joi, martie 28, 2024

Europenii nu sunt îngrijorați de încălzirea globală antropogenă. Realism climatic sau socialism climatic?

Cu câteva zile în urmă, IZA – Institute of Labor Economics din Bonn a publicat un studiu de 47 pagini, intitulat Sunt îngrijorați europenii de schimbările climatice? O ilustrare a importanței datelor asupra sentimentelor umane. Autorii studiului – Adam Nowakowski (Bocconi University, Italia) și Andrew J. Oswald (University of Warwick, Marea Britanie) – au analizat statistic răspunsurile a 70.000 europeni, selecționați aleatoriu din 29 națiuni, despre nivelul lor de îngrijorare cu privire la schimbările climatice, aka încălzirea globală antropogenă.

Baza de date folosită provine din două surse recente: sondajele de opinie European Social Survey (ESS), 2016, 40.000 răspunsuri, și Eurobarometer Survey (ES), 2019, 30.000 răspunsuri. Cele două sondaje au acoperit mai multe domenii de interes pentru locuitorii continentului, printre care și schimbările climatice. Întrebările cu conținut climatic au fost de genul:

  • Cât de îngrijorat(ă) sunteți de schimbările climatice? (scara 1: Deloc…5: Extrem de îngrijorat)
  • Imaginați-vă că un număr mare de oameni și-au limitat consumul de energie. Care este probabilitatea că acest lucru ar reduce schimbările climatice? (scara probabilității 0 – 10)
  • Care credeți că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă țara dumneavoastră în acest moment? (alegeți maximum 2 răspunsuri din listă: criminalitatea; situația economică; inflația; impozitarea; șomajul; terorismul; locuințele; datoriile publice; imigrația; sănătatea și securitatea socială; sistemul de educație; pensiile; problemele legate de mediu, climă și energie)

Analizarea statistică a celor 70.000 răspunsuri a oferit o realitate mai puțin așteptată de unele cercuri politice și contrară corectitudinii politice actuale:

  1. Europenii nu prezintă niveluri ridicate de îngrijorare cu privire la schimbările climatice – doar 1 persoană din 20, or 5%, se descrie ca fiind extrem de îngrijorată.
  2. Cetățenii Europei sunt mai preocupați de probleme apropiate de casele lor, precum sănătatea, securitatea socială, inflația, situația economică generală și șomajul.
  3. Europenii nu sunt foarte convinși că acțiunea comună a consumatorilor de energie va produce un impact real asupra schimbărilor climatice.
  4. Femeile, tinerii, absolvenții de facultate și orășenii prezintă niveluri de îngrijorare mai ridicate cu privire la schimbările climatice, pe când bărbații, bătrânii și cei cu nivel scăzut de educație sunt cel mai puțin îngrijorați.
  5. Cetățenii care trăiesc în țările mai calde, sudice, ale continentului, sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât locuitorii din țările nordice, mai reci.

Pe ansamblu, cei 70.000 europeni chestionați au plasat schimbările climatice, împreună cu problemele ecologice și cele energetice, pe locul al 5-lea al listei lor de priorități, în urma sănătății și securității sociale (locul 1), creșterea prețurilor, inflația și costul vieții (locul 2), situația economică (locul 3) și șomajul (locul 4).

Oricât de neașteptate sunt aceste rezultate pentru unii, autorii studiului atrag atenția că adevăratul nivel mediu de îngrijorare al europenilor ar putea fi în realitate mai mic din cauza unei probleme faimoase întâlnite în sondajele de opinie: social desirability bias – tendința celor intervievați de a simți presați să răspundă „corect politic” unor întrebări pentru a fi plăcuți celor din juri.

Autorii studiului se arată surprinși de propriilor lor rezultate și atrag atenția asupra consecințelor imediate:

Deoarece Europa are unele dintre cele mai înalte niveluri de educație din lume, continentul creează un teren natural de testare pentru un astfel de studiu empiric. Dacă europenii nu sunt extrem de îngrijorați de încălzirea globală antropogenă și nu sunt convinși de o nevoie urgentă de schimbare, există probabil puține motive pentru a fi optimiști cu privire la majoritatea celorlalte părți ale lumii (p. 4)

Aș dori să reamintesc că am prezentat de mai multe ori în articolele mele astfel de sondaje ale opiniei publice în care oamenii „dau cu tifla” consensului celor 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă și plasează constant schimbările climatice la baza listei de probleme care-i interesează cu adevărat. Doar un singur exemplu recent, pentru ca europenii să vadă că nu sunt singurii pe care schimbările climatice îi interesează prea puțin (Fig.1)

Fig 1. Un sondaj efectuat de Pew Research Center în ianuarie 2019 a listat prioritățile politicilor publice pentru administrația Donald Trump și Congresul SUA. Schimbările climatice ocupă penultimul loc în clasamentul interesului public. Situații similare s-au înregistrat și în 2017 și 2018. Pe primele locurile ale interesului public al americanilor se situează, în ordine, economia, costurile medicale, educația și terorismul. Detalii, Cranganu, C., 2020, Schimbările climatice – Un ghid (uneori) incorect politic, Ed. Integral, pp. 170 -175.

Faptul că numai 5% din locuitorii Europei sunt „extrem de îngrijorați” de consecințele schimbărilor climatice, în condițiile în care Extinction Rebellion și Greta Thunberg sunt vedete mediatice necontestate deocamdată, dovedește că realismul climatic a învins alarmismul climatic și oferă speranțe că bunul simț, chiar incorect politic, triumfă în cele din urmă.

Mai mult, conducerea politică și administrativă (birocratică) a Uniunii Europene, care a preluat modelul democraților americani – Green New Deal – și a propus propriul European Green Deal, ar trebui să reflecteze la rezultatele acestui studiu. Pentru că oricât de meșteșugite ar fi noile politici de mediu, sustenabilitate, de-carbonizare a economiilor comunitare etc., toate au o valoare minusculă dacă alegătorii nu le votează. Cetățenii Europei au nevoia și dorința să constate că opiniile lor sunt cunoscute și respectate de actorii politici, economici, sociali de pe scena bruxelleză.

Concluzii

Studiul prezentat în acest articol, prin rezultatele analizelor sale, trage un serios semnal de alarmă asupra unei probleme fundamentale. Într-o democrație, common sense se traduce prin bunul simț practic sau printr-o judecată sănătoasă și prudentă a opiniilor alegătorilor. De aceea, propunerile de politici (climatice, ecologice, economice etc.) trebuie să se fundamenteze pe o bază solidă, produsă de un acord generalizat în societate. Urmând această linie de forță, autorii studiului discutat aici conchid că nu prea are rost să concepem politici economice sofisticate (gen Green Deal) pentru combaterea schimbărilor climatice, atâta vreme cât alegătorii nu consideră că schimbările climatice sunt o problemă profund îngrijorătoare pentru ei și familiile lor. Iar în prezent, alegătorii europeni nu au astfel de griji.

A impune binele cu forța, prin legi, taxe, asalturi mediatice zilnice despre apocalipsa climatică, seamănă periculos de mult cu practicile socialismului „biruitor”, care promitea să ducă obligatoriu societatea umană „pe noi culmi de bunăstare și progres”. Dar numai dacă vom fi „strâns uniți în jurul partidului și a genialului său conductor.”

Realismul climatic nu are nimic de-a face cu socialismul climatic.

Note

  1. Fisher, R. J., 1993, Social desirability bias and the validity of indirect questioning, Journal of Consumer Research, v. 20, pp. 303-315.

Un exemplu clasic de social desirability bias este dialogul dintre politicianul Nae Cațavencu și polițaiul Ghiță Pristanda:

Caţavencu: Nu braţul care loveşte, voinţa care ordonă e de vină… Eu chiar am scris un articol în privinţa asta. Nu ştiu dacă l-aţi citit?

Pristanda: Trebuie să-l fi citit, coane Nicule; eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdauna; că să nu vă uitaţi la mine… adică pentru misie… (misterios) altele am eu în sufletul meu, dar de! N-ai ce-i face: famelie mare, renumeraţie după buget mică…

Distribuie acest articol

122 COMENTARII

  1. D-voastra tot scrieti de cativa ani si tot pledati impotriva conceptului de „incalzire climatica”, impotriva alarmismului, etc. (desi in ultimii ani se vb mai mult de „schimbare climatica”, ceea ce nu e totuna cu „incalzire climatica”, cel putin nu peste tot). Rastimp, macar in ultimii ani am avut recorduri dupa recorduri doborate:cel mai cald an din istorie-2019, ba nu, 2020, cea mai calda iarna, cea mai calda luna X in zona Y, record mondial de temperatura si cronologic, topirea accelerata a banchizei arctice, ursi polari morti de foame, canicula in iunie la…polul frigului, incendii uriase, nemaivazute in extremul nord, samd samd. Daca nici astea nu sunt semne evidente ca ceva „se intampla” si e real si e concret…aaa….sa nu omitem seceta cumplita care a devastat buna parte din teritoriul national, mai ales seceta pedologica crunta, pt care ar trebui sa avem ploi intensive „mocanesti” de luni buni de acum inainte ca sa se echilibreze dezechilibrul hidric (ceea ce nu e in previziuni sa se si intample). Toti oamenii, cu mici exceptii (precum d-voastra si unii sustinatori negationisti) sunt de acord ca asistam la o translatie climatica, in ultimii ani ne apropiem de un climat mai degraba subtropical/continental- cam ca in Grecia. Sigur, cativa ani la scara geologica nu inseamna nimic. Dar la scara civilizatiei industriale si post-industriale da. Probabil o sa continuati sa negati ca sunt probleme (si activitatea umana afecteaza direct sau indirect si ea) in ce priveste clima, chiar in milocul unor evenimente extreme si devastatoare in zone unde nu au mai existat…si aici alarmistii sunt preferabili- mai bine ne pazim spatele si prevenim (chiar daca d-voastra credeti ca nu avem ce si de ce sa prevenim) un scenariu sumbru decat sa remediem (sau sa ne adaptam, ca daca apare o basculare ampla climatica, va fi peste puterile noastre sa o intoarcem noi, inca nu am ajuns, ca umanitate, la acest nivel al controlului planetei si climei). Nu de alta, dar reducerea consumurilor de combustibili fosili, reutilizarea/reciclarea, etc, conduc la un mediu mai curat si mai sanatos. Poate asta cu clima nu convinge prea multa lume, dar ia uitati-va la studiu sa vedeti ca sanatatea da. Si sanatatea e direct legata de poluare. Care poluare ….

    • Nu esti atent, domnul Cranganu nu a spus niciodata ca nu se produce o schimbare climatica, chiar a dat date prin care se dovedeste ca-n istoria lumii au existat n schimbari, deci nu e ceva nou. Tot din acele date rezulta ca au existat schimbari climatice si atunci cind omul se afla in pesteri si habar nu avea ce-i ala codoi.
      Un baiat instruit ca tine ar trebui sa faca deosebirea intre poluare si emisiile de codoi care, chipurile duc la incalzirea pamintului. Nu cred ca exista cineva pe aici care sa fie de acord cu poluarea, fie ea chimica, fonica, s.a.m.d. Fiecare e de acord ca trebuie sa ne facem curat, cel putin, in fata casei.

      Problema de care vorbim se poate reduce la folosirea sau nefolosirea combustibililor fosili!? Nimeni nu stie in ce masura folosirea acestora influenteaza clima si nimeni nu stie ce implicatii economice pt nivelul de viata al lumii ar avea reducerea, pina la interzicerea acestora. Dupa cum vezi din chestionare populatia are multe alte motive de ingrijorare.

      • Din cate am inteles, cauzele schimbarilor climatice (de-a lungul istoriei) sunt diverse – i.e activitati vulcanice, oscilatiile radiatiei solare la intrare in atmosfera, evolutia biosferei (si modificarea compozitiei chimice a atmosferei), lovituri din spatiu, samd. In fine, echipele multidisciplinare a institutelor de cercetare in domeniu, au ajuns la concluzia ca fenomenul incalzirii globale actuale (o crestere TMG cu aprox 1°C pe perioada ultimilor cinci decenii) se datorreaza in cea mai mare parte emisiilor anuale de CO2. Personal, nu vad o mare catastrofa in cresterea temperaturii cu 1°C, cercetatorii in domeniu insa, avertizeaza ca aceasta crestere ar putea fi amplificata prin „loops and feedbacks”.

        Citez: „Based just on the physics of the amount of energy that CO2 absorbs and emits, a doubling of atmospheric CO2 concentration from pre-industrial levels (up to about 560 ppm) would by itself cause a global average temperature increase of about 1 °C (1.8 °F). In the overall climate system, however, things are more complex; warming leads to further effects (feedbacks) that either amplify or diminish the initial warming.” https://royalsociety.org/topics-policy/projects/climate-change-evidence-causes/basics-of-climate-change/

        P.S. Dat fiind ca nimeni nu poate garanta ce ar putea insemna apmplificarea TMG cu doua sau trei grade aditionale, reducerea emisiilor (prevazute in tratatele de la Paris, etc) reprezinta in primul rand masuri de administrare a riscurilor. Pe cealalta parte, investitiile in tranzitia energetica se numara printre masurile de relansare a cresterii economice. Punct si de la capat. https://www.weforum.org/agenda/2020/09/sustainable-infrastructure-post-pandemic-rebuilding-economy-great-reset-meridiam-laguardia-terminal-b-project

    • Domnu’

      Haideți să vă spun eu ăovestea „schimbărilor climatice”:

      Până prin 1983-1984 emisiil ploluante urmau să producă o nouă glaciațiune. Un suedez numit Bert Bolin a observat că în pofida predicțiilor apocaliptice de îngheț vremea se încălzește și a inventat „încălzirea globală”. Înițial ecologiștii voiau să-l linșeze, „ca vândut companiilor petroliere”, dar cum anii 80 chiar au fost ani de încălzire vizibilă au sărit în final în căruța lui și astfel s-a tras apa după „noua glaciațiune” și s-a impus „încălzirea globală”. Bolin a ajuns primul președinte al IPCC, până la moartea sa.

      Undeva prin 2009-2010 iernile în America de Nord au început să devină tot mai violente și mai reci, și mai lungi. S-a ajuns în 2017 la viscole în Mexic, Texas și Florida, în zone unde mai nimeni nu mai văzuse niciodată zăpadă. Dar chiar și înainte de asta începuseră bancurile despre încălzirea globală, mai ales în cumplita iarnă 2013-2014. Așa încât peste noapte s-a generalizat termenul de „schimbări climatice”. Utilizarea vechii provești cu „încălzirea globală” devenise peste noapte câh. Încălzire sau răcire, nu contează, Trump e de vină :)

    • Eu nu am gasit in articolele dlui profesor negatii ale schimbarilor climatice, ci atitudini impotriva alarmismului apocaliptic, da.
      ” Sigur, cativa ani la scara geologica nu inseamna nimic.” Si atunci cum afecteaza „scara civilizatiei industriale si post-industriale”? Acel „nu inseamna nimic”.
      ” (desi in ultimii ani se vb mai mult de „schimbare climatica”, ceea ce nu e totuna cu „incalzire climatica”, cel putin nu peste tot). Sintagma „incalzire climatica” cred ca iti apartine.
      Ai dreptate, in ultimul timp se vorbeste despre schimbarile climatice, caci stramosii sintagmei au fost pe rind: racirea globala si pen`ca n-a venit, a aparut incalzirea globala. Mai nou, cum zici, incalzirea globala.
      In rest, ar fi bine sa nu fi atit de speriat. Combustibilii fosili,la care sigur nu ai renuntat, doar propui altora, iti usureaza mult viata. Nu ti-o scurteaza.

  2. Ne puteti explica va rog, legatura logica intre perceptia publicului si existenta schimbarilor climatice? Textul dumneavoastra sugereaza ca politicile trebuie sa fie exclusiv rezultatul unui vot si nu al unei fundamentari stiintifice. Faptul ca perceptia existentei si urgentei unei probleme nu reflecta gradul de importanta nu este echivalentul inexistentei problemei ci un indicator al esecului explicarii politicilor publice. „Pielea îmi e mai aproape decât cămaşa” spune un proverb dar aplicand alt fragment de intelepciune populara „Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car”, ca profesor ar trebui sa stiti ca atunci cand problema va arde vom fi prea mici pentru a o rezolva. La scara geologica suntem o mica pata iar o schimbare nu se poate face decat prin politici (uneori putin populare) pe termen lung. Poate dintr-un sistem politic bipartizan gen SUA se vad lucrurile altfel dar in Uniunea Europeana suportul pentru politicieni si politici „verzi” e in crestere mai ales ca astfel de politici sunt un un sprijin pentru economie prin crearea de cerere pentru tehnologii si produse „verzi”.

    • legatura logica intre perceptia publicului si existenta schimbarilor climatice

      Publicul european, ca și cel american, percepe logic existența schimbărilor climatice. Ceea ce publicul european nu percepe logic este alarmismul și mizerabilismul climatic, adică tendința de a adopta o viziune sau o perspectivă constant mizerabilă sau pesimistă asupra schimbărilor climatice.

    • In sfarsit cineva cu capul pe umeri. Daca te iei dupa multime niciodata nu o sa obtii raspunsul corect. Fac pariu ca daca mergi cu o harta pe strada si intrebi unde e mongolia, 90% dintre oameni o sa raspunda gresit, desi e ditamai tara.
      Si lucrurl asta e valabil de cand exista oameni, trecand pe la Isus si Barabas si pana in zilele noastre , la coronavirus. E normal ca oamenii sa minimizeze aspecte generale/posibile si sa puna lucrurile care ii afecteaza in mod direct pe primul loc. Si eu as fi raspuns la fel, dar asta nu inseamna ca legiutorii sau cei cu putere de decizie trebuie sa nu ia nici o masura sau sa se faca ca problema nu exista

      • Aha!

        Legiuitorul nu trebuie nicidecum să fie preocupat de îngrijorările ți interesele alegătorilor alegătorilor. El trebuie să-și urmeze fără șovăire gărgăunii ideologici. Aici „gândirea” dumneavoastă se întâlnește în mod fericit cu cea a lui Nicolae Ceaușescu. Și ăsta știa cu mare precizie mai bine ca prostimea ce anume îi priește acesteia :)

      • Corect: multimiile nu trebuie ascultate, sint proaste. Habar nu au unde e „mongolia”.
        Par egzamplu, fraierii de elvetieni tin cont de parerile multimii la multele referendumuri.
        Bine faceau oamenii cu putere si legiuitorii comunisti: stiau ce e bine pentru multime si faceau ce stiau ei.

  3. Vorba cântecului popular:

    „Nu contează,
    Jean boxează”

    Gargara va continua neabătută. Căpeteniile lumii politic corecte (și aici nu-i vorba doar de Europa) nu sunt, nu au fost și nu vor fi niciodată descurajate de ridicol sau de refuzul publicului de a le accepta nonsensurile. Asta până le pălește realitatea în țeste.

    Apropos de faptul că publicul nu mai pune botul de mult la gargara climatică, nu pot uita o secvență dintr-o carte a lui Roy Medvedev despre căpeteniile de la Kremlin. De pe la sfârșitul anilor 50 până la moartea sa în 1982 Mihail Suslov a fost considerat ideologul șef la comunismului sovietic. Se zice că era singurul om de care Brejnev se temea. A murit cu câteva luni înaintea lui Brejnev iar la înmormântarea sa bucuria muribundului Brejnev, ce abia se târa, era vizibilă :)

    Suslov era responsabil de tipărirea în tiraje colosale de zeci de milioane de exemplare a tot soiul de broșuri inepte de propagandă pe care nu le citea nimeni niciodată și care ajungeau mereu la gunoi, sau în cazul fericit la topit. Medvedev spunea că unul din adjuncții săi a încercat să-l convingă pe Suslov să reducă măcar tirajele, iar ca broșurile să fie distribuite nominal doar membrilor de partid, în ideea că ăștia nu vor avea tupeul să le arunce.

    A prezentat fundamentarea economică a arătat că tirajele gigantice ale broșurilor provoacă importuri pe valută forte din vest, etc. Nimic n-a avut efect. Suslov a spus cu o grimasă furioasă „Tovarăși, noi nu ne zgărcim la propagandă!” Exact la nivelul ăsta sunt și căpeteniile UE. Au ajuns să fie convinse de de „adevărul” propriilor aberații și prăpăstii. Sunt incapabile să se mai coboare cu picioarele pe pământ și sunt 100% imune la orice are legătură cu realitatea.

    • Zmorcaiala inalzistilor e o boala tipica vestului care s-a saturat de bine. Iata ca si romanii sar in caruta, poate prind si ei un os, ca se-mpart bani, nu gluma. Un profesor in economie, cu doctorat pe vremea cizmarului spune cu vehementa” Ca exista un profesor la o universitate, sau la alta, care si-a creat un “destin” academic neglorios din a contesta mana omului, prin emisii de carbon, .
      Desigur specialistul in economie nu are curajul sa dea nume, lasitate tipica, dar stim la cine se refera.
      Desigur specialistul, toba de carte, cu citate din toata istoria literaturii, nu uita s-o perie pe Uschi, si pe cei 97%. Fac pariu ca va prinde un contract gras de consultanta.

  4. „Fridays for Future”
    Tinerii își manifestă pe stradă grijile față de cele dezmintite de autor cu o singură referintă.

    …”… atâta vreme cât alegătorii nu consideră că schimbările climatice sunt o problemă profund îngrijorătoare pentru ei și familiile lor. Iar în prezent, alegătorii europeni nu au astfel de griji….”…

    Alegerile în marile orașe franceze (Marseille, Bordeaux, Lyon, Straßbourg etc) au ca rezultat primari ecologiști. În RFG și în Nord ecologiștii au mai mulți reprezentanți în instituțile statului (comune, regiuni, parlamente /RFG:Stuttgart, Baden Württemberg etc) decât în sud.
    Nu prea …. …..

    • E principiul vaselor ciomunicante. Social democrații s-au răsuflat și ceea ce pleacă de la ei trece la verzi.

      De altfel întotdeauna l-i s-a spus „pepeni”: Verzi pe dinafară, roșii pe dinăuntru.

      Ecoligismul sună frumos până trebuie plătite facturile. N-am văzut pe nimeni dispus să renunțe la nicun fel de comfort de dragul salvării planetei. Sigur guițul e pînă la ceruri. Dar cam atât. Moda verde va dura cam până ce alegătorii lor vor fi cu adevărat afectați de politicile verzi.

    • Măsurați, măsurați.
      Azi exista metode de cercetare a temperaturilor pe glob. Ziarul FAZ publică un studiu referitor la ultimii 66 de milioane ani cu perioade mai calde (plus 15 grade Celsius, mai cald, „hothouse“) și perioade mai reci (4 grade mai rece decăt azi, „icehouse“).
      (… FAZ Frankfurter Allgemeine Zeitung: „.. Der bisher kälteste Abschnitt der Erdneuzeit, die „Icehouse“-Phase, beginnt dann mit den Eiszeiten vor etwa zwei Millionen Jahren und dauert noch heute an – ungeachtet der Erderwärmung als Folge des von Menschen verursachten Klimawandels.
      Die Forscher um Westerhold nutzen für ihre paläoklimatologischen Analysen unter anderem ein Messverfahren, das auf den amerikanischen Chemie-Nobelpreisträger Harold Urey (1893 bis 1981) zurückgeht. Es beruht auf der Tatsache, dass die drei natürlichen Sauerstoffisotope in drei verschiedenen Konzentrationen vorkommen. Das mit durchschnittlich 99,76 Prozent häufigste Isotop ist Sauerstoff-16 (¹⁶O) mit jeweils acht Protonen und Neutronen im Atomkern. Sauerstoff-17 (¹⁷O) mit 17 Neutronen ist dagegen mit 0,04 Prozent die seltenste Variante. Sauerstoff-18 (¹⁸O) kommt im Mittel mit 0,2 Prozent in der Natur vor. Da es über zwei Neutronen mehr verfügt als ¹⁶O, ist es auch etwas schwerer. Beim Verdampfen von Meerwasser ist Sauerstoff-18 wegen seines leicht höheren Gewichtes gegenüber ¹⁶O im Nachteil. Damit es verdampft, muss die Wassertemperatur etwas höher sein als bei der leichten Sauerstoffvariante ¹⁶O.
      Daraus hatte Urey richtig geschlossen, dass kaltes Meerwasser mehr Sauerstoff-18 enthält als warmes Wasser. Herrscht beispielsweise eine Kaltzeit, ist der Gehalt an ¹⁸O im Meeressediment und damit auch in den Kalkschalen der Foraminiferen gegenüber dem Durchschnittswert leicht erhöht. Wird das Erdklima dagegen von einer Heißzeit dominiert, verdampft mehr Sauerstoff-18, und der Anteil dieses Isotops in den Kalkschalen sinkt. Unterschiede im Verhältnis der Isotope 16O und 18O lassen sich deshalb direkt in die während einer Kalt- und Warmphase jeweils herrschende Temperatur umrechnen. Sie werden somit zum Klimaproxy. Ähnliche Schlüsse auf das Klima der Vorzeit lassen sich aus dem Verhältnis der beiden Kohlenstoffisotope ¹³C und ¹²C ziehen.
      Wie die Wissenschaftler um Westerhold in der Zeitschrift „Science“ berichten, ist es ihnen über die Verhältnisse der Sauerstoff- und Kohlenstoffisotope in den Sedimenten gelungen, das Klima des gesamten Zeitraums der Erdneuzeit einheitlich darzustellen. Als Maß diente dabei die globale Temperatur…. „…).
      Cu ajutorul isotopilor oxigenului și carbonului se pot deduce temperaturile de pe glob în ultimii 66 milioane de ani.

  5. Exista desigur o disputa, general acceptata, pe tema ce ne este supusa discutiei . Dincolo de rezultatele procentuale si adresarea unor intrebari ce ar face ierarhizarea unor prioritati umanoide , se naste simpla intrebare . Produce vreun rau aceasta forma noua de ecologizare a planetei ? Produce aceasta noua(sau mai veche ) teorie de incalzire globala antropogena (este ok ca ati incheiat denumirea cu acest cuvint antropogena ) vreun impact negativ asupra dezvoltarii speciei umane sau mai degraba responsabilizeza OMUL si il pozitioneaza ca parte a acestor noi responsabilitati ? Intrebarea ,pusa ca parte a testului , nu scoate din joc necesitatea umanitatii de a accepta nevoia de combatere (metodele se vor modifica pe masura intelegerii fenomenelor si a acceptarii populatiilor , ca existenta,a celor aratate) a incalzirii globale , ci mai degraba ne arata existenta altor nevoi imediate , mult mai cunoscute si mai apropiate de cotidianul fiecaruia dintre noi . Se observa ,in clar, diferenta intre necesitatile de baza si cea care este cumva inca – plutitoare in spatiul nostru existentialist – Nu poti pune ,ca exemplu, fata in fata atitea notiuni ce sunt atit de diferite ,ca si importanta in momentul de dezvoltare umana actual si apoi sa concluzionezi fericit – vedeti incalzirea globala nu are mare importanta in viata noastra de zi cu zi , doar si cea mai civilizata societate ,cea europeana , ne arata asta. Daramite altii !!. . Din punctul meu de vedere este un usor fals in afirmatii . Tot ceea ce putem zice , in acest moment , reprezinta nevoia tuturor de a incerca sa construim o Uniune Europeana care ar trebui sa aiba ca prioritati si aceasta tema si dupa cum bine se observa tema creste ca valoare in intensitate si produce modificari si in intelegerea multora dintre noi , chiar daca ,asa cum este valabil pentru oricare inceput de drum , vor exista si voci ce vor incearca sa minimizeze , uneori si ca parte a unei incercari de testare , importanta evidenta pentru multi , ca o nevoie de contracarare a ideii numita- Incalzirea Climatica – fie ea si parte a dezvoltarii omenirii .

    • Duomnu, sunt satul de filozofii de doi bani si de aiureli.

      De ce nu vine niciunul din cei 97% de savanti sa zica asa, fiti atenti fratilor, ca sa salvam lumea trebuie sa platim…
      -1. De ex. pretu energiei va creste cu 10% pe an, astfel incit in citiva ani vom plati mai mult decit dublu.
      -2. Cresterea pretului energiei va duce la scumpirea tuturor produselor, deoarece producerea si transportul acestora necesita energie.
      -3. trebuie sa luati in considerare reducerea confortului, iarna mai puneti cite un pulovar in casa, iar vara renuntati la climatizare.
      -4. renuntati la concedii, copii, carne,

      • Ca sa poti sa iti raspunzi la propriile nedumeri trebuie sa stii oleaca de economie , cit despre faptul ca esti satul , este ok , poate in curind nu vei mai fi , cine stie ? In cazul nostru cel al contracararii efectelor incalzirii globale viitorul ne va arata ce trebuie facut cu exactitate , Deacamdata totul este la inceput si musai totul trebuie continuat . In rest confruntare usoara tuturor .

      • @neamtu tiganu
        Incerc sa va mai explic odata (ma rezum doar la primele doua puncte):

        1. In Germania ultimilor 10 ani, pretul energiei a crescut cu 30% (si asta numai in cazul consumatorilor casnici). De asemenea, trebubie mentionat si faptul ca in aceasi perioada, salariul mediu anual a crescut cu aprox 8.000 euro. Asadar, putem conchide ca ponderea facturilor la energie (raportate la evolutia salariului mediu) chiar au scazut. Totodata, trebuie sa luati in considerare si nr locurilor de munca create in ramura regenerabilelor si a cresterii eficientei energetice, suma capitalului atras, contributia la PIB, etc, etc (veti descoperi multe lucruri interesante).

        2. Asa cum stiti, transportul marfurilor (maritim, rutier, aerian) se face in continuare tot pe baza de diesel. Transportul feroviar ar putea fi ceva mai ieftin (infrastructura , caile ferate, triajele etc trebuies insa puse insa la punct – in special in Romania) iar pana la dezvoltarea altor alternative pe hidrogen, etc mai trece ceva timp. Cat despre insinuarile ca energia regenerabila duce la inflatie, va recomand sa fiti ceva mai profund. Nu de alta, dar (i) pretul electricitatii pentru producatori nu s-a scumpit cu mult peste rata inflatiei; iar (ii) pretul energiei din valorificarea surselor regenerabile nu doar ca a devenit competitiv, ci are sanse foarte mari sa devina chiar mai ieftin in comparatie cu energia produsa in centrale noi pe resurse conventionale. Vedeti si prognozele U.S. Energy Information Administration „In the latest long-term projections, the U.S Energy Information Administration (EIA) projects electricity generation from renewable sources such as wind and solar to surpass nuclear and coal by 2021 and to surpass natural gas in 2045. In the Annual Energy Outlook 2020 (AEO2020) „

    • Impactul negativ e enorm. Dacă n-ar fi, nu ar exista atâtea discuții. Hai să le luăm pe rând:

      1. Costurile mai ridicate ale energiei și utilităților + calitatea vieții. Comparativ cu SUA benzina, gazele naturale, electricitatea, apa în UE sunt cu între 3 și 6 ori mai scumpe. De asemenea energia scumpă forțează marea parte a europenilor să locuiască la bloc în apartamente înghesuite în loc să aibă case individuale mari ca americanii.

      2. Risipa de energie. În zonele temperate, producere, instalarea și mentenața panourilor solare vor arde mai mulți combstibli fosili decât vor economisi vreodată.

      3. Risipa de materii prime. Tot litiul cunoscut pe Terra și în sistemul nostru solar nu poate asigura mai mult de trecerea a 10% din parcul auto mondial actual de la motoare cu combustie la cele electrice. Iar asta chiar dacă de mâine s-ar interzice utilizarea litiului la bateriile telefoanelor mobuile, ale tabletelor și calculatoarelor.

      4. Poluarea. Aveți ideea cum anume se recilcează bateriile mașinilor electrice?! Aveți idee ce proces energofag și poluant e extragerea litiului pentru bateriile lor?

      5. Sărăcirea UE + creșterea poluării și risipei. Energia scumpă și reglementările demențiale de mediu ale UE împing majoritatea activităților productive în afara UE. Pe de o parte asta duce la sărăcirea europeanului de rând, ce devine tot mai mult un asistat social, pe de altă parte duce la creșterea plouării și risipei în lumea a III-a. Un cui produs în China sau India implică consumuri de materii primă și energie triple față de același produs realizat în UE sau SUA. Poluarea pe cui e de asemenea de 3-4 ori mai mare în China sau India ca-n lumea civilizată. Ca să nu mjai amintim de modul în care sunt tratați lucrătorii acolo.

  6. Articolul, ca si concluziile autorilor sunt mult mai nuantate decat „doar 1 persoană din 20, or 5%, se descrie ca fiind extrem de îngrijorată.”
    Trebuie citit in integralitate pentru a trage niste concluzii coerente, inclusiv comentariile despre cei care au raspuns la intrebari: varsta, nivel intelectual, situatie profesionala, tara de provenienta si multe altele.

    http://ftp.iza.org/dp13660.pdf

  7. Eu cred ca marea majoritate a oamenilor nu este ingrijorata, au alte griji, cele de toate zilele, ce pun pe masa, cu ce si cine se distreaza, locurile de munca etc.etc.
    Prin clima majoritatea nu.si pot inchipui mare lucru, vremea e altceva, o vezi , o simt la fata locului iar fenomenele la nivel global, pe cine intereseaza.
    Cu ce sunt afectati europenii daca uraganele bantuie prin SUA, ard padurile in California si Austrialia, ca aerul este aproape irespirabil in Bejing sau Mumbay iar in Bangladesh zone largi sunt inundate ?
    Este ceva firesc, omul se concentreza asupra localului, ce este in imediata sa apropiere si prin ce este afectat direct si avutiile sale.
    Nu exista o constiinta globala asupra incalzirii globale si degaba in Europa Fridays for Future isi tocesc pantofii marsaluind pe strazile oraselor, pe chinezi sau indieni nu-i doare nici macat in cot de ei, asa si cu incalzirea globala.
    Chiar daca stiintific demonstrat ne aflam intr-o faza de incalzire, discutiile contradictorii se invart in jurul temei, este sau nu este cauzata de activitatile economice ale omului.
    Discutiile si actiunile nu vor rezolva mare lucru daca nu regandim din temelii intreg sistemul economic, toate incercarile firave ale unui „green deal” nu sunt altceva decat praf in ochii lumii, exista mii de lobbyisti de tot felul care le soptesc politicienilor la ureche ce trebuie facut astfel incat lucrurile sa ramana cum sunt.
    Multe firme se imbraca in „haine eco” pt ca este chic, se pot vinde iluzii celor care cred in povestile pe care ei le povestesc, chiar ca sunt povesti de adormit copiii.
    Politicul este cel care poate interveni si reglementa intreg sistemul daca se doreste, este imposibil, exista doar initiative si daca privim la ce iese in urma marilor realizari trambitate, un fas cat se poate de mare.
    Politicienii nu privesc decat la sondaje de opinie si cum vor vota alegatorii si ca nu cumva sa calce gresit in strachini mai ale pe seama acestei temei sensibile si care ar trebui sa ne priveasca pe toti.
    Stoparea incalzirii globale respectiv incetinirea ei nu poate avea loc decat daca renuntam la stilul de viata adoptat, cine face primul pas ?
    Cine reunta la SUV de 3 litri, la barca cu motor, la mancatul carnii de 3 ori pe zi, la circulatul cu masina proprie, la concedii la captul lumii, la telefonul mobil si nu numai, la tot luxul cu care occidentalii si mai noi asiaticii sau inconjrat ?
    Despre asta ae vorba si nimic altceva, se incerca „reinventarea rotii” prin tot felul de technolgii mai vechi si noi crezand ca putem rezova problema incalzirii globale, nu vom putea rezova prea multe, incalziera globala are loc si nu putem face altceva decat se adaptam inteligent astfel incat sa putem supravietui.

    • Desi exista unele opinii contrare cei mai multi istorici considera ca primul zbor al unui aparat cu propulsie proprie a fost realizat de fratii Wright la data de 17 decembrie 1903. Cel mai lung dintre acele zboruri a fost realizat de Wilbur Wright. A durat 59 secunde si a acoperit distanta de 260 m. De doua ori mai putin decat drumul electric din Tel Aviv!

      • Dacă TOATE transporturile rutiere din lume, de-a lungul a zeci de milioane de km, nu doar 600 m, s-ar electrifica peste noapte, emisiile de CO2 aferente ar scădea cu 11,9%, conform unor cercetări europene. Asta da, ar fi o știre magnifică, fără ironie. Dar o electrificare pe 600 metri, fără a menționa aportul ei la scăderea emisiilor de CO2, se califică foarte bine la categoria Parturient montes; nascetur ridiculus mus.

        • Aproape toate lucrurile noi incep la scara mica. Acesta nu-i un motiv sa fie ridiculizate. Ma intreb daca in 1903 a fost vreun ziarist care sa spuna ca 260 metri, pe langa zecile de mii de mile de cale ferata existente, se califica la categoria Parturient montes; nascetur ridiculus mus.

          • GCA
            nu electrificarea in sine e ridiculizata, ci stirea care face din tantar armasar;
            toate lucrurile noi incep la scara mica; ce parere ati avea daca guvernele ar incheia un maret tratat prin care sa se oblige sa cheltuie vreo 10-15% din veniturile fiscale pentru subventionarea colonizarii sistemului solar ?

            • Cititi va rog cu atentie articolul si explicati-mi si mie unde in articol se face din tantar armasar. Singurul loc in care se mentioneaza despre „climat change” este „Our strategic action plan to prepare for climate change has placed the fight against pollution at the top of the municipality’s environmental agenda”. Deci nici nu spun ca scopul este sa combata „climate change” ci sa combata poluarea in oras. Se bazeaza exact pe acelasi principiu ca „wireless charging” la telefoane. Cand autobuzul electric se deplaseaza pe drumul electrificat isi incarca bateria si nu mai trebuie ca la cap de linie sa fie pus in priza si sa se astepte pentru incarcare. Nu inteleg de ce domnul Cranganu a vazut in aceasta stire o mare problema (in afara de faptul ca nu-i place CNN). Daca in urma cu cativa ani ati fi vazut de exemplu o stire despre faptul ca telefonul Samsung S6 are wireless charging vi s-ar fi parut ca se face din tantar armasar?

            • GCA
              va inteleg bunele intentii si disponibilitatea de a da o mana de ajutor
              rog ajutati-l pe dl.Primar sa generalizeze transportul in comun cu metrouri si telegondole; sunt solutii tehnologic avansate, deja verificate si functionale, care de vreo jumatate de secol tot asteapta sa inlocuiasca in totalitate solutiile clasice depasite;
              sau bagam doar reclame ?

  8. Comisia EU investește 17,6% din bugetul 2020 pentru proiecte de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Cele mai mari investiții din aceste sume sunt pentru upgradarea locuințelor, a.i. să scadă consumul de energie pentru încălzire și igienă. La niveluri naționale alocațiile bugetare aferente sunt cel mai mari în Olanda și Danemarca, cu circa 1,1%. Germania alocă 0,6% cumulat pentru mediu, climă și nuclear. Franța, Spania numai 0,4%, Italia 0,36% iar est-europenii sume insignifiante. Un buget cumulat la nivel european îl apreciez la maxim 4%. Destul de bine sincronizat deci cu grijile asociate ale europenilor de 5%.
    E totuși neclar cum trebuie trase concluziile. Ce înseamnă socialism climatic? Dacă cele mai mari fonduri se alocă pentru ministerele muncii și pentru programe sociale, înseamnă că avem un socialism laborios și social? Dar nu asta e prima grijă a europenilor. Înseamnă că trebuie reduse cheltuielile în această direcție sau poate că tocmai nivelul mare de cheltuieli menține obiectivul în afara îngrijorărilor europenilor. Să dăm mai mulți bani la interne să fie combătută criminalitatea. Și pentru imigrație ar trebui atunci alocați mai mulți bani. Luăm de la cultură, de la educație sau de la sănătate? Cel mai bine de la pensii, că asta e penultima grijă europeana.

    • Ca. 50 % din bugetul uniunii este directionat catre agricultura, o agricultura intensiva, industriala care nu face altceva decat sa puna umarul la incalzairea globala in loc s-o opreasca, fapt valabil la nivel mondial.
      Politicul n-a facut altceva decat zeci de ani de-a randul sa subventioneze cu mii de miliarde distrugerea solului datorita agriculturii extensive, a monoculturilor, a cresterii animalelor in ferme specializate hranite cu plante care provin din monoculturi care sunt tinute in viata artificial cu tot felul de chimicale.
      Urmarea acestei catastrofe economice, ecologice este degradarea solului, sol, pamantul nostru care este cel mai mare rezervor de inmagazinare a carbonul, carbon fara care viata nu poate exista, pe care oameni l-au degajat si il degaja in continuare in atmosfera. Nici o masina electrica, nici o energie regenerabila nu va putea schimba clima de pe pamant asa cum ne-am dori ca un sol sanatos si plin de viata.
      I-asi lua pe toti tinerii care demostreza cu burtile pline de bunastare impotriva incalzirii globale, le-asi da lopeti in mana sa plateze un pom, sa refaca un camp desertificat, sa renatureze un rau, generic vorbind, ar fi un aport substantial impotriva incalzirii globale.
      Statul cu pancarte in mana si tacanitul mobilelor pe retele de socializare nu rezolva nimic.
      Erodarea si desertificarea a zone intinse de pe pamant sunt urmarea activitatilor agricole intensive prin monoculturi si miliarde de tone de chimicale, ucidem cu buna stiinta si multa prostie ce avem mai de pret, pamantul fara de care nu poate exista viata, ca 25 % din pamant fiind supus erodarii si desertificarii.
      Secetele sunt urmarile lipsei de vegetatie pe zone intinse, microclimatul fiind astfel grav perturbat.
      Deasupra unei fete de pamant desertificate aerul se incalzeste enorm, aer care tine departe norii cu ploi.
      Daca reusim, si exista initiative, vezi in China unde o zona desertificata de marimea Belgiei a fost redata circuitului agricol inteligent prin masuri care au reusit stoparea erodarii pamantului.
      Avem zone cu milioane de hectare in SUA, Africa, Europa, Asia, America de Sud care pot fi redate naturii si unei argriculturi inteligente si astfel rezolvata in mare parte problema incalzirii globale.
      Care politician are curajul sa se opuna lobbyistilor industriei chimice, a extractie de petrol si gaz ? si este dispus la taierea tuturor subventilor din agricultura ?

      • Nu sunt sigur ca taierea subventiilor in agricultura, pe care de altfel as sustine-o ar duce la renaturarea terenurilor agricole.
        Confucius a spus ca unui infometat sa i se dea unelte de cultivat orezul, nu orez. Infometatul a zis ca daca-l vede cineva pe Confucius sa-i spuna sa se duca-n aia ma-sii.

        • Sunt convins ca asa se va intampla cu conditiia ca , agricultorilor sa le fie puse la dispozitie toate mijloacele de informare si sa fie scoliti prin diferite cursuri costul carora putand fi subventioant de stat, ar fi mult mai eficient, precum si schimbarea parcului de utilaje cu cele care prelucreaza solul fara sa-l „omoare”
          John Deere are deja solutii.
          In SUA fermierilor le sunt platite preturi fixe pentru marile culturi gen porumb, soia si altele, culturi care sunt raspunzatoare de erodarea solurilor si desertificarea acestora. Cu alte cuvinte profitul este garantat, atunci care ar mai imboldul ca acesta sa-si schimbe atitudinea ? si sa treaca la alte forme de agricultura, forme care nu produc in exces CO2.

    • „Ce înseamnă socialism climatic?”
      Nu știu care ar fi definiția autorului, dar îndrăznesc să propun eu una:
      este o formă de redistribuire a banului public obținut ca urmare a unui nou rapt instituționalizat întemeiat in discursul public dominant pe o urgență climatică ce suspendă rațiunea și înlocuiește vechea morală cu una nouă de tip colectivist (in care ‘Binele public’ definit guvernamental impune sacrificii individuale, de ordin patrimonial pentru început) .

      Nimeni, niciun propagandist, niciun politruc încălzirist nu v-a dat in scris vreo garanție că banii furați de la cetățeni sub pretextul combaterii schimbărilor climatice vor fi orientați către programe care să modeleze efectiv clima in sensul dorit astăzi de o parte a populației (in general babe panicarde). E de-a dreptul naiv, ca să nu zic altfel, să te aștepți ca politrucii ce se dau verzi-rotunzi pe micile ecrane să se și țină de promisiuni și să investească banul public in proiecte verzi. Mărețele lor planuri descriu doar mecanismele Raptului și distrugerii, nu și cum vor scădea ei temperatura globală (ce este oricum imposibil, deocamdată, pentru omuleți).

      • Mulțumesc pentru încercare. Sintetizat, afirmați că e vorba de un nou rapt, motivat de o isterie verde.
        Nu știu cum e în alte părți, dar la mine a scăzut impozitarea de când cu acest Green Deal european. La procesarea declarației anuale de venit familial am reprimit o sumă frumușică, deși am beneficiat de un spor salarial în a doua jumătate a anului trecut. Deci că ar fi vorba de un rapt și încă unul nou, nu se susține faptic.
        În al doilea rând, e bine să și citiți tot înainte de a vă încumeta a răspunde. Cea mai mare parte a banilor alocați de EU pentru acest scop este pentru upgrade-ul locuințelor, deci pentru ceva foarte palpabil, iar nu pentru găuri de colaci sau piei de urși din pădure.
        Bineînțeles, chiar și în acest caz este de dorit să existe o garanție că lucrurile vor sta astfel. Garanția asta constă însă, ca și pentru absolut toate celelalte promisiuni electorale, nu într-un contract scris, ci în revenirea la urne la capătul mandatului.
        Dar poate că n-au fost relevante întrebările din sondaj. O întrebare directă, fără a lăsa loc de interpretări, ar fi fost: „Credeți că procentul alocat de guvernele europene și de Comisia Europeană pentru protecția climei este prea mare?“ Speculez că dumneavoastră ați fi răspuns afirmativ, dar și că ați fi rămas în minoritate.
        Tocmai mi-a venit „fluturașul” pentru Septembrie. Luna asta plătesc un impozit de 1752 EUR. Executivul folosește cam 63% din colectări pentru plăți fixe, restul pentru diverse programe guvernamentale, printre care și cele de mediu, de criză, scăderea tva-ului șamd. Mi-aș dori ca direcționarea acestor bani să fie făcută de contribuabili. Adică să pot eu decide unde se duc cei aproape 650 EUR din impozitul pe care-l plătesc. Poate vor veni și astfel de vremuri, iar atunci frasuiala asta cu „verde”, „foarte verde” și „deloc verde” va lua sfârșit.

        • Cati oameni beneficiaza de aceste upgradari termice ale locuintelor fata de cei care platesc taxe si impozite ? In Berlin si alte orase germane datorita acestor upgradari termice apare efectul pervers, locuitorii nu-si mai pot plati chiriile datorita maririi excesive ale acestora cu alte cuvinte, aceste subventii produc probleme sociale si mai mari si scot oamenii care traiesc de zeci de ani in apartamentele lor, in strada si dintr-o data in primele 30 de intreprinderi listate la bursa din Frankfurt apar 2 firme imobiliare, Deutsche Wohnen si Vonovia ?
          Poate nu intelegti cum prin aceste mecanism pervers al subventiilor banii contribuabililor sunt trasferati in buzunarele unor investori privati listati pe bursa. Pt astfel de practici guvernul german ar trebui trimis in judecata, dar este legal, lobbyul si firmele de consultanta au facut o treaba excelenta.
          Practicile nu nici o legatura cu salvarea climei planetare, este o escrocherie in stil mare.

          • Faceți o confuzie nepermisa intre creșterea accelerată a chiriilor ca urmare a cererii crescute și cea datorată upgradării termice. Eroarea logică pe care o faceți se numește cum hoc, ergo proper hoc.
            Conform legii germane majorarea chiriilor ca urmare a îmbunătățirilor tehnice poate fi de maxim 10%, depinzând de anvergura îmbunătățirilor nesubventionate și doar la un interval de minim 3 ani de la ultima majorare. De asemenea, mai mult de 2 majorări succesive nu sunt permise înainte de 10 ani. E deci improbabil ca niște chiriași de 30 de ani să ajungă în stradă datorită majorării chiriilor. Tot legea germană prevede ca, în cazul în care cel care închiriază dorește eliberarea locuinței, atunci chiar el este obligat să caute chiriașilor o nouă locuință cu caracteristici similare și chirie apropiată de cea a locuinței pe care o dorește eliberată. Listarea la bursa din Frankfurt a unor companii imobiliare are deci cauze diferite de speculațiile dumneavoastră.

          • @han
            Sorry, explozia preturilor la imobiliare prin metropolele Germaniei (si nu numai) se datoreaza in primul rand exploziei cererii (cauzata pe de-o parte de nivelul dobanzilor mici, nivelul coborat al ratei somajului, creeterea salariilor medii, iar pe cealalta parte de megatrendul global al urbanizarii). Ca fapt divers, in München pretul terenurilor pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar este in jur de €5.000 €10.000 /raportat la mp util, iar in Berlin incep cu suma de €4.000 /raportat la mp util(inspre centru ajung si aici pana la suma de 10.000). La pretul terenului, se mai adauga si costurile de dezvoltare, marketing, etc. Nivelul salariilor medii si pretul materialelor de constructii au crescut semnificativ in ultimii 10 ani. Astfel, in Berlin de ex, costurile de dezvoltare /mp util (la cladiri multifamiliare) costa in jur 2.500-3.000 /mp, in functie de calitatea finisajelor (in segmentul premium depaseste chiar si suma de 4.500//mp util, in sus de fapt nu exista limite).

            Cat despre costurile aditionale legate de cresterea eficientei energetice la cladiri cu cel putin 100 kw/mp/an (izolatii termice cu vata minerala, ferestre termoizolante, pompe de caldura, instalatii de recuperare energie, ventilatoare, etc) sunt in jur de €300-400 /mp util. Aceste costuri fac insa sens, avand in vedere ca se amortizeaza in jur de 10-12 ani (beneficiile fiscale legate de aceste costuri /rata dobanzii zero, etc fiind transferate la beneficiarul /cumparatorul final).

            P.S. Senatul Berlinez (Rosu-Rosu-Verde) ar face bine sa faciliteze cresterea ofertei la terenuri pentru constructii (extinderea planului urbanistic si a retelei de metrou catre periferii, eventual aprobaril pt constructii mai inalte, etc). Descurajarea dezvoltatorilor si a investitorilor nu poate duce la relaxarea preturilor.

            • Cine sa apauca de construit in Germania nu stie ce il asteapta. Piata constructiilor este superreglementata pe langa preturile „astronomice” pe care le cer cei scot terenuri la vanzare, de regula primariile, preturi de 500 – 600 Eur/metru patrat fiind ceva normal in zonele aglomerate, mai putin in orasele mari, acolo depasesc cu mult 1000 de euro. despre ce vorbim si de in Germania, una dintre cele mai prospere tari ale lumii rata proprietatilor imobiliare pt uz familar este cu mult sub 50 % fata de alte tari europene unde trece mai bine de 70 %.
              La ce ajuta dobanzi de 1 % daca numai pt terenul unei case platesti ca. 100000 – 200000 Euro gol golut, iar casa pt o familie de ca 100 – 120 mp mai costa inca intre 200000 – 300000 Eur, astfel ajung la jumate de milion pt o casa.
              Un apartament de ca. 100 mp poate ajunge pana la 500000 euro, depinde de zona insa sub 200000 nu-l mai gasesti nicaieri, cu exceptia zonelor din fosta RDG, dar cine doreste sa locuiasa acolo ?
              Oameni buni, uitati sa construiti sau cumparati acum imobile in Germania cu toate aritficiile, reducerile sau alte baliverne, nu aveti zile sa puteti palti creditele chiar si cu dobanda negativa.
              Poate daca numarul somerilor in urma crizei va exploda si multi nu-si vor mai putea onora creditele sa mai scada preturile.
              Birocratia insa nu se va reduce, va deveni si mai aberanta iar in Germania fraierii platesc cele mai mari costuri pt curent din Europa, pt ce ? pt sustinerea aberatiilor socialistilor, a verzilor si altora care sunt pe cale sa arunce in aer intreaga Germanie.

            • @han
              Asa cum ati constatat, costurile aditionale legate de cresterea eficientei energetice sunt mici in raport cu pretul imobilului (in special la blocuri si spatii de birouri noi in zone centrale /semicentrale ale metropolelor, unde pretul este in jur de 5.000-10,000 /m.p). Familiilor care isi construiesc case noi la periferii respectiv in suburbii, sau celor care isi renoveaza case, guvernul german le ofera subventii bune in scopul cresterii eficientei energetice: pana la 120.00 credit cu dobanda aproape zero, sau €33.000-48.000 cash, nerambusabil, la care se mai adauga si 12.000 cash pentru fiecare copil. https://www.kfw.de/inlandsfoerderung/Privatpersonen/Bestandsimmobilie/Energieeffizient-Sanieren/Das-KfW-Effizienzhaus/

              Asa cum ii scrisesem si lui @neamtu tiganu, chiar daca pretul energiei electrice a crescut cu 30% uin ltimii 10 ani (sau 500 euro pe an pentru o familie cu un consum de 5.000 kw/an) salariul mediu anual a crescut in aceasi perioada cu 8.000 euro (vedeti care este diferenta?) iar rata somajului ajunsese la cote istorice minime. Important este ca oamenii sa aibe un job (iar guvernul le ofera solutii si la economisrea celor 500-600 euro – vezi lincul de mai sus;)

              Cat despre recomandarile facute in privinta achizitiilor de imobilii, clasa mijlocie trebuie sa isi plaseze undeva banii (din moment ce piata dobanzilor este in pivnita). Asa mai fac si ei un randament de doua, trei procente, din chirii, la care se mai adauga si aprecierea /cresterea pretului pe termen mediu &lung (de regula in jur de 2% p.a, sau cel putin echivalentul ratei de inflatie). Daca doriti sa aruncati o privire in globul de cristal, va recomand sa priviti evolutia din orasele mari ale Japoniei (Tokyo, Osaka, etc). „Japonizarea” economiilor dezvoltate pare invitabila (MMT, dobanzi negative, etc) si in caz, chiar si randamentele mai modeste (un 3% p.a. plus o eventuala apreciere, daca o fi) sunt mai mari decat „zero”, sau nu?

              P.S. pe langa multimea investitorilor privati (clasa mijlocie) mai sunt si actori mai mari pe piata (firme de asigurari, fondurile de pensii) a caror polita de investitii ii constrange sa plaseze o portie buna din banii adunati lunar in active imobiliare. Asadar, cererea si apetitul pentru active imobiliare f probabil creste… in special in metropolele mari, unde exista si o evolutie demografica pozitiva. Important este sa functioneze in continuare jucaria (PIB, rata somajului si consumul;)

              In lumina celor de mai sus, personal vad in pactul grean deal european o strategie fezabila de dezvoltare. Noi joburi in productia componentelor (panouri solare, pompe de caldura, baterii inteligente, softuri, samd) consultanta, montaj, mentenanta, etc, atragere investitii, crestere PIB, mentinerea consumului, etc.

      • Inca visati – oameni buni . Mai erau unii, pina mai ieri , de omorau pisicile sa scape de ciuma transmisa de sobolani . Fiecare inceput are in componenta lui minamalul si daca viata o dovedeste ca adevar se continua daca nu – NU.

      • @euNuke
        Oricine poate improsca cu noroi (socialism, economie dirijata, etc) este f simplu, Daca chiar considerati ca guvernele si Comisia UE au alocat prea multe fonduri pentru pactul green deal, va invit sa veniti cu propuneri si alternative fezabile la strategia de relansare economica. Ca de fapt despre bani si strategii de relansare a economiei este vorba.

        https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2020.2136_ro_02.pdf

        https://www.weforum.org/agenda/2020/09/sustainable-infrastructure-post-pandemic-rebuilding-economy-great-reset-meridiam-laguardia-terminal-b-project

        P.S. asa cum arata si sondajele din articolul de astazi, majoritatea angajatilor isi fac griji de situatia lor economica, locul de munca, sanatate, etc, Pe cealalta parte, angajatorii urmaresc si ei cu sufletul la gura evolutia indicatorilor macro – PIB, nonfarm payrolls, rata somajului, consumer price index (CPI), etc. Asadar, adeptii scolii lui Mises et al, doresc sa vina cu propuneri concrete, oamenii nu au rabdare sa astepte „un sfert din viata” in somaj tehnic, etc, pana economia isi revina singura.

        • „Asadar, adeptii scolii lui Mises et al, doresc sa vina cu propuneri concrete,”
          De ce? De ce mi-aș dori eu să-mi pierd vremea cu elaborarea unor strategii economice pe care niciun legislator nu le-ar băga in seamă -din moment ce majoritatea guvernanților europeni sunt socialiști și nu arată niciun interes pentru libertatea reconomică?
          Oamenii atașați de politic sunt atât de ideologizați și înverșunați încât până și o definiție o primesc ca pe un atac , ca pe o vexațiune ce e musai să fie taxată cu o diatribă.
          In mod paradoxal, libertarienii, chiar dacă nu au niciun partid politic și nicio mișcare politică influentă recentă in Europa, sunt scoși vinovați pentru orice ‘exces al capitalismului’. M-am delectat adeseori cu înjurături din partea adepților socialismului și etatismului doar pentru că nu știu ce guvern de ‘centru’ a dat cu stângu-n dreptu pe lângă piața liberă care nu mai e de demult liberă.

          S-a ajuns pâna la ascunderea cu mare grijă a consilierilor guvernamentali pe chestiuni de finanțe pentru că oamenii ăia -profesioniști veritabili- erau ‘adepți’ ai lui Mises (se înțelege, in viziunea socialiștilor orice autor ce naște o Școală e musai să fie un soi de guru, la fel ca Marx), adică niște economiști cu lecturi solide și particpări la seminarii suspecte ale libertarienilor.

          Și nu în ultimul rând, văd că cei mai mulți români nu reușesc să priceapă un aspect esențial al unui program economic: dacă cineva ți-l oferă gratuit, intr-o duminică seară, in 2 pagini zvârlite pe internet valoarea lui este ZERO. Aici e băncuța din parc, unde orice neica își dă cu părerea, că deh, e democrație, autorii-s toleranți și permit publicarea unor comentarii de pe arătură. Propunerile concrete se fac in altă parte, pe bani buni, către părți interesate și dispuse să așeze guvernământul intr-o logică economică, nu intr-o polemică sterilă ideologizată. Bine că mai avem câțiva libertarieni in țara asta dispuși incă să facă efortul ăsta, deservind din umbră partide liberale/progresiste, că altfel, dacă programele de guvernare erau ghidate exclusiv după cărticica unor neomarxiști obtuzi eram deja in prăpastie, ca Venezuela…

          Și ca să-i răspund și domnului Hantzy: costurile Green Deal sunt ascunse, nu le veți vedea imediat in facturi. Eu sper ca in 2-3 ani să le treacă euforia eurocraților și după ce se vor izbi de realitatea economică să-și îndulcească ‘țintele’ fantasmagorice pe care le proclamă astăzi. Poate nu m-am făcut înțeles: eu, nu numai că sunt impotriva taxării fără un serviciu palpabil corespondent (pentru ce anume plătim noi astăzi când ni se pune o taxă verde in factura de curent?), dar sunt convins că încălzirea globală este un fenomen pozitiv, deci ceva ce merită răsplătit, nicidecum sancționat. Toți așa-zișii poluatori ar trebui să aibă reduceri de taxe, inclusiv persoanele private, de pildă șoferii care conduc foarte mult ar trebui să fie bonificați prin prețul benzinei.

          • @euNuke
            Sarind peste retorica ideologica de toate zilele, asa cum arata si unul din lincurile din postarea mea anterioara, pactul green deal european este asezat in logica relansarii economice. Va place sau nu, in lumea reala capitalismul functioneaza numai pe bani (vedeti politicile bugetare… incepand cu Tokyo pana la Washington DC). Teoretic vorbind, bunastarea are pretul ei (nu cade din cer) dar nu este cazul sa dormiti nelinistiti (MMT, subventii, costuri, cifre, statistici, chestii, trestii) din moemnt ce „expansiunea creditului” este nelimitata! Important este sa functioneze jucaria (PIB, Rata somaj, CPI si alti indicatori), restul formulelor algoritmice, definitia termenilor incepand cu „redemption”, etc, fac parte din maculatura aia pe care nu se mai straduie nimeni s-o inteleaga (de mai demult.. din 1973;)

            P.S. Ar fi bine daca elitele romanesti si reprezentatii clasei politice (indiferent de gargara ideologica, stanga vs dreapta si viceversa, blaa bla) s-ar focusa la cateva tinte importante: absorbtia fondurilor UE, atragerea investitiilor directe si eventual a emigrantilor (indiferent de origine), drepturi cetatenesti si stat de drept. Cheia succesului este in mana elitelor (si nu uiati, traim in era MMT si a expasiunii creditului fara limite).

  9. Chiar daca incalzirea globala sau combaterea ei se dovedeste(in viitor ) a fi imposibil de facut, macar nu ramanem cu regretul de a nu fi incercat . Oricum ar fi viitorul ,nimeni nu stie ,nici cei ce aproba, nici cei ce sunt impotriva . Ideea – in sine – este benefica pentru sufletul omenescului fiecaruia dintre noi . In rest puteti contesta cit de mult , dar totul este pornit in aceasta directie si sumele uriase de bani , puse in joc ,vor face multe modificari si in mentalul colectiv . Sa vrei a fi curat este mult mai benefic pentru un intreg ,decit sa ramai in dorinta trecuta a murdarului .

    • natura nealterata e un mediu steril ?
      o insula pustie sau o padure virgina ar fi un mediu propice pe care sa-l doriti copiilor dvs ?
      iar daca omul isi pune-n cap sa amenajeze medii sterile, sunteti sigur ca ati putea supravietui intr-un astfel de mediu ?
      o lume plina de moristi si panouri solare e o lume mai curata ? sau mai sigura ? sau mai rece ?

      au mai incercat altii inaintea dvs., iar daca nu stiati, nu e nici un regret, mai aveti sansa sa incercati

    • Efectele incalzirii de astazi sunt activitatile economice din anii 60 daca acceptam ca omul este reaspunzator de ea ,clima fiind un sistem lent, trasnformarile vizibile avand loc intervale lungi.
      Activitatile de astazi se vor regasi undeva catre mijlocului mileniului si mai departe, decidentii de astazi fiind pana atunci de mult humus sai cenusa.
      De acceea astazi este foarte greu sa decizi asupra ce se va putea eventual intampla peste 50 – 60 de ani, decizile luate afectand insa multi oameni in prezent si stilul lor viata.
      Cu si prin metode democratice nu vad sanse mari ca ceva sa se poata intampla acum si imediat, democratia este proces lenti si implica foarte multa munca de lamurire si discutii interminabile de pro si contra masurilor luate in seama.
      In China spre exemplu este mai usor, partidul decide si oamenii asculta, increderea chinezilor fiind mare in conducatorii lor chiar daca in occident se incearca crearea unei alte impresii.
      In occident ar fi eventual acceptabil modelul technocratiilor, model dealtfel deja incercat cu succes, ce ne opreste sa incercam prin acest model sa schimbam ceva, democratia am impresia , nu poate face fata schimbarilor climatice.

  10. O discutie despre schimbarea climei e chiar reconfortanta, in vremuri de virus, virus, care, cred eu, a fost deja scapat de sub control. Placerea discutiei e ca ne da senzatia ca noi, oamenii, suntem tari si putem schimba lumea. Si politicienii sunt multumiti, ne dau subiecte de discutat, aveam chiar suportul lor sa protestam, nu ne mai trec alte prostii prin cap, ei pot baga taxe in numele binelui, cit vor.

    Mie, in timpuri de corona, incalzirea locala mi-a prins f bine. Deoarece concediile mele au fost limitate am petrecut f bine acasa, la gradina, am recolte exceptionale de rosii. Nici nu vreau sa ma gindesc ce ar fi fost daca era clima din trecut, ani cind verile erau ploioase si friguroase ca te simteai ca un urs polar.

    • Concediu petrecut acasa, nu este concediu, cel putin in conceptia mea. Este nevoie de schimbarea peisajului cotidian altfel o iei razna cu capul.
      Cu incalzirea n-am probleme, din contra, ma simt cel mai bine de la 25 de grade in sus.
      Pe vemea dinozaurilor concentratia de CO2 a fost parca de 5 mai mare decat acum, forme de viata dintre cele mai luxuruiante si belsug, carbonul fiind cel dadator de viata, ia explicati acest lucru celor care demonstreaza impotriva sa, la scoala oricum ii invata numai tampenii.

  11. Europenii nu sunt singurii climato-sceptici

    Conform datelor furnizate de ONU în 2019 referitoare la UN’s Sustainable Development Goals, 9,7 milioane de oameni din întreaga lume au indicat prioritățile lor având la dispoziție 16 opțiuni.

    Rezultatele obținute sunt o altă reflectare a realismului climatic vs. socialism climatic:

    1. Educație
    2. Sănătate
    3. Locuri de muncă
    4. Eliminarea corupției
    5. Nutriție
    6. Eliminarea violenței
    7. Apă curată și condiții sanitare
    8. Suport pentru cei care nu pot munci
    9. O infrastructură mai bună
    10. Egalitate
    11. Energie sigură
    12. Libertate politică
    13. Eliminarea discriminărilor
    14. Protecția pădurilor, râurilor și oceanelor
    15. Telefon & Internet
    16. Acțiuni legate de schimbările climatice

    Desigur, unii vor comenta că opțiunile a 9,7 milioane de oameni nu contează – contează doar ceea ce birocrații de la ONU vor să le impună oamenilor cu forța: o inversare a priorităților. De pe ultimul loc, schimbările climatice să ocupe o poziție prioritară întru „dezvoltarea multilaterală” a națiunilor și „atingerea a noi culmi de bunăstare și progres”.
    Orice asemănare cu doctrinele socialiste nu este întâmplătoare.

    Detalli:

    United Nations, 2019, The World We Want – A Future for All
    https://sustainabledevelopment.un.org/index.php?page=view&type=400&nr=1616&menu=1300
    http://data.myworld2015.org/

    United Nations, 2019, World Population Prospects 2019
    https://population.un.org/wpp/DataQuery/

    • La un alt articol afirmați că (citez din memorie) „în ciuda principiului 50 milioane de francezi nu pot greși, majoritatea poate greși de multe ori”. Pare că de această dată refuzați să luați în calcul și această posibilitate.
      Nu contest exactitatea rezultatului sondajului sau bună credință a respondenților, dar un semn de întrebare tot pot să ridic. Pentru că tot dumneavoastră spuneați undeva: „cunoașterea începe cu scepticismul”.
      Am chiar și două exemple, cu ajutorul cărora îmi motivez demersul. Un bătrân dintr-un sat bucovinean mi-a povestit acum vreo două decenii că, luptând în ww2 în linia întâi, el și camarazii erau mai îngroziți în timpul iernii să nu le degere nasul sau buzele decât de moarte. Ca să evite acest pericol dormeau pe adversarii sau chiar pe camarazii morți, astfel încât să fie cu câteva palme mai sus de solul înghețat. Iar pentru a-și face rost de „paturi” chiar se târau din tranșee pe sub ploaia de gloanțe să-și asigure „salteaua”, încă înainte de a se ridica steagul alb care să le permită beligeranților să-și caute și să-și îngrijească răniții. Pericolul iminent al degerăturilor nocturne era mai abitir resimțit decât cel definitiv, dar de dată incertă.
      Un coleg de serviciu al tatălui meu fuma cate 40-50 țigări pe zi. Avea degetele și mustața căruntă îngălbenite de nicotină. La un control medical i-a fost depistat un nodul canceros. Operat imediat, urmat de tratament, a părut că totul s-a rezolvat și a început din nou sa fumeze, deși era în continuare suspect de cancer. Oricât au încercat toți să îl convingă să renunțe, nu au reușit. Însă la un alt control medicul i-a spus că unul dintre picioare are insuficiență circulatorie periferică și, dacă nu renunță la fumat, probabil va trebui amputată laba piciorului. Iminența unui pericol, deși evident mai mic decât agonia și decesul, l-a determinat să renunțe la fumat.
      Nu doresc să generalizez, dar nici nu pot să exclud ca la sondajul exemplificat majoritatea să fi răspuns astfel pentru că „milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este”, precum și datorită impresiei că de climă, păduri, discriminări se ocupă deja alții, în vreme ce locurile de muncă, educația și sănătatea par că nu interesează pe nimeni.

      • Vă invit să recitiți articolul (nu vă mai bazați doar pe memorie).
        Majoritatea despre care este vorba, și care poate greși de nenumărate ori, are un nume precis în articol: cei 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă.
        Sper să înțelegeți că „50 milioane de francezi” este o metaforă.

        • În articolul respectiv „50 milioane de francezi” nu era doar o metaforă, ci mai ales un principiu. Principiu pe care dumneavoastră l-ați particularizat pentru a demoniza consensul de 97% în favoarea consensului de 3%.
          Dar dacă e principiu, folosirea lui nu e exclusivă, cu dedicație, doar pentru o precisă majoritate.
          Și chiar acolo, în acel articol, scriați că adevărul se naște ca urmare a faptelor, iar nu datorită opiniei publice. Eu nu v-am contrazis atunci. Nu o fac nici acum.

  12. Hai sa mai spunem inca odata . Prioritatile exprimate de catre cei 9,7 milioane de intervievati ne arata normalitatea . Puteau fi intrebati si miliarde de cetateni ordinea ar fi fost aceiasi , doar concluzia este gresita . Importanta ,ca valoare a cunosterii fiecaruia dintre noi, despre unul dintre subiecte, a dus la acest rezultat si va duce mereu . Omul , va raspunde mereu intrebarilor intr-o ordine ce se realizeza functie de ceea ce el stie , cunoste mai bine si evident multa lume nu stie mare lucru (nu banuiesc ca se intimpla asta si cu cei ce am scris niste cuvinte ) despre incalzirea globala . Perceptia imediatului sau a nevoii de imediat a facut diferenta in acest fel de sondaj .

    • Isteria despre „despre incalzirea globala” nu poate avea cistig de cauza fata de „Perceptia imediatului sau a nevoii de imediat”.
      Nu il intereseaza isteriile despre anul 2100
      Prevestiri a la Nostradamus ori baba Vanga au fost si vor mai fi.
      Schimbari climatice asu fost de cind Pamintul si vor mai fi.
      Nu ar fi de mirare ca incalziristii de azi ori urmasii, peste citeva zeci de ani, sa gaseasca alta sintagma isterizanta. Ca racirea globala a existat si n-a tinut.
      Si nu e de mirare ca doar SUA e condamnata pentru incalzirea globala, de parca Rusia ori China (si alte tari) nu ar exista. Desigur, SUA, ca nu mai vrea sa dea dolarul pentru poluarea altora.

  13. Este ca si cum ai intreba pe cineva , ce este mai oportun pentru tine : zborul spre luna sau sanatatea . Evidenta raspunsului majoritar nu poate pusa la indoiala .

  14. Gasligting produs de mass-media alarmistă

    Am prezentat efectele nocive ale tehnicii manipulatorii pe care am numit-o Gasligting cu privire la actualele schimbări climatice (Gaslighting și puterea manipulării) folosind cîteva exemple.

    Revin cu o topică foarte dragă alarmiștilor climatici: actuala perioadă de încălzire globală va fi catastrofală (!!!), apocalitică (!!!) pentru simbolul principal al încălzirismului alarmist -urșii polari. Ghețurile arctice se vor topi și fotogenicii urși se vor îneca. De ce s-au ales ursii albi și nu alte creaturi arctice este un „mister” pe care mass-media nu l-a deconspirat încă.

    După ce Al Gore în fake-documentarul An Inconvenient Truth (2006) a imortalizat ursul polar plutind singuratic pe o banchiză ca simbolul-poster al schimbărilor climatice antropogene, mass media a recurs la intense baraje de artilerie informațională, plecând, desigur, de la consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă.

    Prezint mai jos o scurtă listă a predicțiilor intens mediatizate despre iminenta, catastrofala, dispariție a ghețarilor arctici și, în consecință, doar a urșilor albi (nu și a altor animale arctice, mai puțin fotogenice):

    “Arctic summers ice-free by 2013” (BBC 2007)
    “Could all Arctic ice be gone by 2012?” (AP 2007)
    “Arctic Sea Ice Gone in Summer Within Five Years?”(National
    Geographic 2007)
    “Imagine yourself in a world five years from now, where there
    is no more ice over the Arctic” – Tim Flannery (2008)
    “North Pole could be ice-free in 2008” – Mark Serreze (New
    Scientist 2008)
    “Gore: Polar ice cap may disappear by summer 2014” (USA Today
    2009)
    “Arctic expert predicts final collapse of sea ice within 4
    years” (Guardian 2012)
    “Say Goodbye to Arctic Summer Ice” (Live Science 2013)
    “Ice-free Arctic in two years heralds methane catastrophe –
    scientist” (The Guardian 2013)
    “Why Arctic sea ice will vanish in 2013” (Sierra Club 2013)
    “Next year or the year after, the Arctic will be free of ice’”
    – Peter Wadhams (The Guardian 2016)

    Sau o manipulare ordinară, de cel mai jos nivel, efectuată de o publicație altminteri respectabilă (Science), care a photoshopat imaginea unui pinguin cu cea a unui urs polar pentru a produce un gaslighting al opiniei publice (Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite?)

    Câte din aceste predicții catastrofice, apocaliptice, izvorâte din consensul celor 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă, s-au adeverit în 2020? …

    Și atunci, ne mai mirăm (ipocritic) că imensa majoritate (95%) a alegătorilor europeni sau americani sau din alte țări ale lumii „dau cu tifla” consensului și listează îngrijorarea lor despre schimbările climatice pe ultimul sau penultimul loc dintr-o lungă listă de doleanțe?

    Contrar celor ce birocrații de la Bruxelles sau ONU cred, oamenii sunt mai inteligenți decât li se pare lor: îi poți păcăli o dată, poate de două ori, dar nu la infinit. Dacă actuala democrație rezistă asalturilor împotriva ei, realismul climatic va triumfa asupra socialismului climatic.

    P.S. The Guardian, un ziar britanic care consideră că misiunea sa este de a răspunde „crizei climatice”, a hotărât în 2019 că nu va mai ilustra articolele climatice cu imagini ale urșilor polari. Noua mascotă a schimbărilor climatice a devenit între timp eleva suedeză care a chiulit de la școală pentru „binele” omenirii.

    • Ati adus in discutie ghetarii arctici. Eu nu sunt specialist in climatologie si nu ma pot pronunta. Dar aici este un un articol despre acest subiect:
      https://arctic.noaa.gov/Report-Card/Report-Card-2018/ArtMID/7878/ArticleID/780/SeanbspIce
      Nu este nici din The Guardian nici de la BBC. Este de pe site-ul NOAA si pare scris de oameni de la institutii respectabile. Nu sunt modele despre viitor ci date efectiv masurate. Care este parerea dumneavoastra despre Fig.2 ?

      • Figuri precum cea indicată de dvs. au existat și în articolele din perioada 2007-2016 care prevedeau dispariția ghețurilor arctice în perioada 2008-2016. Și? Ghețurile sunt încă la locul lor.

        Mai trebuie să apoi să vă gândiți la faptul că sistemul climatic este extrem de complex și dinamic și că noi trăim acum într-o perioadă de interglaciație, când ghețurile au tendința de a scădea ca suprafață și grosime. Chiar dacă vom acoperi toate continentele și insulele cu panouri solare și mori de vânt nu vom putea opri sistemul climatic din inexorabila lui evoluție: glaciație-interglaciație-glaciație.

        Pentru a vă consola puțin îngrijorarea, vă informez că, de la începutul Holocenului (cca 12.000 în urmă), fără nicio intervenție antropoegenă, au existat perioade când Oceanul Arctic a fost fără gheață în lunile de vară nordică.

        O cercetare semnificativă în acest sens este:

        Jakobsson et al., 2010, New insights on Arctic Quaternary climate variability from palaeo-records and numerical modelling, Quaternary Science Reviews, vol. 29, no. 25, pp. 3349-3358. Citez din Abstract:

        The combined sea ice data suggest that the seasonal Arctic sea ice cover was strongly reduced during most of the early Holocene and there appear to have been periods of ice free summers in the central Arctic Ocean. This has important consequences for our understanding of the recent trend of declining sea ice, and calls for further research on causal links between Arctic climate and sea ice.

        Exact aceste perioade fără gheață au demonstrat capacitățile remarcabile de adaptare și supraviețuire a urșilor albi, pe care unele persoane îi deplâng acum ca fiind pe cale de dispariție.

        • Inteleg explicatiile dvs. cu privire la sistemul climatic si evolutiile lui: glaciație-interglaciație-glaciație. Inteleg deasemenea dezbaterea despre influenta antropogena in schimbarile climatice.
          Domnule profesor, as avea o intrebare: cum se compara viteza de variatie (gradientul?) a temperaturii medii in ultimii, sa zicem, 50 de ani, cu alte perioade din istorie? Banuiesc ca exista cercetari stiintifice care au estimat aceste variatii de temperatura.
          Aceeasi intrebare referitoare la suprafata arctica la care se refera linkul lui CGA: exista dovezi stiintifice acceptate care sa arate un fenomen similar (graficul 2) in trecutul indepartat? Ma refer din nou la viteza variatiei.
          Sunt convins ca intrebarile formulate nu suna stiintific si-mi cer scuze, dar sper ca ati inteles ce-am vrut sa intreb.

          • Nu am date de încredere despre paleogradienții climatici pentru a-i compara cu cei moderni (post-1850).

            Considerarea gradienților climatici pentru modelări ridică o serie de probleme, unele dificile:

            – Sistemul climatic este extrem de complex, multi-component, cu o comportare puternic non-liniară de tip haotic. Compararea paleogradienților (de temperatură, variația nivelului oceanelor, concentrația vaporilor de apă și alte gaze cu efect de seră etc., etc.) cu cei prezenți sau viitori este o operație matematică dificilă într-un sistem haotic.

            – Acuratețea și precizia determinării paleogradienților este o altă problemă majoră, întrucât determinarea se face indirect, prin măsurători „proxies” de dendrocronologie, a variațiile izotopilor de Carbon și Oxigen în probe de gheață sau fosile calcaroase, a distribuțiilor de paleo-polen în funcție de latitudine, a grosimilor și distribuței depozitelor de loess etc.

            – În multe studii climatice pe care le-am cercetat, determinarea paleogradienților nu era însoțită de o analiză a erorilor instrumentale, umane, algoritmice. Nu am văzut de prea multe ori o valoare medie însoțită de +/- nr de deviații standard. Nu am văzut, iarăși, de prea multe ori, intervalele de confidență (=/- 95%) ale valorilor determinate. Nu se discută prea des despre tratamentul datelor de tip outlier.

            Ca Editor Asociat de mulți ani al revistei Marine and Petroleum Geology (IF = 3,281) resping constant manuscrisele care nu aderă strict la analiza erorilor și prezentarea parametrilor statistici asociați cu aceste erori.

            Ca exemplu, uitați-vă din nou la Fig. 2 din linkul lui @GAC: apar doar niște puncte unite cu linii drepte. Nicio o vorbă despre erorile măsurătorilor efectuate, nici un interval de confidență al acestor măsurători. Pur și simplu, niște puncte despre care trebuie să cred că sunt absolut corecte ca valoare. Am mari îndoieli despre acest gen de articole. Dacă respectivul manuscris ar fi ajuns pe masa mea de Editor Asociat l-aș fi returnat imediat autorilor cu cerința de a oferi analiza erorilor de măsurare, cu parametrii statistici aferenți.

            • Va multumesc pentru explicatii.
              Fara a pretinde ca am inteles complet tot articolul, in figura 2 scrie „Both trends are significant at the 99% confidence level.” Poate acest lucru se refera la ce spuneti dvs.
              M-a surprins aceasta afirmatie:
              Therefore, the oldest ice extent (4 years +) declined from 2.54 million km2 in March 1985 to 0.13 million km2 in March 2018, representing a 95% reduction.

        • Multumesc pentru articolul indicat. M-am uitat prin el si citez:

          „The trend of declining sea ice, which clearly is seen since satellite images became available from 1979 (Stroeve et al., 2007), makes the early Holocene a particularly interesting period to study. Are we presently heading towards a time period with similarly low sea ice concentration as during the early Holocene? If so, what are the causes for this? Are there specific climatic analogies between the early Holocene and present conditions that are critical for Arctic Ocean perennial sea ice cover? One main difference is in the amount of solar radiation, which during the early Holocene peaked at 9 ka with about 8% more solar radiation to the Northern Hemisphere in summer (Fig. 2).”

          Deci daca am inteles bine exista o diferenta importanta intre Holocene si acum care face comparatia dificila. In Holocene cantitateea de radiatie solara din emisfera nordica era cu 8% mai mare decat acum. Iar 8% nu este deloc o cantitate negljabila.

      • si stim precis cauzele si efectele topirii ghetarilor ?
        de exemplu, daca deschid frigiderul gheata din el se va topi, dar nu inseamna nici ca pricina e o incalzire a camerei, nici ca efectul va fi o modificare a temperaturii medii a sistemului camera + frigider;

        „Anomalously warm sea surface temperatures (SSTs) persisted in the Bering Sea from September 2017 through 2018 (NOAA’s Optimum Interpolation Version 2 SST: https://www.esrl.noaa.gov/psd/map/clim/sst.shtml) and air temperatures were also well above average (NCEP/NCAR Reanalysis: https://www.esrl.noaa.gov/psd/cgi-bin/data/composites/printpage.pl). A key factor in the low Bering Sea ice was persistent southerly circulation that brought warm air and surface waters from the south and pushed sea ice that formed northward (see essay on Surface Air Temperature). Moorings measuring ocean currents and heat fluxes detected very warm water in the region in summer 2017, which likely pre-conditioned the waters for a late start to the freeze-up season (see essay on Sea Surface Temperature). The low winter and spring ice conditions allowed for early absorption of solar insolation by the ocean and warming of the surface waters. These warm ocean waters may have contributed to early summer ice loss in 2018 in the Chukchi and Beaufort seas, as the ocean heat melted ice.”

        acuma n-aveti decat sa cautati si masuratorile curentilor reci;
        si chiar exact aceiasi oameni respectabili de la NOAA scriu exact imediat in continuarea citatului de mai sus:

        „However, the ice loss in Chukchi slowed during July during a period of cool air temperatures in the region.”

  15. Sa citim inca o data cu atentie temele supuse votului .
    1. Educație
    2. Sănătate
    3. Locuri de muncă
    4. Eliminarea corupției
    5. Nutriție
    6. Eliminarea violenței
    7. Apă curată și condiții sanitare
    8. Suport pentru cei care nu pot munci
    9. O infrastructură mai bună
    10. Egalitate
    11. Energie sigură
    12. Libertate politică
    13. Eliminarea discriminărilor
    14. Protecția pădurilor, râurilor și oceanelor
    15. Telefon & Internet
    16. Acțiuni legate de schimbările climatice
    Evidenta ne arata cu mare acuratete, familiarizarea tuturor intervievatilor cu primele , cele 15, variante puse fata in fata cu incalzirea globala . Tot asa de bine putem spune ca telefonul si internetul nu sunt percepute ca relevante sau cum cota ,notiunii numita discriminare ,este modesta asa cum apare ca intelegere raportata la prima clasata clasata. A scoate ca vinovat de serviciu incalzirea globala este o tema falsa . Vizibilitate unor teme , face parte din intelegerea fiecaruia . Nu putem judeca, cu aceiasi unitate de masura ,teme diferite , de la educatie la politica sau de la teme sociale la cele economice si sa le amestecam cu incalzirea globala sau zborul spre Marte .

    • Daca raspundeai si tu la sondaj, si erati 9.700.000+tu. crezi ca ajungea punctul 16 pe primul loc?
      Tocmai ai scris-o: ” Vizibilitate unor teme , face parte din intelegerea fiecaruia „.
      Asa ca lasa-i pe cei 9.700.000 cu intelegerea lor. Caci tocmai asta e rostul unui sondaj, sa afli „intelegerea fiecaruia „. Sa afli care sint doleantele celor pe care ii conduci, ce le trebuie, ce cred ei ca ii „arde”.
      Si-apoi, e vorba despre un sondaj; astea sint rezultatele. Tu te feresti sa spui, ca cineva mai sus, ca lumea e proasta si nu trebuie ascultata, pen`ca „stim noi mai bine ce va trebuie”.

    • Preocupat cu interpretarile, uiti sa mai citesti si ce scrie dl profesor Cranganu. Ai citit ” o scurtă listă a predicțiilor intens mediatizate despre iminenta, catastrofala, dispariție a ghețarilor arctici și, în consecință, doar a urșilor albi (nu și a altor animale arctice, mai puțin fotogenice):”?

  16. „Nu-mi spune tu ce să fac”: Rezistența la mesajele climatice sugerează schimbări ale comportamentului

    Trei cercetători de la Georgia State University au publicat pe 21 septembrie în revista Weather, Climate and Society, un studiu cu titlul de mai sus în care se găsesc câteva descoperiri interesante despre rezistența oamenilor la mesajele climatice alarmiste și sursele lor de scepticism climatic.

    Sondând on-line opiniile a 1.915 persoane, autorii studiului au constatat că, atunci când mesajele propovăduiesc „soluții” pentru combaterea schimbărilor climatice care ar necesita schimbări majore în comportamentul individual, răspunsul general a fost o scădere a dorinței de sprijini candidații pro-acțiuni climatice, o credință redusă în schimbările climatice provocate de om și o mai puțină disponibilitate de a întreprinde acțiuni personale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    În plus, mesajele care recomandă schimbări individuale de comportament ca modalitate de abordare a schimbărilor climatice, cu sau fără atribuirea subtilă a sursei care leagă recomandarea de numele unui om de știință climatolog, au redus încrederea celor intervievați în climatologi ca surse credibile de informații exacte și imparțiale.

    Mesajele care implică necesitatea sacrificiilor individuale în stilul de viață care vor fi necesare pentru a reduce emisiile se traduc astfel într-un răspuns negativ la întregul mesaj, inclusiv un scepticism sporit cu privire la științele climatice și scăderea încrederii în climatologi.

    Cu alte cuvinte, dacă-i bați pe oameni prea mult la cap cu tot soiul de mesaje alarmiste, se produce reacția opusă celei propovăduite de în mesaje, cu consecințe devastatoare pentru consensul celor 97% experți care cred în încălzirea gloabală antropogenă: o creșterea sceptiscimului climatic cuplată cu o scădere a încrederii în mesajele celor 97% experți care

    Detalii,

    ‘Don’t Tell Me What to Do’: Resistance to Climate Change Messages Suggesting Behavior Changes

    • Sa fim totusi realisti. Opinia oamenilor obisnuiti cu privire la o teorie stiintifica nu valideaza sau invalideaza acea teorie. Desi numarul de oameni care cred in creationism este in scadere, conform unui sondaj Gallup 38% din americani cred in creationism:
      https://news.gallup.com/poll/210956/belief-creationist-view-humans-new-low.aspx
      Iar printre republicani numarul celor care nu cred in teoria evolutiei (darwinism) se aproprie de 50%:
      https://www.pewresearch.org/fact-tank/2014/01/03/republican-views-on-evolution-tracking-how-its-changed/
      Este adevarat, sondajele de opinie sunt mai vechi si nu stiu exact cum este situatia acum dar banuiesc ca nu difera prea mult. Nu cred insa ca aceste opinii au „consecinte devastatoare” pentru darwinism ca teorie stiintifica.

      • Din 350 de milioane de europeni vreo 70 de mii dintre ei au declarat ceva si din asta rezulta ca europenii …..
        Hmmm. 10% ar fi 35 de milioane. 1% ar fi 3 milioane si jumate de europeni.
        Cum naiba poti afla ce cred europenii cand tu ai intrebat doar 2 oameni dintr-un milion.

        • Dv. confundați – intenționat sau nu – noțiunile de poll și sample (sondaj al unei populații pe baza unui eșantion reprezentativ statistic) cu noțiunile de census și population (recensământ bazat pe investigarea întregii populații).

          Nu e o rușine să fii un ignorant în probleme de statistică și probabilități. E grav când nu-ți dai seama de starea în care te afli. Vă recomand studierea unui manual introductiv sau consultarea unui prieten cu cunoștințe de statistică. Ca votant român și european vă vor prinde bine acele cunoștințe pentru a înțelege corect diverse rezultate statistice anunțate prin mass media.

          Dacă nu sunteți ignorant, înseamnă că doar ați vrut să băgați bățul prin gard – eu numesc tactica asta trollism și din cauza ei am exclus multe alte comentarii asemănătoare cu ale dv.

  17. Ca ecologistii habar nu au de economie si incearca sa o stilceasca dupa mintea lor, o dovedeste continuu prietenul nostru
    Florix 26/09/2020 At 15:03
    @neamtu tiganu
    Incerc sa va mai explic odata :
    1. In Germania ultimilor 10 ani, pretul energiei a crescut cu 30% (si asta numai in cazul consumatorilor casnici). De asemenea, trebubie mentionat si faptul ca in aceasi perioada, salariul mediu anual a crescut cu aprox 8.000 euro. … Totodata, trebuie sa luati in considerare si nr locurilor de munca create in ramura regenerabilelor

    Duomnu uita sa mentioneze ca asa numita crestere, (care de fapt e mai mult inflatie), nu se datoreaza in nici un caz masurilor ecologice ci eventual maririi productivitatii. In mod sigur fara frinele produse de ecologi salariul ar fi crescut si mai mult. Economistul ecologic lanseaza ipoteza ca scumpirea energiei ar fi benefica pt economie, si ca eventualele cresteri de salarii ar trebui compensate prin energie scumpa.
    Al doilea argument absurd e ca regenerabilele ar creea locuri de munca. Am vazut mai sus cu ce pret, dar nici afirmatia in sine nu are suport. In primul rind s-au distrus f multe locuri de munca in energie, minerit, turbine, nucleare, distrugere care nu a fost compensata de noile, poate doar de noile formate in China pt panouri solare. Asteptam cu nerabdare distrugerea locurilor de munca, si din cauza ecologica, in domenii de virf tehnologic, de la auto, la aviatie, si inlocuirea acestora cu munca in minele deschise de Cobold, cum spunea o reprezentanta de virf a verzilor.

    • Absurditatea logicii ecologistilor o dovedeste si mindria cu care privesc scumpirea energiei electrice. In mintea lor naiva spera ca aceasta scumpire ar stimula scaderea consumului. Nu le trece prin cap ca omul inteligent ar trece la alte sisteme. De ex. e mult maia ieftin sa incalzesti casa cu motorina decit electric. La fel la apa calda. Multi trec chiar la camin pe lemne, iata cum o masura se intoarce impotriva ei!

  18. Richtig winterlich wurde es derweil in der Schweiz und in Österreich. In Montana im Wallis etwa fielen 25 Zentimeter Schnee – ein Rekord für diese Jahreszeit, wie der Wetterdienst SRF Meteo am Samstag zusammen mit dem Foto eines Schneemanns twitterte. In Davos in Graubünden seien es 26 Zentimeter Schnee gewesen. Viele Straßen in den Bergen waren schneebedeckt und mehrere Pässe deshalb gesperrt, darunter der Große-Sankt-Bernhard-Pass auf 2469 Meter, wo am vergangenen Wochenende noch 18 Grad gemessen worden waren.

    In Österreich reichte der Schnee am Samstag auch bis in viele Täler. Bei der Wetterstation Bischofshofen auf 550 Metern Höhe seien zwei Zentimeter Neuschnee gemessen worden, berichtete die Zentralanstalt für Meteorologie und Geodynamik (ZAMG).
    ********
    A venit iarna din cauza incalzirii globale..

    • NT, contraexemple cu temperaturi se pot aduce în orice situație. Ca urmare a măsurătorilor satelitare avem și vom avea parte de multe noutăți sau recorduri și de o parte și de alta.
      Paradoxul Simpson, despre care a vorbit cândva și dl Crânganu, își face simțită prezența tocmai discutând despre aceste situații de intensitate ridicată dar de scurtă durată. Vectorii care le reprezintă grafic sunt ceva mai înalți dar relativ scurți. Ca urmare efectul lor în ecuația generala de calcul a tmg este insignifiantă. Mult mai multă „greutate” au temperaturile constante pe perioade lungi. Vârful victoriilor asociați acestora sunt mai jos decât primii, dar lungimea lor compensează ce le lipsește în înălțime. Orice instrument, inclusiv cel matematic, este bine să fie folosit când și cum trebuie. Lasă-i pe alții cu listarea recordurilor, ca dovezi ale neschimbarii schimbătoare.

  19. De ce a încetat ursul polar să mai fie canarul din mina climatică?

    Canarul din mina de cărbuni a fost o realitate istorică, începând din jurul anului 1913, când un fiziolog scoțian, John Scott Haldane, a remarcat comportamentul neobișnuit al acestei specii (una din numeroasele specii-santinelă) în prezența unor creșteri ale concentrație de oxigen în aerul pe care îl respira. Pentru că o mină de cărbuni, pe lângă emanațiile spontane de gaz metan (vezi Gasland sau puterea manipulării), produce și cantități variabile de monoxid de carbon (CO), un gaz incolor, inodor și otrăvitor pentru cei care-l respiră, sensibilitatea deosebită a canarilor la prezența acestui gaz i-au transformat în „angajați” permanenți pe post de santinele anti-CO în minele de cărbuni americane și au creat expresia de la începutul comentariului.

    Acolo unde folosirea canarilor nu era posibilă din diverse motive (de ex., în România), rolul lor a fost preluat de șobolani – animale-santinelă cu capacități de detectare a emanațiilor de CO, dar și a micro-seismelor premergătoare unor surpări de galerii sau alte accidente. Numai că expresia „ca un șobolan într-o mină de cărbuni” nu a intrat în lexicul curent pentru motive, probabil, estetice – cum să compari un canar cu un șobolan?!

    Canarii din minele de cărbuni americane au fost printre primii „angajați” deveniți „șomeri” atunci când tehnologiile moderne de detectare și alarmare a emisiilor de gaze, cuplate cu sisteme performante de ventilare a galeriilor, au făcut inutilă prezența și întreținerea lor în subteran.

    Cu toate acestea, metafora „canarului din mina de cărbuni” a supraviețuit și respectiva santinelă a fost înlocuită cu fotogenicul urs polar ca o alarmă a iminentelor dezastre climatice. Aproape că nu există, de la Al Gore încoace, niciun documentar, mai mult sau mai puțin fake, care să nu apeleze la imaginea-poster a unui urs singuratic, condamnat la dispariție pe o banchiză minusculă de gheață. Dacă până și serioasa revistă Science și-a permis o josnică manipulare, înlocuind în Photoshop imaginea unui pinguin cu cea a unui urs alb, ce se mai poate spune?! Rezultatele execrabile ale manipulării opiniei publice, pe baza pozelor sau filmulețelor cu urși polari pot fi citite aici: O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale.

    Adevărul este că specia urșilor polari nu a fost niciodată și nu este amenințată serios nici astăzi de schimbările climatice. În realitate, urșii polari sunt campioni remarcabili ai supraviețuirii în timpul ultimei glaciații (130.000 – 115.000 ani în urmă). De asemenea, urșii polari au supraviețuit în primele milenii ale actualei interglaciații, când suprafața ghețurilor arctice a fost puternic redusă și când au existat chiar lungi perioade de vară fără gheață în centrul Oceanului Arctic.

    La mijlocul anilor 1960, numărul lor era de cca 12.000. În 2019, acest număr a depășit 26.000. Când conservaționiștii din cadrul Polar Bear Specialist Group au început studierea populațiilor de urși polari (mijlocul anilor 1960) ei au identificat clar că cea mai mare amenințare nu era încălzirea globală antropogenă, ci vânătoarea fără discriminare și fără reglementare. După ce vânătorile au fost puse sub controlul oficialităților (spre nemulțumirea unor triburi locale), numărul urșilor polari a crescut consistent, în 2019 fiind mai mult decât dublul anilor 1960.

    În concluzie, adevarata amenințare la adresa urșilor polari nu sunt schimbările climatice, ci oamenii care-i vânează fără discernământ. Din această cauză, fotogenicii urși polari nu mai reprezintă simbolul canarului din mina climatică. Propaganda climatică s-a orientat rapid și a schimbat poza ursului cu poza elevei suedezei (I dare you…) sau a fetei cu pancarta (You’ll die of old age, I’ll die of climate change).

  20. Stimate dle profesor, cind vine vorba de escrocii „in residence”, pe unul dintre ei l-ati definit dv. repetat, mai bine decit as putea eu, iar celalalt posteaza aceleasi gunoaie – interesant ca vorbeste demagogic despre poluare in vreme ce murdareste spatiul virtual – la toate articolele dv. Folosind o armata de pseudonime, precum ipocritul neonest, falimentar si fals care este.

    Va sugerez reconsiderarea proverbului „da-i nas lui Ivan si se suie pe divan” si a implicatiilor sale.

    Ma bucur sa il revad pe maresal. Unde e Harald??

  21. In meseria mea pun zilnic intrebari, iar raspunsurile variaza in functie de forma intrebarii, chiar daca are acelasi continut! La fel si cu sondajele, daca pui bine intrebarea, obtii raspunsul prestabilit in caietul de sarcini al ordonatorului.
    Ma intreb mereu cit din schimbarea actuala a climei face parte dintr-un ciclu cosmic a carui amploare ne scapa si cit tine de responsabilitatea noastra ” antropogena”, de specie risipitoare?
    Isteria colectiva lansata de Media nu mai lasa loc discutiilor si solutiilor pentru poluarea majora pe care o producem, prin activitatile noatre, unele utile, altele mai putin. Trecem de la bunastare la opulenta, uitind saracia celor lasati de-o parte in multe parti ale lumii.
    Solutia nu poate fi localizata, doar o colaborare mondiala armonioasa poate produce efectul de reducere a poluarii, cu efect imediat asupra sanatatii, poate si asupra modificarii climei planetei;
    Iar daca, in final, schimbarea climei nu depinde ( doar) de noi, va trebui sa ne adaptam la noile conditii, sa cautam in resursele inepuizabile ale speciei noatre noi solutii tehnologice echitabile.
    Auto-numitii ecologisti actuali cauta sa obtina puterea politica, predicind o ecologie punitiva, pe fondul unor predictii de sfirsitul lumii. Verzi pe dinafara, rosii pe dinauntru, toate solutiile ce transpar in Media sunt restrictive de libertate. Primele partide ecologiste au aparut in Europa Occidentala in anii 1970, create si finantate de URSS, imi amintesc si acum comentarii auzite in adolescenta la Europa Libera…..; scopul era sa fragilizeze dusmanul de clasa!!! In acelasi timp, lagarul socialist producea cele mai mari dezastre ecologice.
    Imi amitesc de un jurnal de Cinema, in care topografii masurau, intr-un lan de griu ce le ajungea la piept, amplasamentul viitorului Combinat Siderurgic de la Galati. Ce a mai ramas? Cine mai maninca acum acea piine?

  22. I love you man! Articol doar pentru cei care reusesc sa gandeasca cu propria minte. „Ideologia verde” va disparea in timp, iar oamenii vor realiza dimensiunea utopica a acestui tip de „socialism climatic”, cum bine il numiti. Practic, aceste acorduri „verzi” nu fac decat sa controleze si mai mult societatile si sa aduca bani in acelasi timp pentru astfel de utopii. Utopiile socialiste sunt aparate fie pin forta autoritatilor, fie prin forta banilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro