vineri, aprilie 19, 2024

Europarlamentarele și obsesia rrromânismului

Președintele PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea, fie bolnav ori sănătos, nu pierde nici cea mai insignifiantă ocazie să ne informeze cât este el de patriot.Cum îi palpită inima pentru România și sângele românesc în vene.
Cât de mult luptă el și partidul pe care îl conduce pentru demnitatea României și a românilor, cum nu va tolera nici o ingerință a celor din afară în treburile noastre interne și cum nu se va lăsa păcălit de vicleniile Uniunii Europene. Care, după ce ne-a primit, acum ne încalcă independența, demnitatea, tratându-ne drept cetățeni din Lumea a treia.
Ce uită, desigur interesat, dl. Dragnea să spună este că Uniunea Europeană ne cere să respectăm acel set de reguli care a fost negociat cu ocazia feluritelor etape ce au pregătit scrierea și semnarea Tratatului de aderare. UE nu ne lasă pur și simplu să încălcăm niște principii sacrosancte printre care și acela ce nu permite relativizarea ideii de justiție. O relativizare care ar avea drept consecință interpretarea conceptului în funcție de interesele personale ale d-lui Dragnea și ale altor inși cu probleme penale aflați în structurile de conducere ale PSD și ALDE.
Dacă nu ai ce face și arunci, din când în când o privire, pe ecranul din ce în ce mai posomorât, mai trist, mai lipsit de inspirație, mai supus intereselor PSD și ale lui Dragnea al Televiziunii așa -zis Române și pretins naționale nu poți să nu fii șocat de cât naționalism de proastă calitate răzbate din niște nenorocite de generice. Care promovează feroce, adică aiurea, complet neinspirat, ideea de rrromânism. O idee care nu are nimic de-a face cu adevăratul patriotism.
Pe 26 mai vor avea loc în România alegerile pentru Parlamentul european. Socotite de toată lumea de o importanță crucială atât pentru ceea ce s-ar putea să fie viitoarea configurație politică internă, cât și pentru apartenența României la Europa. Nu voi aborda în comentariul meu de astăzi calitatea, din perspectivă europeană, a candidaților. Nu voi reveni nici asupra naționalismului cam prea agresiv și parcă prea de paradă, după gustul meu, al d-lui Rareș Bogdan care deschide lista cadidaților PNL, nu mă voi ocupa nici de faptul că, din câte se pare, PSD vrea să o pună cap de listă pe paukerița Rovana Plumb ori îi va mai asigura un sejur bruxellez agramatei inse Maria Grapini ca o concesie făcută securistului dovedit Dan Voiculescu. Nu voi spune nici o iotă despre care sunt cerințele mai mult decât caraghioase pe care trebuie să le îndeplinească în viziunea aceluiași domn Dragnea un bun candidat român la Europarlamentare.
Nu pot însă să nu observ că, cu notabila excepție a Alianței 2020, care nici ea nu s-a dovedit prea inspirată atunci când și-a ales un slogan electoral precum acela care glăsuiește Mergem la victorie, toate formațiunile politice românești care intră în competiție fac uz până la saturație de numele țărișoarei. Mustește, debordează convocarea și traficarea cuvântului România. Însă lipsește din respectivele sloganuri ceea ce trebuia să fie cuvântul- cheie Europa. Și afirmarea fermă a ideii că viitorii europarlamentari se vor opune ferm oricărei încercări de scoatere a României din Uniunea Europeană. Adică din Europa.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. De departe, adica privit detasat, lozinca PSD-ului pare cea mai sincera, o autocritica in toata regula:
    „Romania merita mai mult!”
    Pana acuma, Romania a avut aproape in permanenta, PSD.
    Inteleg ca intentioneaza sa se retraga…?

    • „Inteleg ca intentioneaza sa se retraga…?”

      Nu, ați înțeles greșit!

      PSD spune că vrea să ne dea și mai mult din ceea ce ne-a dat până acum!
      Pentru că asta merităm, ba chiar mai mult de-atât!

  2. Suntem in societatea de consum!
    Ceea ce piata cere, producatorii ofera, inclusiv in politica.
    Poporul apreciaza, doreste, cere acest rrromanism!

    Cum sa nu zici ca „era mai bine inainte”???

    Ceausescu se considera cela mai mare partiot, dar NU simtea nevoia sa spuna asta el insusi, in fiecare discurs!

    ati auzit vre-o data sa zica „Daragi tovarasi si pretini, eu sunt cel mai mare patriot” ?!

  3. „Tărișoara, plânsete“
    I.L. Caragiale.

    …“… ideea de rrromânism. O idee care nu are nimic de-a face cu adevăratul patriotism…”….

    Lupul își schimbă blana, dar năravul ba. In 50 de ani 1939-1989 de dictatură, in cei 80 de ani 1939-2019 de absență a unui stat de drept românesc fortificat, cele descrise de autor au “origini românești autohtone specifice”.
    Cât timp mai e la dispoziție în anul Președinției românești UE 2019?

    Cu cine se aliază Bucureștiul 2019- 2023?
    O nimica toată, un fleac pe lângă “rrromânism / tărișoara”?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro