joi, septembrie 21, 2023

Europarlamentarii și presa.Cazul Norica Nicolai

EturboNews.com informează că un europarlamentar român s-a adresat Comisiei Europene pentru apărarea libertății presei. Aparent, o veste bună. Vestea proastă este că Norica Nicolai, europarlamentar liberal din grupul ALDE, nu libertatea presei românești o apăra în scrisoarea adresată Comisarului pentru Justiție, Viviane Reding, ci pielea Antenelor, a lui Voiculescu și a celor implicați în afacerea șantajului aflată sub ancheta DNA. Pentru distinsa liberală cu studii juridice cercetarea infracțiunii este ”un atac orchestrat la adresa libertății media”, interogarea martorilor este curată ”intimidare” conducând la”înfricoșarea angajaților”. Se exportă astfel în forul european strategia de aburire elaborată de trustul Intact și practicată seară de seară în numele libertății presei: se învăluie autorii și complicii infracțiunii cu larga libertate a presei, iar porcăria se prezintă sub acoperirea jurnalismului. În acestă lumină confuză, propagandiștii Antenei 3 devin adevărați eroi ai libertății de expresie.  Demersul de intervenție nu pare sincer, el fiind adresat Vivianei Reding pe care Norica Nicolai a acuzat-o repetat de la tribuna Parlamentului European că este adepta ”justiției selective”, deci responsabilă, alături de Barroso, de un deficit al democrației în UE. Scrisoarea este mai mult un semn de amor către Felix, partidul și televiziunile sale. Nu contează dacă o astfel de poziție pusă în vitrina Europei compromite, important este să îi facă plăcere șefului de partid și aliaților săi. ”Manelism politic”, parcă așa numea însăși Norica Nicolai la Congresul PC, pe atunci în opoziție, acest model.

Nu o dată se ivește întrebarea dacă  apartenența la un partid are sau nu efect alienant asupra celor care intră în politică. Prea des se aud politicieni susținând inepții dictate de partid dincolo de orice logică, afirmând gălăgios ceva ce combătuseră înainte sau atacându-și foștii aliați. Nici experiența parlamentarilor la Bruxelles nu vindecă pierderea uzului rațiunii. Cu un ochi la interesele autohtone de partid și cu altul la propriul buzunar, niște europarlamentari uită că ar trebui să reprezinte și interesele cetățenilor români, ca parte a Europei. Scrisoarea Noricăi Nicolai este un gest de dispreț față de valorile consacrate ale jurnalismului și se află în opoziție cu principiile reeditate în raportul Renatei Weber, liberală și ea, adoptat ca recomandare în mai anul acesta ca Norme standard pentru libertatea mass-media. Raportul propune mecanisme de reglementare menite să asigure transparența proprietății asupra mass-media, evitarea concentrării și mai ales a interferenței dintre politic, management și activitatea jurnalistică. Astfel, raportul ”solicită adoptarea unor norme destinate să asigure o abordare și o soluționare adecvate a conflictelor de interese, precum cele rezultate ca urmare a amalgamării oficiului politic și a controlului asupra instituțiilor mass-media și în special ca beneficiarii proprietari de conglomerate de media să fie întotdeauna publici pentru a evita conflictele de interes”. Mai mult, se cere monitorizarea unor aspecte controversabile care pot reprezenta un risc de pierdere a pluralismului și diversității culturale, a dreptului la informare corectă a cetățenilor. Articolele 19 și 20 ale Raportului Weber reclamă elaborarea unui cadru juridic pentru a conferi independența necesară exercitării profesiunii de jurnalist, dar și a unor Carte editoriale care să îi apere pe profesioniști”atât în fața presiunilor interne exercitate de editori sau proprietari, cât și în exterior, față de grupurile de interese politice sau economice”. Europarlamentarul Monica Macovei a avut propuneri concrete în sprijinul jurnalismului de investigație transfrontalieră,cum ar fi programul de finanțare ”Follow the money”, cât și pentru dezincriminărea calomniei, adesea în răspărul intereselor politicianiste ale propriului partid.

Deși face parte din Comisia pentru Justiție ca membru supleant, Norica Nicolai are de protejat un trust de presă amic și nu principii și libertăți, fiind dealtfel convinsă că noi, românii, avem tradiții juridice diferite de ceilalți europeni, cum afirma. Probabil acele tradiții i-au permis în anii ’90, când era procuror, să intervină ilegal în favoarea unei adopții străine, pentru ca apoi să beneficieze de o călătorie în SUA, la familia adoptivă. ”Tradiții” ilustrate cu vârf și îndesat de alt europarlamentar, Adrian Severin, anchetat pentru corupție, spre slava României în Europa. Dintre cei 60 de europarlamentari ademeniți de jurnaliștii de la Sunday Times deghizați în lobbyiști doar trei au mușcat momeala banilor: un austriac, un sloven și Adrian Severin. Ceilalți doi au demisionat deîndată, românul a rămas agățat de scaun. Ca fost ministru de externe, e greu de crezut că Adrian Severin nu înțelege ce preudicii aduce cazul său imaginii țării. Într-o emisiune difuzată pe Realitatea TV acesta se erijează senin în victimă a complotului internațional, pus la cale de misterioși dușmani ai României. Jurnaliștii britanici apar ca ”agenți provocatori” în tabloul înfricoșător zugrăvit de Adrian Severin. Nu va putea convinge însă pe nimeni că cei 12 000 de Euro încasați pentru 3 zile de ”consultanță” sunt altceva decât recompensa pentru aranjamente și, până la urmă, ilustrarea lăcomiei și ”tradiției” practicate de mulți demnitari români, acasă sau în lume: interesul poartă fesul.

Articol aparut si in Revista 22

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Antologica

    Vineri, 06 Iulie 2012, in plina lovitura de stat, pe la ora 8 dimineata, asa.
    Europarlamentarii Catalin Ivan (PSD) si Norica Nicolai (PNL) sustin o conferinta de presa. Antologica.
    Incepe Ivan: „Un procuror ceausist trimis la Bruxelles isi permite sa foloseasca minciuni” etc. Norica Nicolai se uita suspicioasa la colegul de conferinta de presa. Acesta continua, nedandu-si seama de situatie: „Un fost procuror ceausist care i-a arestat pe incomozii regimului trebuie sa isi dea demisia din Parlamentul European”. Norica nu stie ce sa mai creda despre Ivan; trage cu coada ochiului la el. Intr-un final, Ivan realizeaza ca publicul poate nu prea intelege exact despre care dintre procurorii ceausisti este vorba; si atunci zice Ivan: „Cerem demisia Monicai Macovei din Parlamentul European pentru ca a creat isterie generala la Bruxelles prin minciuni si manipulare”. Norica rasufla usurata. Ia aer in piept si incepe: „Romania nu este o colonie, se conduce de la Bucuresti”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro