vineri, mai 7, 2021

Europa cu două viteze: Un buget al zonei euro prinde tot mai mult contur. Ce trebuie să facă România?

Proiectul unui buget al zonei euro, la care lucrăm în prezent în Parlamentul European, va putea ajuta România să implementeze reformele de care are nevoie pentru a continua integrarea europeană, înainte și după aderarea la zona euro.

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) care au întârziat implementarea reformelor înainte de criza economică și financiară declanșată în anul 2008 au fost mai puternic afectate decât celelalte țări și se confruntă și în prezent cu consecințele crizei. Pentru a răspunde acestor efecte Uniunea Europeană a stabilit mai multe instrumente, unul dintre cele mai importante fiind Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism – ESM), un fond permanent de salvare a oricărui stat aflat în dificultăți economice.

Cu toate acestea, consider că noi ar trebui să ne concentrăm acum și asupra prevenirii altor viitoare crize, nu doar să ne ocupăm de gestionarea efectelor crizelor după ce acestea au fost declanșate. Continuarea integrării economice și a convergenței statelor membre ale UE, inclusiv a României, este extrem de importantă pentru economia țării noastre, având în vedere că Uniunea Europeană este destinația a 75% din exporturile României, este sursă pentru 75% din importurile noastre, iar 85% din investițiile în România provin din alte state membre ale Uniunii.

Obiectul unui buget al zonei euro: creșterea competitivității UE

Un instrument concret pe care îl înființăm acum pentru a consolida în continuare Uniunea Economică și Monetară (Economic and Monetary Union – EMU) este un buget destinat zonei euro. Ce reprezintă acest buget? Care sunt obiectivele sale? De ce este benefic pentru România?

În calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European (PPE) în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European*, cred cu tărie că obiectivul unei capacități bugetare ar trebui să fie îmbunătățirea generală a competitivității Uniunii Europene. Dacă economiile noastre sunt puternice, competitive și bunurile noastre sunt solicitate pe piața mondială, vom fi mai rezistenți în viitor în fața crizelor, iar românii nu vor mai fi la fel de puternic afectați de efectele unei crize economice și financiare.

Acest obiectiv poate fi atins prin finanțarea acelor reforme care să ducă la mai multe investiții, la proiecte profitabile și la creșterea productivității. Astfel, încurajăm convergența către nivelul celor mai competitive țări din cadrul Uniunii Monetare.

Pentru România, un buget al zonei euro ar fi o șansă pentru continuarea integrării în Europa. România ar beneficia de consolidarea economiei, care ar deveni mai competitivă și mai rezistentă în fața viitoarelor crize, și, totodată, mai aproape de o viitoare aderare la zona euro.

Statelor non-euro trebuie să le fie permisă participarea la Capacitatea bugetară a zonei euro

Rolul capacității bugetare trebuie să fie îmbunătățirea generală a competitivității și a capacității economice a Uniunii Economice și Monetare, dar și a statelor care vor să adere la zona euro, cum este și cazul României. Capacitatea bugetară trebuie să fie deschisă față de toate statele membre ale Uniunii Europene. Țările care au obligația prin Tratatele de aderare să intre în zona euro și care fac eforturi în această direcție trebuie să primească drepturi complete de participare: să contribuie și să beneficieze financiar și, totodată, să facă parte din guvernanța zonei euro. Cum lipsa de competitivitate a economiei noastre, în special în sectorul public, este cel mai mare obstacol în procesul de aderare la zona euro, este absolut necesar ca România să participe la guvernanța zonei euro înainte de aderarea la moneda unică. Adoptarea euro de către țara noastră acum ar fi prea devreme și ar avea consecințe negative asupra economiei naționale. Pentru ca economia noastră să beneficieze de adoptarea monedei unice, trebuie să devină suficient de puternică încât să facă faţă competiției din zona euro.

Experiențele anterioare au arătat că instrumentele care nu au fost create special pentru statele din afara zonei euro, precum Pactul Fiscal sau Pactul Euro+, în care România s-a înscris, au fost benefice pentru țara noastră. Datorită Pactului Fiscal deficitele sunt astăzi limitate și politicienilor de la nivel național nu le este permis să folosească bugetul public în mod iresponsabil și populist, ceea ce reprezintă astăzi garanția unei stabilității a economiei naționale. Pactul Fiscal limitează nivelul de deficit în fiecare an și reprezintă o protecție solidă împotriva politicienilor populiști care vor să cheltuiască banul public fără a ține cont de consecințele cheltuielilor excesive asupra economiei.

O mai mare integrare a zonei euro, la care să participe și statele care nu au aderat însă la zona euro, dar își doresc să o facă, ar putea crea o Europă cu două viteze în domeniul economic. O Europă cu două viteze care, însă, există deja datorită monedei unice. Vestea bună pentru România este că, de această dată, avem opțiunea să ne alăturăm încă de la început și să beneficiem de avantajele acestui nou pas de integrare europeană. Depinde de noi dacă vom fim înăuntru sau vom rămâne pe dinafară.

Cum va funcționa Capacitatea bugetară în practică

În primul rând, vom evalua instrumentele deja existente pentru îmbunătățirea situației economice în Europa, cum ar fi Semestrul European sau Recomandările specifice de țară. Aceste Recomandări specifice de țară, care nu sunt altceva decât reformele pe care toate statele membre ar trebui să le implementeze pentru a-și îmbunătăți performanțele economice și care vizează domenii precum finanțele publice, pensiile, impozitele, piața muncii și sistemul de stabilire a salariilor, necesită o mai mare atenție din partea autorităților centrale. Așa cum știm, rata de implementare a acestor recomandări de către statele membre, inclusiv de către România, trebuie îmbunătățită. Capacitatea bugetară poate contribui la implementarea recomandărilor de țară prin acordarea de stimulente financiare astfel încât statele membre să implementeze reformele, în special, în vremuri economice bune.

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) joacă un rol important în păstrarea stabilității prețurilor și în sprijinirea eforturilor statelor membre de a gestiona consecințele crizei economice, precum rate scăzute ale inflației, cerere internă redusă și stagnare a investițiilor. În completarea efectelor politicii monetare, BCE a cerut statelor membre să implementeze reformele necesare pentru îmbunătățirea elasticității și competitivității Capacității bugetare. Politica monetară a BCE nu poate fi decât un sprijin pe termen scurt.

În plus, Mecanismul European de Stabilitate funcționează deja ca un instrument de criză, de aceea, capacitatea bugetară trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea măsurilor de prevenire a unei noi crize mai mult decât pe măsurile de gestionare a acesteia. Filosofia acestor stimulente financiare este să încurajeze reformele necesare și nu să ofere granturi financiare țărilor care au ajuns în dificultate din cauza întârzierii reformelor. Vrem să stimulăm comportamentul economic sănătos și nu să plătim consecințele politicilor greșite. Este nevoie de evaluări sistematice, regulate și independente prin care să ne asigurăm că toate cheltuielile produc efectele dorite. Obținerea rezultatelor necesare este mai importantă decât simpla cheltuire a alocărilor financiare disponibile.

Discuția despre guvernanță este, de asemenea, esențială. În primul rând, trebuie să luăm în calcul efectele asupra economiei reale, mai ales pe termen scurt, de a genera investiții și noi locuri de muncă. Trebuie să oferim cetățenilor europeni și întreprinderilor un plan care poate fi realizat acum, înainte ca orice schimbări ale Tratatului să intre în discuție. Totodată, o modificare în viitor a Tratatului ar trebui să includă Capacitatea bugetară a zonei euro, care să devină un instrument la nivelul întregii Uniuni Europene.

Și câteva exemple de reforme

Capacitatea bugetară poate sprijini o serie de reforme în domenii precum sistemul de pensii, piața muncii și administrația publică. În cazul în care, în urma reformării sistemului de pensii, oamenii trebuie să lucreze mai mult, capacitatea bugetară poate sprijini persoanele vârstnice prin măsuri care promovează învățarea de-a lungul vieții sau îmbătrânirea activă. În plus, odată cu creșterea speranței de viață, măsurile sociale care încurajează persoanele vârstnice să fie active și să dobândească noi competențe pot fi stimulate și finanțate prin Capacitatea bugetară. În cazul în care, în urma reformării pieței muncii, unele persoane găsesc un loc de muncă nou și altele devin temporar șomere, acestea din urmă pot fi sprijinite de Uniunea Europeană cu finanțarea cursurilor de formare profesională, mobilitate și asistență în vederea găsirii unui nou loc de muncă.

Asistența financiară pentru efectele reformării pieței muncii este un element-cheie pentru economiile mai puțin competitive. Spre exemplu, formarea persoanelor care, în urma  reformei pe piața muncii au fost concediate din sectorul public și au nevoie de recalificare, sprijinirea reformării administrației publice ș.a. Dacă reformele în domeniul administrației publice necesită investiții în digitalizare sau e-guvernare, care generează costuri, atunci aceste costuri pot fi suportate de Capacitatea bugetară, prin urmare, statele membre sunt stimulate să implementeze aceste reforme.

Ideile pe care le susțin în cadrul discuțiilor din Parlamentul European privind cadrul de reglementare pentru bugetul zonei euro sunt, în general, acceptate în cadrul grupurilor politice din Parlament: acest instrument nu va substitui bugetul existent și va fi complementar acestuia prin finanțarea acelor politici care nu sunt promovate în prezent. Fondurile structurale și de coeziune existente nu vor fi afectate de bugetul zonei euro. România beneficiază considerabil de pe urma politicilor Uniunii Europene, țării noastre fiindu-i alocate din bugetul european aproximativ 40 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020. Mă voi asigura că interesele României sunt protejate în cadrul discuțiilor din Parlamentul European și că țara noastră va participa și în viitor la structura de guvernanță a unui buget al zonei euro. România trebuie să joace un rol decisiv și să fie în prima linie a viitorilor pași de integrare europeană.

  • Siegfried Mureșan este deputat european din anul 2014, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare. În prezent, în calitate de raportor din partea Partidului Popular European, lucrează la raportul privind Capacitatea bugetară a zonei euro.

Acest articol a fost publicat inițial în limba engleză pe Euractiv.com

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. buna ziua

    un articol departe de Profan, un articol insipiat din filozofia greaca , practic..intul Romaniei care din 1990 nu are o segregare Bugetara pe considerente Gospodaresti : Buget de Venituri si Cheltuieli, in practica manageriala abreviat BVC. Este in interesul UE ca tari noi intrate precum romania sa nu fie invatate despre un BVC ? este rolul autorului acestui articol de a transmite macar 1% in acest sens ? adica despre un BVC ? daca nu atunci acest articol este o casa fara fundatie….

  2. Reforma in ce ? Domnul Mioc si multe alte voci vorbesc tot mai apasat de statul minimal fara servicii de sanatate si educatie publica sau ok cu educatie si sanatate publica aflate intr-un stadiu de degradare continua …

    Ori in aceste conditii la ce se refera reforma, mai exact ? Proiecte europene se pot face daca se acceseaza finantarile …

  3. „Limbajul de lemn” a fost reinventat la Bruxeles. Acest articol parca ar fi un discurs electoral, cu promisiuni putin palpabile, care nu au nici fundament nici finalitate; deci cel care le face nu are nici cea mai mica raspundere pentru realizare sau nerealizarea acestora.

  4. As Euro-zone budget cannot be decided by countries outside Euro-Zone, having a Euro-zone budget may work only if there are at least two new organizations, one executive and one legislative. Creating two new EU organizations because of the failure of existing organizations is a self defeating strategy, as existing EU organizations are already to complex to be managed effectively.

    Daca articolul original e in engleza, raspunsul meu e in engleza…

    • buna ziua

      va rog sa ma ajutati / confirmati urmatoarele :

      BVC ul Romaniei nu este necesar, implicit UE ne va dicta un BVC ? acest lucru se intampla din momentul aderarii la UE ?

      BVC ul Rmaniei ‘votat de Parlament” este partea unei incunabule ? sau este o chestiune transparenta prin care fluxurile financiare Slujesc pentru Dezvoltarea Economica Durabila (cum cu eufemism afirma BNR prin toti „porii” de comunicare)

      Intrebam autorul acestui articol daca era mai bine sa abordeze intorductiv tema Bugetului prin prisma faptului ca din 1990-ytd NICI un Guvern (inclusiv CDR, spun asta pentru ca in gandire am optiuni si menifetari ale gandirii in planul Dreptei, nu am cochetat cu Stanga desi soarta a facut sa ma nasc in perioada comunismului), revin, mea culpa pentru completare….NICI un guvren nu a aplicat gospodareste un BVC : veniuri & cheltuieni, nu venituri vs cheltuieli, cum procedeaza din 1990-ytd, or, avand nenumarate fisiere Excel la sediul din piata Victoriei chiar nu se poate crea un BVC ? sau nu se vrea / parlamentul din punctul meu de vedere este inept din 1990-ytd, nu are cum sa creeze ceva de genul acesta..

      • Bugetul Romaniei a fost si va fi mereu elaborat de Guvern și adoptat de parlament. A existat un buget in fiecare an, din pacate adoptat cu intarziere in multi ani.
        Problema in discutie este alta aici, este vorba de constituirea unui nou mecanism bugetar pentru Zona Euro (EU 17) care se va adauga la mecanismul existent pentru EU.
        Ceea ce s-a stabilit la nivel de UE sunt anumite reguli care formează un cadru restrictiv pentru țările membre. Prima parte a restricțiilor se adresează țărilor care fac parte din zona Euro, și care limitează deficitul bugetar și mai apoi o regula generala, adoptata prin Pactul Fiscal care limitează deficitul pentru toate țările membre.
        Bugetul ca instrument anual de management al fluxurilor de numerar a fost până în 2007 orientat spre îndeplinirea obiectivelor legate de aderarea la UE. După 2007 probabil obiectivul a fost aderarea la Zona Euro și îndeplinirea criteriilor prevazute de Tratatul de la Maastricht.
        Bugetul este subsidiar existenței unei strategii naționale de dezvoltare economică, și de aplicarea ei, din punct de vedere al politicilor economice incluse în alocările anuale.

        Pe scurt, dupa știința mea a existat un BVC in fiecare an la toate nivelurile administrației publice, indiferent de culoarea politică a guvernanților. UE nu stabilește direct bugetul Romaniei dar, prin tratele la care a aderat Romania se angajează să nu depășească un anumit deficit bugetar.

        • buna seara

          raspunsul Dumneavoastra se circumscrie unui discurs / replici data de un Politician. Dumneavoastra DOAR intuiti ca a existat un BVC insa nu accentuati ca NU a functionat un BVC in romania din 1990 – ytd, as vrea sa definesc cu ALB si NEGRU un raspuns, adresandu va o intrebare punctuala : BVC urile din Romania adoptate de Parlementele Inepte ale Romaniei le a verificat cineva sustenabilitatea ? executia ? derapajele ?. Comisiile Buget Finante din 1990 – ytd sunt populate cu Politicieni nu cu oameni de sinteza si control, motiv pentru care lipsa de predictibilitate economica = lipsa unui BVC realist si transparent. Ati sucit si rascucit termeni tehnici doar, doar voi renunta…ei bine Contributors, prin autorii care publica ar TREBUI sa fie profani la fineturi…nu sa arcuiasca cuvinte „din carti”

          • Întrebare:
            ”BVC urile din Romania adoptate de Parlementele Inepte ale Romaniei le a verificat cineva sustenabilitatea ? executia ? derapajele?”

            DA, DA, și … DA Altfel România era cotată DDD nu BAA sau BBB

            Legat de cât de inepte sunt și au fost parlamentele, sper că nu vă așteptați ca o clasă politică de calitate să apară din neant fără un proces evolutiv.

            ”Comisiile Buget Finante din 1990 – ytd sunt populate cu Politicieni nu cu oameni de sinteza si control”

            Răspuns: DA, și este normal să fie așa. Bugetul este elaborat de profesioniști și adoptat de politicieni. Cu părți pozitive și negative, asta e democrația reprezentativă. De altfel în condiții de incertitudine, ambiguitate și risc singurul model decizional valid este cel politic. Un model rațional de decizie ar putea funcționa doar în prezența unor informații extinse, obiective extrem de clare, și cu un management eminamente rațional, ca sa nu zic și rațional și etic.

            • cand va alaturati demersului de deratizare politica ? este necesar ca oamenii dinpopor si Oameni ca Dumneavoastra sa rastoarne zidul ineptilor !

  5. D-le Alex,
    In locul limbajului de lemn (caracteristic politicii), propun denumirea de ,,limbaj birocratic”, care nu stie si nu spune ce reforme trebuie facute pe piata muncii unei tari in care lipsesc 5 milioane de locuri de munca!Reforma pensiilor inseamna ca virstnicii sa lucreze mai mult, adica acolo unde nici cei mai tineri nu au locuri de munca!Si asa mai departe…
    UE are bani, produsi de tarile dezvoltate, insa nu are tehnici si instrumewte de a crea noi intreprinderi si locuri de munca in Romania – neavind de fapt nici un interes in acest sens.Altfel cum ar mai emigra romanii sa lucreze pentru tarile dezvoltate?Treptat, UE s-a transformat intr-un fel de ,,fata morgana” a sperantelor economice romanesti, dovedindu-se incapabila sa aduca dezvoltarea economica in tarile inapoiate economic.

    • ajuta titulatura sforaitoare de analist la acreditarea unor aberatii?
      [1] ultimul targ de joburi: oferta 38500 de posturi ocupate 1500. Vizitatorii voiau doar stampila de „negatie” care sa-si ia bani de la buget in continuare
      [2] recent filmulet Tv prin Botoani: NIMENI dintre cei cu ajutor social nu s-a prezentat la oferta de joburi.

      Nu sunt probabil destule posturi de INSPECTOR la stat, singurele pe care exista reala cerere.

      In special in zona rurala, dle analist de provincie, primarii NU cer de la beneficiarii de ajutor social nici macar o ora de munca. Acestia sunt votantii lor si nu-i deranjeaza.
      PS. cu vot intr-un singut tur, cei cu ajutor social pot determina alegera primarului.

  6. ” În cazul în care, în urma reformării sistemului de pensii, oamenii trebuie să lucreze mai mult, ” – inca nu e clar daca da sau nu? Sau e scris la misto articolul?

    Vreti reforma, dar de fapt nu vreti sa se schimbe nimic. O schimbare a unui parametru, varsta de pensionare, nu e o reforma, e doar o ajustare. O reforma inseamna o schimbare semnificativa a sistemului, nu 2-3 ani in plus in campul muncii. O reforma ar fi trecerea de la sistemul pay as you go la un sistem de acumulare personala, dar de fapt nu e vorba de reforma, ci de discursurile unor politicieni. Tot inainte, falnici tricolori!

  7. BUGET.Studiul interesant, dar filozofic.Sunt inginer si consider ca prosperitatea Romaniei in sensul dezvoltarii unei economii stabile si moderne, nu este posibila fara adoptarea unor noi legislatii care sa protejeze si sa incurajeze noile investitii. Jaful nepedepsit din ultimii 26 de ani practic a lasat suferinte de nedescris pentru natia romana , cand in realitate puteam sa devenim una din natiile puternice din UE, cu avantaje pentru intreaga Europa.Consider ca revenirea celor 3 milioane de cetateni romani ,acasa, cu noi initiative si mentalitati, ar fi solutia optima pentru dezvoltare si o viata decenta si echilibrata pentru toti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro