberă și la prețul pieței (adică fără contracte prealabile – futures) gaze lichefiate.

      Argilele Marcellus și Utica produc peste 730 milioane m^3 pe zi de gaze, adică circa 42% din producția totală a Americii. Dar dacă nu ai construit gazoducte, nimeni nu-ți poate livra gazele la scară. Și chiar dacă acele state ar dori să pună niște bani la un loc pentru un gazoduct, ele nu pot obține acordul Guvernatorului Andrew Cuomo, NY, care, după ce a interzis fracturarea hidraulică în statul lui, a interzis și orice alte lucrări (i.e., gazoducte) care ar implica transportul gazelor prin subsolul statului NY, gazele fiind obținute prin fracturare fie în Pennsylvania, West Virginia, ori Ohio.

      În aceste condiții, bostonienii și alții din jurul lor se pot „mândri” că ei nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase a gaze din argila Marcellus. Dar, pe lângă faptul că sunt continuu la mila celor care le aduc gazele cu vaporul, ei mai și trebuie să plătească cele mai mari prețuri din țară pentru încălzire.

      Tehnic vorbind, gazul lichefiat care a ajuns în Boston nu este rusesc, pentru că interdicțiile impuse de Președintele Obama au fost menținute și de Președintele Trump – compania rusească care a produs gazele, împreună cu Total (Franța) și CNPC (China) este pe lista de interziși. Practic, gazul a fost adus de un cargou francez, după ce a trecut prin mai întîi prin Marea Britanie. Autoritățile vamale americane nu pot separa cât gaz a fost produs de Rusia, cât de Franța și cât de China.

      Pentru detalii: Russian gas defies U.S. sanctions to reach New England

  18. ii felicit pe prietenii americani pt. Falcon Heavy Test Flight.. daca Musk nu pierde banii cu Tesla, atunci.. e bine, f. bine

    • Dragă Neamțule, sînteți ca de obicei un interlocutor plăcut.

      Dar nu merităm, „amerlocii” (cu toată intenția sa derogatorie, m-a distrat întotdeauna „sunetul” acestui cuvînt), nici un fel de credit, așa cum nu merită un român care își caută soarta, muncind din greu, în Europa de Vest, și nici care a stat acasă și suferă, să fie blamat pentru porcăriile și incompetența liderilor din locurile în care trăiesc/traim.

      ….. Dincolo de politică și geografie, a fost într-adevăr un test spectaculos.

      Urări de bine.

  19. 1. Acum se ofera subventii si facilitati pentru EV in europa, dar cu cat mai multe se vor vinde cu atat mai mult se vor reduce, iar dupa se vor taxa la fel ca si masina cu motor termic.

    2. Ca sa produci masini noi, si sa le reciclezi pe astea vechi, trebuie sa consumi energie, si multa. Eu as zice ca poate mai multa decat se economiseste. Fortarea aceasta, cred ca are mai mult o radacina economica, vor lumea sa mai cumpere masini, sa mai scoata bani din buzunar. Daca tineau la ecologie, puneau masiv niste filtre pe masinile existente. Acum din ce inteleg eu, desi un filtru din acesta ar putea costa banuti, te costa scump birocratia, trebuie sa schimbi cartea tehnica a masinii, asta e destul de complicat si costisitor.

    3. Trebuie construita infrastructura pentru distributia de curent electric. Cabluri, etc. iar poluare, dar e si destul de complex, nu mai merge o retea simpla, ar trebui sa fie mai inteligenta. Iar o gramada de energie, locuri de munca, cine plateste?

    4. Cum produci curent? Curentul are si el o gramada de taxe, e relativ usor de contorizat.

    Eu cred ca in europa astea sunt manevre administrative de a reanima un pic economia. De a mai scoate bani din oameni, e cea mai usoara metoda, se face legislativ, si lumea nu prea poate zice nimic. Se face la nivel de oras, regiune, tara, destul de greu de contracarat, e greu sa te opui in oras sa nu interzica motorul termic.

    Partea buna este ca va face pe acei cu motoare termice sa concureze, ne vand acelasi motor complicat de mult timp, si daca ne uitam masinile se tot scumpesc in loc sa se ieftineasca si sa se simplifice. EV pare mai simplu. Ar trebui scuturati producatorii de masini destul de tare sa mai inoveze. Daca ne uitam atent, motorul termic functioneaza mult in gol, nu cred ca il utilizam 100% in oras de exemplu, motorul electric pare sa fie mai usor de controlat, randamentul ar putea fi mult mai bun. Numarul de piese, fiabilitatea, flexibilitatea, intretinerea, par in favoarea motorului electric. Ar fi timpul sa mai inoveze ace cu motorul termic, poate nu e nevoie de pistoane acolo? Ar putea produce direct curent din reactia de ardere chimica.

    Daca citim Financial Times de acum doua saptamani, e un articol care zice ca statul daca reduce consumul de combustibil pierde o mare parte de venituri, cateva % din buget. Statele s-au lovit acu cativa ani cu acest lucru cand s-a ieftinit petrolul. Ce au facut au crescut accizele si taxele. Dar odata ce motoarele devin mai economice aceste venituri scad. E destul de greu sa mai motivezi cresteri de taxe si accize. Ca sa compenseze va taxa drumurile, parcarile, alte moduri de a lua acesti bani, eventual mai multi. Se testeaza diferite metode acum.

    De exemplu daca ne uitam in Bielgia, fata de acum ceva timp pe factura, grosul pretului curentului nu e producerea curentului dar distributia lui, toate costurile, pierderile s-au trecut pe distributie, incearca sa afli cum se calculeaza sau sa le ieftinesti. Era si un mic scandal, acei care produceau curent ii taxau pe transport curent si vindeau curent produs de panouri solare cu pret negativ! Inteleg si eu ca de fapt infrastructura costa mai mult decat energia sau pretul combustibilului, drumurile, reteaua electrica trebuie intretinuta, in america probabil o intretin din taxe si impozite, deci tot consumatorul plateste pana la urma.

    Dupa parerea mea suntem in era cand monetizarea nu e directa. Daca noi stim ca schimbi un mar pe bani, acum vei primi marul gratis, dar vei plati in alta parte o taxa ecologica sau ceva. Cel mai interesant ca a inceput cu google, facebook, au reusit sa pacaleasca piata de fapt. E un pericol aici, fiindca pana la urma platim marul mai scump, preluam riscurile de la producatorul marului in totalitate si chiar ii asiguram un profit frumusel. Ce vor ei sa faca sa platesti pe calatorie, masina va deveni un taxi. Cum se va stabili pretul calatoriei? Cerere si oferta. Consumatorul final habar nu va avea ce motor e acolo si cat costa, taxele, accizele, serviciul vor fi mai mari. Iar daca vrei sa ai masina ta, nu va mai fi asa de usor sau covinabil economic, vei plati parcare, taxa pe km, si alte taxe, incat te vei plimba doar in curtea ta daca o ai. Taxele se vor stabili pe sectiuni de drum, functie de ora si alte evenimente, asa ca nu vei sti niciodata cat te va costa. Probabil vei avea un GPS destept care va alege drumul mai ieftin, mai rapid functie de criterii.

    • @ion – avem deja un GPS mai deștept decât e cazul, GCHQ (un fel de NSA britanic) adună despre publicul larg cam multe date rezultate din navigările de pe Google Maps.

      Cât privește creșterea taxelor, există o limită: dacă motorina e prea scumpă, cumpărăm uleiul alimentar și ne obținem fiecare combustibilul diesel în garaj. Politicienii trăitori din bani publici și preocupați exclusiv de binele public nu au astfel de cunoștințe tehnice și nici nevoia de a apela la ele, de asta nu sunt conștienți de existența lor.

      • Am sa te dezamagesc si aici. Incearca sa intri cu uleiul tau in oras gen Paris, Amsterdam, Koln, Bruxelles, Londra. Inca mai poti dar de prin 2025 cu uleiul nu mai poti. Au pus norme, acum nu poti intra cu masina euro1-euro3, dar fiecare an standardul creste cu un euro. Daca te uiti cate orase vor sa mai implementeze astfel de Low Emissions Zone, ai sa vezi ca numarul lor explodeaza.

        Din ce vad eu si ce zice lumea, in unele tari ca polonia unde curentul e produs din carbune, probabil pana una alta vor circula cu ce au, in alte tari unde pot produce curent vor circula pe curent.

        • @ion – am să-ți spun un secret. nu știi despre ce vorbești. Pentru tine o mașină e diesel pentru că scrie pe ea ”diesel” sau figurează în evidențe ca diesel, dar în rest habar n-ai să distingi un diesel de un benziner euro 14 sau cât vrei tu. Ce te face să crezi că funcționarii puși să implementeze zonele diesel-free vor fi mai capabili decât tine să facă distincție între tipurile de propulsie sau de combustibil? :)

  20. Poate nu pare socant astazi (in special dupa ce ne-a educat dl. Profesor toti anii astia) dar cu cinci ani in urma, aceasta stire ar fi putut parea SciFi.

    Nu se poate atribui aceasta evolutie splendida presedintelui Trump in totalitate – multi factori au contribuit inainte de a fi venit dinsul la putere… si in pofida sabotajelor lui Soetero Hussein – dar in mod sigur dl. Trump are deja o contributie acum si va avea una si mai insemnata in anii care vin, in care consecintele politicilor de „deregulation” avansate de Donald Trump vor deveni din ce in ce mai evidente.

    Oil World Turns Upside Down as U.S. Sells Oil in Middle East

    The United Arab Emirates, a model Persian Gulf petro-state where endless billions from crude exports feed a giant sovereign wealth fund, isn’t the most obvious customer for Texan oil.

    Yet, in a trade that illustrates how the rise of the American shale industry is upending energy markets across the globe, the U.A.E. bought oil directly from the U.S. in December, according to data from the federal government. A tanker sailed from Houston and arrived in the Persian Gulf last month.

    The cargo of American condensate, a type of very light crude oil, was preferred to regional grades because its superior quality made more suitable for the U.A.E’s processing plants (…)

    https://www.bloomberg.com/news/articles/2018-02-06/u-s-oil-heads-to-middle-east-in-latest-sign-of-shale-s-spread

    • Vă mulțumesc pentru postarea știrii despre exporturi americane de petrol în Orientul Mijlociu, o realizare inimaginabilă cu 10-12 ani în urmă.

      Condensatul obținut din țițeiul de argilă este la crème de la crème a acestui țiței. Datorită faptului că nu a migrat din roca sursă (argila mamă) într-o rocă rezervor, țițeiul de argilă este mai ușor, necontaminat cu sulf și alte substanțe, necesită mult mai puțină rafinare. Iar lichidele condensate, extrase o dată cu țițeiul de argilă, sunt pur și simplu „aur alb” pentru multiplele și unicele lor întrebuințări în distilarea unor compuși de mare valoare strategică și economică.

      Allah le-a dat arabilor suficient petrol convențional, dar fără beneficiile extrase din „aurul alb” american :-)

      • Stimate domnule profesor, noi cititorii va sîntem îndatorați pentru că-pasionat cum sînteți despre surse de energie dar și extrem de informat și rațional-ne-ați arătat atît de multe FAPTE și detalii care, în mod obiectiv, ne-au ajutat să înțelegem mai bine provocările și realitățile lumii energetice contemporane.

        În care nu ne putem permite naivități idealiste și inerent ipocrite.

        Multă sănătate și urări de bine în realizările Dv. academice.

      • Domnule profesor, va rog: distillation din engleza nu este distilare din romana. Pur si siplu folositi fractionare. Patriarhul proceselor de separare din RO, prof. V. I. Robu avea o carte: Distilare. Fractionare. Daca era acelasi lucru folosea un singur termen, distilare si fractionare sunt doua procese diferite. Va multumesc!

        • Distilarea este procesul inițial prin care se produce fracționarea țițeiului adus la rafinărie:

          O variantă englezească a procesului de rafinare spune următoarele:

          The crude oil distillation unit (CDU) is the first processing unit in virtually all petroleum refineries. The CDU distills the incoming crude oil into various fractions of different boiling ranges, each of which are then processed further in the other refinery processing units.

  21. ExxonMobil a mai adăugat 2,7 miliarde barili de petrol echivalent (boe) la rezervele sale de petrol și gaze din2017, înlocuind 183% din producție.

    Rezervele totale exploatabile la prețurile curente totalizează 21,2 miliarde boe la sfîrșitul anului 2017. Lichidele reprezintă 57% din rezerve, o creștere cu 53% față de 2017. La ratele curente de producție, ExxonMobil are rezerve pentru 14 ani.

    Noile explorări și achiziții au fost făcute în Texas, Abu Dhabi, Guyana și Mozambic.

    În ceea ce privește resursele, ExxonMobil are la sfârșitul anului 2017 circa 29 miliarde boe în Bazinul Permian din Texas, Brazilia, Papua Noua Guinee, Guyana și Mozambic.

    Sursa: ExxonMobil adds 2.7 billion bbl to reserves in 2017

  22. Tesla rămâne o afacere în pierdere

    În ultimul trimestru al anului 2017, Tesla a pierdut $771 milioane dolari, de trei ori mai mult decât a pierdut în același trimestru al anului 2016. Problema principală pare a fi incapacitatea de a produce suficiente mașini pentru a-și asigura un profit. Astfel, în loc de 60.000 bucăți programate a fi livrate pieții în ultimul trimestru din 2017, Tesla a produs doar 2.425.

    Detalii:

    Tesla Model 3, Elon Musk’s Grail, Remains a Costly Pursuit

    • Ca opinie personală, producția planificată la Tesla n-are nicio legătură cu realitatea. Cifrele sunt puse pe hârtie doar ca să arate bine pentru investitori. L-am urmărit pe Elon Musk la câteva prezentări și e genul tipic de businesman ”înnăscut”, genul de businessman care minte, fură, înșeală:etc. N-o să-l compar chiar cu John DeLorean, dar și acela fabrica mașini frumoase (pentru cine mai ține minte Back to the Future) :)

      Tot ca opinie personală, Tesla o să se ducă în cap la următoarea criză, cel mai probabil prin 2019. Nu va fi o criză de amploarea celei din 2008, va fi mai degrabă una similară cu cea din anul 2000, dar va curăța piața tocmai de firme ca Tesla.

  23. Eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili va avea o influență nesemnificativă asupra reducerii emisiilor de CO2

    Una dintre speranțele și cererile majore ale ecologiștilor este eliminarea subvențiilor guvernamentale pentru folosirea combustibililor fosili. De obicei, această cerere este însoțită de alta similară, dar cu beneficiar diferit: Dați mai multe subvenții pentru energiile regenerabile! Logica unor astfel de cereri a fost magistral sintetizată de George Orwell în Ferma animalelor: Four legs good, two legs bad.

    Iată însă că ieri revista Nature a publicat un studiu care demitizează marota ecologistă că emisiile de CO2 nu scad cum ar vrea unii din cauza subvențiilor acordate industriei de hidrocarburi.

    Autorii studiului au găsit că eliminarea tuturor subvențiilor din lume pentru combustibilii fosili va avea un impact neglijabil asupra cererii de energie până în 2030 (o reducere de circa 1-4%). În plus, cota de energie din surse regenerabile va crește cu mai puțin de 2%, iar emisiile globale de CO2 vor scădea cu doar 1- 4% (în funcție de prețul petrolului).

    În consecință, în majoritatea regiunilor de pe glob, reducerea emisiilor de CO2 prin eliminarea subvențiilor va fi foarte departe de a atinge cerințele impuse de Acordul climatic de la Paris.

    Detalii,

    Limited emission reductions from fuel subsidy removal except in energy-exporting regions

  24. Statele Unite au depășit recordul său absolut pentru producția de petrol în luna ianuarie 2018

    Producția de petrol a Statelor Unite a înregistrat o medie de 10,2 milioane barili pe zi (b/d) în luna ianuarie, cu 100.000 b/d mai mult decât în decembrie 2017. Deja, producțiile din noiembrie și decembrie 2017 au doborât recordul absolut stabilit în 1970.

    Într-un raport publicat pe 6 februarie 2018, Energy Information Administration (EIA) estimează că producția de petrol brut american va atinge 10,6 milioane b/d în 2018 și 11,2 milioane b/d în 2019.

    EIA mai estimează că producția de gaze naturale a atins 2,08 miliarde metri cubi pe zi (Bmc/zi) în 2017. EIA prevede că producția de gaze naturale americane va ajunge la 2,27 Bmc/zi în 2018, stabilind un nou record național. Acel nivel va fi mai mare cu 1,89 Bcm/zi decât nivelul atins în 2017. Creșterea estimată va fi cea mai mare înregistrată vreodată în istoria SUA.

    EIA prevede că producția de gaze naturale va crește în 2019 cu 72, 6 milioane metri cubi pe zi.

    Dacă mai este nevoie de a explica motoarele acestor creșteri superlative ale producțiilor americane de petrol și gaze, reamintesc revoluția argilelor (începută în 1947, hulită de moarte după 2010 din cauza fracktiviștilor) și avansurile tehnologice incredibile datorate genialității geologilor și inginerilor de petrol americani.

    Detalii, Short-Term Energy Outlook

  25. Noul buget al Statelor Unite a devenit lege și conține provizii financiare pentru captarea și sechestrarea dioxidului de carbon

    Astăzi, 9 februarie 2018, Președintele Donald Trump a semnat proiectul de lege privind bugetul federal din 2018, după luni de dezbateri și negocieri în ambele camere ale celui de-al 155-lea Congres. Prevederile H.R. 1892 includ vânzarea a 100 de milioane barili de țiței din Rezerva Strategică de Petrol începând cu anul 2022 și extinderea creditului fiscal Secțiunea 45Q pentru captarea și sechestrarea geologică a dioxidului de carbon.

    Noua lege semnată astăzi solicită extragerea și vânzarea a 100 milioane bbl de țiței din Rezerva Strategică între anii fiscali 2022 și 2027, începând cu 30 de milioane bbl din 2022 până în 2025 și continuând cu 35 de milioane bbl în 2026 și 35 de milioane bbl în 2027. Încasările vor fi depuse în Fondul General al Trezoreriei SUA.

    Dispozițiile referitoare la captarea și sechestrarea geologică a dioxidului de carbon făceau parte inițial dintr-un proiect de lege separat, S. 1535, pe care senatoarea americană Heidi Heitkamp (D-ND) l-a introdus pe 12 iulie 2017 împreună cu 17 colegi democrați și 6 republicani, plus Sen. Angus S. King (I-Me).

    Captarea și sechestrarea geologică a CO2 este o inițiativă de geo-inginerie menită șă reducă emisiile de CO2 ale unei țări. Eu însumi am câștigat în 2009 un grant substanțial din partea Departamentului de Energie pentru caracterizarea petrofizică a unei viitoare locații de sechestrare din Oklahoma Panhandle.

    Faptul că o țară ca Statele Unite ale Americii, prin legiutorii și Președintele său, acordă asistență financiară celor care vor să reducă concentrațiile de gaze cu efect de seră chiar și după ce țara s-a retras din Acordul Climatic de la Paris vorbește de la sine. Și cred că exemplul Statelor Unite ar trebui urmat și de alți mari emițători de gaze cu efect de seră prin fapte, nu doar prin declarații politico-retorice.

    • With all due respect, n-ar fi mai ieftin și mai logic să lăsăm cantitatea aferentă de lignit acolo unde se găsește în loc să captăm și să sechestrăm dioxidul de carbon emis cu ocazia arderii lui? :)

      • Și da, și nu :-)

        1. Cărbunele este încă o sursă importantă de energie, care nu poate fi înlocuită peste noapte cu gaze sau alte surse de energie. Și alte țări – Australia, Canada, Germania – au demarat proiecte naționale de sechestrare geologică a CO2-ului.

        2. O parte din CO2-ul captat este sechestrat în operațiunile de EOR (Enhanced Oil Recovery) din rezervoarele convenționale de petrol pentru mărirea producției secundare și terțiare.

        • Sechestrarea bioxidului de carbon este o idee excelenta. Nu stiu daca ea este si rentabila dar cum eu sunt comunist nu renunt la o idee excelenta doar pentru ca ea este nerentabila. Ce facem cu bioxidul de carbon sechestrat domnule profesor ? Daca doar il depozitam nu va sta sechestrat prea mult timp. Exista deja destul bioxid de carbon sechestrat deja in stare solida in calotele polare care sigur va ieshi de acolo datorita incalzirii globale. O idee ar fi sa transformi biozidul de carbon sechestrat in ciment ( CaCo3 ). Sigur e posibil astept sa-mi spuna domnul profesor daca e si rentabil. O idee si mai buna a fost inventata recent in SUA: Transformarea bioxidului de carbon in fibra de carbon. Fibra de carbon se poate produce doar din gaze prin epitaxie. Deocamdata se produce din metan ( CH4 ) dar recent a putut fi produsa fibra de carbon din biozid de carbon gazos. Este o mare realizare care poate si ieftini fibra de carbon. Totushi nu cred ca aceste idei excelente vor putea fi puse in practica fara o sursa masiva de energie nucleara.

          • Sechestrarea geologică a dioxidului de carbon se face pentru o durată de minimum 1.000 ani. Între timp, CO2 va interacționa cu apele mineralizate din rezervoare și se depune sub formă solidă – roci carbonatice și dolomitice. O altă formă de sechestrare, deja aflată în studiu, este injectarea CO2 în roci bazaltice (SUA, Islanda, Oman), unde produsul final este tot o rocă. Iar rocile au durate de milioane de ani.

            Fezabilitatea și rentabilitatea sechestrării sunt în curs de studiere, cu unele rezultate încurajatoare.

            Nu cunosc nimic despre dioxidul de carbon sechestrat în stare solidă în calotele polare. Cred că faceți o confuzie cu clatrații de metan (gas hydrates) din permafrost.

    • Problema are doua aspecte; primul, si cel mai important, este captarea. Cele mai economice (vorba vine) procese au consumuri de 20-30% din energia consumata. Asta inseamna ca pretul energiei electrice creste cu 25%. Ar insemna sa se construiasca cele mai mari coloane de absorbtie din lume (peste 16 m diametru), cu consumuri ernergetice enorme. Prin 2010-2011 un grup de smecherasi in frunte cu o companie de afara a vrut sa vinda guvernului RO o astfel de instlatie cu 1,0123 miliarde euro. Cpata CO2-ul de la un grup pe carbune din OLtenia. Ciudatenia era ca nu tot CO2-ul produs era capta, numai o parte. Misterul? USA subventionase o astfel de instalatie, montata pe un grup mai mic, dar pentru care americanii platisera vreo 460 milioane dolari. Inchipuiti-va, ne vindeau noua o instalatie deja proiectata si pe care voiau sa incaseze de mai mult de doua ori. Un e-mail trimis la PM Emil Boc se pare ca a avut efect pe linga amenitarile si jignirile la care am fost supus.
      Al doilea aspect este cel de care v-ati ocupat si din cite am inteles de la unii colegi din domeniu chiar se poate face. Cu o conditie: sa ai CO2-ul pe care sa il viri sub pamint!
      Mult mai simplu ar putea fi sa inlocuim carbunele cu gaze si astfel cantitatea de CO2 produsa pe unitatea de energie ar fi la jumatate!

      • O corectie, scuze?: „Problema are doua aspecte; primul, si cel mai important, este captarea. Cele mai economice (vorba vine) procese au consumuri de 20-30% din energia consumata”. Nu consumata, ci produsa in acel grup energetic.

  26. Buna ziua.
    Domnule Cranganu, va rog frumos spuneti-mi care teorie referitoare la formarea petrolului credeti ca este adevarata, cea biogena, cea abiogena, sau cea conform careia petrolul se formeaza continuu in interiorul planetei ?
    Multumim anticipat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro