miercuri, aprilie 21, 2021

Europa si austeritatea

Vazut din Romania profetiilor sumbre,  rezultatul alegerilor  de saptamana trecuta din Letonia e cam fara logica.  Fosta coalitie de guvernare a premierului Valdis Dombrovskis nu numai ca a castigat alegerile dar a facut-o in asa fel incat a numarul de voturi obtinute este suficient de mare incat sa nu mai existe pericolul unei guvernari minoritare asa cum a fost pana la recentul scrutin.  Asta dupa ce Letonia a fost statul european care a impus cele mai dure masuri de austeritate din blocul comunitar.  Epilogul alegerilor estoniene a fost salutat de mediile de afaceri care se temeau ca, in absenta unui invingator clar, ritmul reformelor ar putea sa scada iar, ca o consecinta, acordul cu FMI ar putea fi compromis.

„Remarcabil”, spune Neil Shearing, senior emerging market economist la Capital Economics, „remarcabil cum coalitia a reusit sa obtina un sprijin atat de puternic in pofida regimului de austeritate pe care l-a impus”.  Austeritate este un termen eufemistic chiar si daca comparam cu situatia din alte state cu economii bolnave cum ar fi Irlanda sau Grevia, observa agentia Reuters.  Reducerile de cheltuieli operate la Riga sunt de-a dreptul „brutale”, se afirma intr-un comentariu al Reuters.  Salariile din sectorul public au fost reduse cu pana la 50 de procente pe fondul unei scaderi a productiei de 18% si a unei cresteri record a somajului. Mai mult perspectiva nu e deloc optimista pe termen scurt, noul guvern intentionand sa reduca tinta de deficit bugetar de la 8,5 % in 2010 la 6 procente anul urmator si 3 la suta in 2012.

Exista insa si motive de optimism.  Se vad primele semne ale cresterii economice iar agentia Fitch a imbunatatit previziunile pentru Letonia. In acelasi timp, guvernul a reusit sa evite o devalorizare accelerata a monedei nationale care i-ar fi pus pe multi letoni in imposibilitatea de a-si mai plati datoriile contractate in valute straine

Nuante in dosarul leton

Sunt si analisti care invita la prudenta. Unii amintesc de capacitatea mare de rezistenta la conditii neprielnice a letonilor, o caracteristica dobandita de-a lungul unei istorii marcate de tragedii.  Altii fac trimitere catre contextul electoral specific tarii. Pe de o parte ,principalul partid contestatar al masurilor de criza a avut dificultati in a-si mari bazinul electoral dincolo de cel traditional, compus in majoritate din etnici rusi. Apoi, Dombrovskis a devenit premier doar dupa manifestatiile violente din martie 2009 care au fortat guvernul de la acea data sa paraseasca puterea.  Asa se face ca prim-ministrul beneficiaza inca de bunavointa electoratului care inca nu il considera vinovat pentru perioada grea prin care trece tara.  Agnia Baranauskaite, analist politic de la Riga, spune ca performanta Coalitiei Unite este rezultatul conditiilor politice unice si pentru ca nu actuala garnitura de conducere a preluat puterea dupa ce criza se declansase deja. Doamna Baranauskaite estimeaza ca alegerile programate in 2011 si 2012 in la vecinii estoni si lituanieni se vor solda cu pierderi pentru partidele care conduc in prezent si care, la randul lor, au luat masuri dure de austeritete. Asta daca nu cumva reformele vor fi produs deja rezultate palpabile pana la data alegerilor

Figurile noi castiga pe valul crizei. Deocamdata!

La alegerile locale din Ungaria, pe de alta parte, reprezentatii puterii au castigat detasat, in ceea ce poate fi interpretat drept un gest aprobator pentru strategia autoritatilor ungare de a incerca o alta cale decat cea a unei austeritati rigide.

Si in Europa Occidentala factorul „prospetime” are efecte.  Actualele guverne din Grecia si Marea Britanie au ajuns la putere in ultimul an si, la fel ca si cabinetul  Dombrovskis, se prevaleaza de faptul ca nu pot fi invinovatite pentru gaurile din bugete si deficitele in crestere.

Un fapt mai putin cunoscut este ca guvernul socialist grec ramane favoritul electoratului desi, judecand dupa imaginile si stirile care vin de la Atena s-ar putea crede contrariul. la Londra, ministrul de finante George Osborne ramane unul din politicienii cu cotatii inalte in sondajele de opinie desi el a fost cel care a anuntat reduceri de cheltuieli care vor afecta o buna parte a populatiei.  Ramane de vazut daca domnul Osborne va reusi sa isi pastreze locul din sondaje dupa ce, in octombrie, vor fi facute detalii suplimentare in legatura cu viitoarele taieri de fonduri.

Vor supravietui aceste guverne la alegerile viitoare? Depinde foarte mult daca masurile de austeritate vor fi percepute ca eficiente sau daca nu cumva oamenii vor avea senzatia ca s-a mers prea departe si deschinzandu-se usa pentru noi crize.

Daca ar fi sa se extraga un model atunci este clar ca guvernele care sunt de mai multa vreme la putere vor avea de suferit.  Este cazului partidului Finanna Fail, la putere din 1997 in Irlanda. Desi a castigat temporar in in sondaje dupa ce a reactionat rapid la criza economica, e aproape sigur ca va intra opozitie dupa urmatoarele alegeri.  Indiferent ce face, Fianna Fail este vazut de electorat ca principal vinovat pentru necazurile prezente ale „Tigrului Celtic”.

Consens pentru austeritate. Nu intotdeauna.

Guvernul Spaniei – la putere din 2004.- a ezitat in fata crizei economice, uneori a renuntat chiar la anumite masuri anuntate dar a promis totusi sa urmeze planul de redresare a economiei.  Indiferent insa de strategia anuntata, e aproape sigur ca nu va vedea o reinnoire a mandatului. Sondajele de opinie arata ca, daca s-ar tine alegeri in momentul actual, conservatorii din Partidul Popular ar castiga.   La randul lor, ungurii au cerut socoteala guvernului socialist, considerat vinovat pentru caderea economica a tarii.  Opozitia reprezentata de partidul de dreapta FIDESZ a preluat puterea si, spre surprinderea unora dintre observatori a refuzat sa accepte sa reduca cheltuielile publice pana la nivelul cerut de Fondul Monetar International si de unii investitori de piata locala.  Premierul Viktor Orban a anuntat ca Ungaria este suficient de puternica pentru a se finanta de pe pietele de capital.

Suprinzator, pietele au fost mai putin reticente decat s-ar fi asteptat multi analisti, poate si pentru ca starea finantelor Ungariei este mai putin grava decat cea a Letoniei de exemplu. Scepticismul se mentine totusi iar observatorii asteapta cu interes sa vada proiectul de buget pe care domnul Orban il va face public la mijlocul acestei luni.

„Din punct de vedere politic e bine ca exista un guvern politica insa daca vor continua sa afirme atat de hotarat ca nu au nevoie de sprijinul Comisiei Europene sau al Fondului Monetar International, atunci trebuie sa introduca mai multe masuri de austeritate si masuri de stimulare a pietelor”, avertizeaza,  intr-un interviu pentru Reuters,  Esther Law, emerging market strategist  in cadrul bancii franceze  Societe Generale

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro