joi, aprilie 11, 2024

Europa si austeritatea

Vazut din Romania profetiilor sumbre,  rezultatul alegerilor  de saptamana trecuta din Letonia e cam fara logica.  Fosta coalitie de guvernare a premierului Valdis Dombrovskis nu numai ca a castigat alegerile dar a facut-o in asa fel incat a numarul de voturi obtinute este suficient de mare incat sa nu mai existe pericolul unei guvernari minoritare asa cum a fost pana la recentul scrutin.  Asta dupa ce Letonia a fost statul european care a impus cele mai dure masuri de austeritate din blocul comunitar.  Epilogul alegerilor estoniene a fost salutat de mediile de afaceri care se temeau ca, in absenta unui invingator clar, ritmul reformelor ar putea sa scada iar, ca o consecinta, acordul cu FMI ar putea fi compromis.

„Remarcabil”, spune Neil Shearing, senior emerging market economist la Capital Economics, „remarcabil cum coalitia a reusit sa obtina un sprijin atat de puternic in pofida regimului de austeritate pe care l-a impus”.  Austeritate este un termen eufemistic chiar si daca comparam cu situatia din alte state cu economii bolnave cum ar fi Irlanda sau Grevia, observa agentia Reuters.  Reducerile de cheltuieli operate la Riga sunt de-a dreptul „brutale”, se afirma intr-un comentariu al Reuters.  Salariile din sectorul public au fost reduse cu pana la 50 de procente pe fondul unei scaderi a productiei de 18% si a unei cresteri record a somajului. Mai mult perspectiva nu e deloc optimista pe termen scurt, noul guvern intentionand sa reduca tinta de deficit bugetar de la 8,5 % in 2010 la 6 procente anul urmator si 3 la suta in 2012.

Exista insa si motive de optimism.  Se vad primele semne ale cresterii economice iar agentia Fitch a imbunatatit previziunile pentru Letonia. In acelasi timp, guvernul a reusit sa evite o devalorizare accelerata a monedei nationale care i-ar fi pus pe multi letoni in imposibilitatea de a-si mai plati datoriile contractate in valute straine

Nuante in dosarul leton

Sunt si analisti care invita la prudenta. Unii amintesc de capacitatea mare de rezistenta la conditii neprielnice a letonilor, o caracteristica dobandita de-a lungul unei istorii marcate de tragedii.  Altii fac trimitere catre contextul electoral specific tarii. Pe de o parte ,principalul partid contestatar al masurilor de criza a avut dificultati in a-si mari bazinul electoral dincolo de cel traditional, compus in majoritate din etnici rusi. Apoi, Dombrovskis a devenit premier doar dupa manifestatiile violente din martie 2009 care au fortat guvernul de la acea data sa paraseasca puterea.  Asa se face ca prim-ministrul beneficiaza inca de bunavointa electoratului care inca nu il considera vinovat pentru perioada grea prin care trece tara.  Agnia Baranauskaite, analist politic de la Riga, spune ca performanta Coalitiei Unite este rezultatul conditiilor politice unice si pentru ca nu actuala garnitura de conducere a preluat puterea dupa ce criza se declansase deja. Doamna Baranauskaite estimeaza ca alegerile programate in 2011 si 2012 in la vecinii estoni si lituanieni se vor solda cu pierderi pentru partidele care conduc in prezent si care, la randul lor, au luat masuri dure de austeritete. Asta daca nu cumva reformele vor fi produs deja rezultate palpabile pana la data alegerilor

Figurile noi castiga pe valul crizei. Deocamdata!

La alegerile locale din Ungaria, pe de alta parte, reprezentatii puterii au castigat detasat, in ceea ce poate fi interpretat drept un gest aprobator pentru strategia autoritatilor ungare de a incerca o alta cale decat cea a unei austeritati rigide.

Si in Europa Occidentala factorul „prospetime” are efecte.  Actualele guverne din Grecia si Marea Britanie au ajuns la putere in ultimul an si, la fel ca si cabinetul  Dombrovskis, se prevaleaza de faptul ca nu pot fi invinovatite pentru gaurile din bugete si deficitele in crestere.

Un fapt mai putin cunoscut este ca guvernul socialist grec ramane favoritul electoratului desi, judecand dupa imaginile si stirile care vin de la Atena s-ar putea crede contrariul. la Londra, ministrul de finante George Osborne ramane unul din politicienii cu cotatii inalte in sondajele de opinie desi el a fost cel care a anuntat reduceri de cheltuieli care vor afecta o buna parte a populatiei.  Ramane de vazut daca domnul Osborne va reusi sa isi pastreze locul din sondaje dupa ce, in octombrie, vor fi facute detalii suplimentare in legatura cu viitoarele taieri de fonduri.

Vor supravietui aceste guverne la alegerile viitoare? Depinde foarte mult daca masurile de austeritate vor fi percepute ca eficiente sau daca nu cumva oamenii vor avea senzatia ca s-a mers prea departe si deschinzandu-se usa pentru noi crize.

Daca ar fi sa se extraga un model atunci este clar ca guvernele care sunt de mai multa vreme la putere vor avea de suferit.  Este cazului partidului Finanna Fail, la putere din 1997 in Irlanda. Desi a castigat temporar in in sondaje dupa ce a reactionat rapid la criza economica, e aproape sigur ca va intra opozitie dupa urmatoarele alegeri.  Indiferent ce face, Fianna Fail este vazut de electorat ca principal vinovat pentru necazurile prezente ale „Tigrului Celtic”.

Consens pentru austeritate. Nu intotdeauna.

Guvernul Spaniei – la putere din 2004.- a ezitat in fata crizei economice, uneori a renuntat chiar la anumite masuri anuntate dar a promis totusi sa urmeze planul de redresare a economiei.  Indiferent insa de strategia anuntata, e aproape sigur ca nu va vedea o reinnoire a mandatului. Sondajele de opinie arata ca, daca s-ar tine alegeri in momentul actual, conservatorii din Partidul Popular ar castiga.   La randul lor, ungurii au cerut socoteala guvernului socialist, considerat vinovat pentru caderea economica a tarii.  Opozitia reprezentata de partidul de dreapta FIDESZ a preluat puterea si, spre surprinderea unora dintre observatori a refuzat sa accepte sa reduca cheltuielile publice pana la nivelul cerut de Fondul Monetar International si de unii investitori de piata locala.  Premierul Viktor Orban a anuntat ca Ungaria este suficient de puternica pentru a se finanta de pe pietele de capital.

Suprinzator, pietele au fost mai putin reticente decat s-ar fi asteptat multi analisti, poate si pentru ca starea finantelor Ungariei este mai putin grava decat cea a Letoniei de exemplu. Scepticismul se mentine totusi iar observatorii asteapta cu interes sa vada proiectul de buget pe care domnul Orban il va face public la mijlocul acestei luni.

„Din punct de vedere politic e bine ca exista un guvern politica insa daca vor continua sa afirme atat de hotarat ca nu au nevoie de sprijinul Comisiei Europene sau al Fondului Monetar International, atunci trebuie sa introduca mai multe masuri de austeritate si masuri de stimulare a pietelor”, avertizeaza,  intr-un interviu pentru Reuters,  Esther Law, emerging market strategist  in cadrul bancii franceze  Societe Generale

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro