Echipa Fondului Monetar International a facut de curand public ultimul raport de evaluare a aranjamentului de asistenta financiara incheiat cu statul roman in anul 2009. Marturisesc ca aveam asteptari ceva mai mari de la aceasta evaluare. Cel putin din punctul de vedere al anumitor “puncte cheie” le-as numi care nu au fost abordate. Raportul mentioneaza performantele Romaniei de reducere a deficitelor bugetare structurale in ultimii ani. Asa este, Romania a avut una dintre cele mai bune performante de ajustare a deficitului structural din tarile europene. La fel de adevarat este insa ca foarte putine state din Europa au plecat in varful crizei cu deficite structurale de aproape 2 cifre.
Asteptam insa de la acest document si o evaluare privind impactul/consecintele semnarii de catre Romania a deja renumitului Tratat Fiscal. Care sunt implicatiile reformelor din zona euro asupra economiei romanesti? In Romania au existat framantari intense pe aceasta tema. In urma unor dezbateri serioase, Romania s-a angajat la 1 martie 2012 sa semneze Tratatul amintit. Teoretic (si nu numai), cel putin din punctul de vedere al respectarii acestui Tratat, Romania ar trebui sa continue trendul de scadere a soldului bugetar structural. In contextul in care guvernul isi propune insa din ce in ce mai multe masuri de tip discretionar – cresterea salariilor bugetarilor, reintregirea indemnizatiilor pentru cresterea copilului, afirmand ferm in acelasi timp ca deficitul bugetului consolidat nu va depasi 1,9% pe cash, cred ca un punct de vedere obiectiv al FMI cu privire la impactul acestor masuri asupra evolutiei soldului structural ar fi fost mai mult decat binevenit.
De altfel, asteptam o data in plus proiectiile FMI cu privire la evolutia soldului structural in acest an, avand in vedere ca, potrivit ultimelor precizari ale oficialilor Fondului, in 2012 Romania va avea deficit structural de 0,1% din PIB. Vezi declaratiile reprezentantului IMF la Bucuresti, Jeffrey Franks, din 21 decembrie 2011. Afirmatia oficialului IMF a fost mai mult decat interesanta, in contextul in care dezbaterile publice interne priveau cu scepticism un deficit structural de 0,5%. In opinia mea, o prognoza de 0,1% din PIB nu are cum sa se realizeze, cu atat mai mult acum cand guvenul propune masuri discretionare. Iata cateva argumente.
In primul rand, legat strict de cifre. Conform declaratiilor lui J.Franks, in anul 2011 deficitul structural va fi de 2,8% din PIB. Cifrele oficiale ale Comisiei Europene, de exemplu, arata cu totul alceva. Potrivit estimarilor acesteia (in documentul Cyclical adjustment of budget balances, autumn 2011, dat publicitatii in 24 octombrie 2011), Romania va incheia anul 2011 cu un deficit structural de 3,7% (sau 3,6%, potrivit Consiliului Fiscal).
In acelasi timp, proiectia Comisiei Europene pentru anul 2012 este de -2,6% deficit bugetar structural (aceeasi cifra estimeaza si Consiliul Fiscal). Acesta este insa calculat pentru un deficit bugetar consolidat (pe ESA) de -3,7%. Mai nou, Guvernul isi propune pentru 2012 un deficit bugetar consolidat de -1,9% din PIB pe cash, deci in jur de 2,5% din PIB pe ESA. Asa incat, conform noului deficit consolidat propus de guvern pentru 2012, deficitul structural pentru acelasi an ar fi, conform modelului Comisiei Europene, de 1,4% din PIB (componenta bugetara ciclica estimata de Comisia Europeana este, conform aceluiasi document, de 1,1%). Deci nicidecum 0,1% din PIB.
In al doilea rand, conform cifrelor declarate de J. Franks, ar insemna ca Romania va face in 2012 o ajustare fiscala de 2,7% din PIB. Dincolo de faptul ca Romania a facut pana acum una dintre cele mai largi ajustari fiscale din Uniunea Europeana (in medie 1,8% pe an reducere in termeni de deficit structural), o ajustare de aproape 3% din PIB pentru 2012 merita detaliata. Adica, este foarte interesant sa stim si noi CUM anume, ce tip de masuri se vor lua, etc pentru a ajunge la, nici mai mult nici mai putin de 0,1% din PIB deficit structural?!
In alta ordine de idei, asteptam de echipa FMI un punct de vedere privind strategia „optima” pe care ar trebui sa o adopte Romania vis a vis de trecerea la euro. Autoritatile romane au amanat discutia pe aceasta tema pentru perioada post electorala. In Romania e nevoie de o dezbatere serioasa pe aceasta tema. Cat de fezabil este acest scenariu oficial? Si, dincolo de fezabilitate sau nu, care sunt riscurile/avantajele intrarii rapide in zona euro? Isi doreste cu adevarat zona euro sa “adopte” noi state in conditiile impuse de recenta criza? Pe de alta parte, ce are Romania de pierdut/castigat daca ar amana la nesfarsit intrarea in zona euro? Care este cel mai realist scenariu pentru intrarea noastra in zona euro? Si nu in ultimul rand, cine pierde si cine castiga de pe urma intrarii in zona euro si mai ales, ce? Opiniile FMI ar fi fost din nou binevenite.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ce n-a spus FMI in nici un raport:
indiferent cum, toate tarile tre’ sa se imprumute cat mai mult!
(de unde au avut astia atatea lichiditati incat sa imprumute atatea tari cu atat de mult?! AHA!!!. E o banca!!! da din pix si creeaza bani.. ).
Nu de asta l-au impuscat pe ceausecu, pen’ca voia sa faca o banca cu dobanda f. mica pt. cei „in curs de dezvoltare”? BA DA! De asta!
asa ca: NU conteaza raportul. CONTEAZA sa dea bani cu imprumut.
Consider ca raspunsurile pt d-na Auro Socol trebuie sa vina de la Guvernul Romaniei si mai precis de la comisia de buget din Ministerul Finantelor, a cere raspunsuri despre cum este realizata executia bugetara de la un organism financiar international care nu are rol in executia bugetara internaeste ca si cum te-ai duce la psihiatru pentru dureri de stomac…
FMI are rol mai ales de auditor si de consiliere …
Stimate FMI,
cu gafa dlui lui J Franks cum ramane? oare tot guvernul roman ar trebui sa raspunda si pt asta? ma indoiesc