miercuri, aprilie 23, 2025

Examen de Bacalaureat

Hoții de subiecte, debutul în lung-metraj al regizorului Tudor Petremarin, e un film cu liceeni. Cu totul altfel decât liceenii anilor ’80 din filmele lui Nicolae Corjos și George Șovu.  Care mergeau la ședințe UTC, erau prietenește dojeniți și apărați de directoarea jucată de Cristina Deleanu,  erau fascinați de profesorul de Filosofie Socrate- elegantul Ion Caramitru (profesor despre care nu ni se spunea că le preda și Socialism științific că așa era pe atunci norma didactică), se amuzau pe seama profesoarei Isoscel- vulcanica Tamara Buciuceanu (avem totuși și aici un dascăl care îi seamănă, profesorul Nuțu, iremediabil trimis în ridicol de interpretarea îngroșată a lui Alex Zob) și pătrundeau noaptea prin efracție în atelierul școlii spre a reface piesele rebutate și a nu periclita realizarea planului de producție al școlii.

Adolescenții din Hoții de subiecte, familiarizați cu tainele internetului și ale calculatorului, adevărate genii informatice precum Sofi și Tomiță (acesta din urmă se pricepe la livestreamuri și la transferuri de bani în conturi off-shore), nu plănuiesc, precum elevii din Fata Morgana (Examen de Bacalaureat), piesa din anii ’70 a regretatului Dumitru Solomon, răpirea președintelui Comisiei de Bacalaureat. Cei de acum vorbesc permanent în romgleză, sunt slobozi la gură, sunt perfect inițiați în tainele sexului. Au despre asta chiar teorii savante, Amalia fiind o expertă în domeniu.

Adolescenții de acum sunt totuși un amuzant, aș zice chiar fermecător amestec de inteligență și naivitate. Cred în vorbele în vânt ale lui Alex care îi asigură că are pe cineva bine plasat în ierarhia Ministerului Educației (asta când, de fapt,  respectivul nu are decât un tată îndeplinind acolo o funcție minoră și mai are și un frate mai mic simpatic foc) și plănuiesc să facă rost de subiectele de Bacaluareat. Nu doar spre a trece fără probleme examenul (așa cum speră răsfățata fiică de senator Amalia, un fel de fată bună, dar cu lipsuri), ci și spre a le vinde și a face bani. Cu scopul de a-și procura resursele necesare studiilor universitare în Elveția și a salva de la iminenta vânzare casa familiei, un imobil cu un istoric impozant, situat în zona frumoasă și netracasantă a Bucureștiului (cazul  ambițioasei Sofi), de a-și dota cu tehnologie ultimul răcnet viitorul studio de înregistrări (la asta visează Alex) ori a investi în criptomonede. La asta se gândește simpaticul și etern zâmbitorul Tomiță, doritor de un plus de prestigiu și de nițică aventură..

Firește, praful și pulberea se aleg de toate aceste planuri. Nu neapărat, chiar nicidecum  datorită intervenției bravei noastre Polițiii care apare și ea nițeluș cam șifonată prin doi agenți repede intimidați de mama lui Tomiță, femeie sigură și avocată versată.  Tristețile de moment, gustul amar al eșecului sunt anihilate măcar în parte de sărbătoarea de absolvire în care tradiționalul Gaudeamus Igitur e înlocuit cu reușite piese muzicale remixate care ajung să fie și pe placul profesorului Nuțu (nu spunea el Beaumarchais că tout finit par des chansons?), cam tot la fel cum finalmente se arăta a fi cu totul altfel deja amintita profesoară Isoscel, și de o nouă întâlnire sentimental-imaginară plină de momente tandre și sfaturi bune dintre Sofi și iubitorului ei tată, din păcate de ceva vreme plecat din lumea asta.

Filmul regizat de Tudor Petremarin, pe scenariul scris de el în colaborare cu Mihai Mănescu, e o îmbinare dintre liric, sentimental și comic. Nu toate situațiile sunt convingătoare, nu toate replicile ce aspiră a avea umor îl au aievea. Cu toate astea, aș minți dacă nu aș mărturisi că nu am socotit minutele din sala de cinema defel pierdute. Dacă nu faci paradă de exces de spirit critic, dacă ai venit la cinema să te amuzi și să îți trăiești, e drept, cu multe amendamente, anii de liceu,  Hoții de subiecte este o producție agreabilă. Și asta în primul rând datorită actorilor. Alături de profesioniști cu vechi și consistente state de serviciu (Șerban Pavlu, Adrian Văncică, Andrei Aradits, Maria Obretin, Dorin C. Zachei, Valentin Paraschivu lasă o foarte bună impresie deja binecunoscutul, excelentul Ștefan Iancu, Karina Jianu în care văd o actrită autentică, Ana Toda, Dragoș Prundeanu, Alexia Galeș și, last but not least, preferatul meu, copilul Patrick Mihai.    

Fulg Productions

HOȚII DE SUBIECTE

Regia: Tudor Petremarin 

Scenariul: Mihai Mănescu și Tudor Petremarin.

Imaginea: Alexandru Dobre  

Montajul: Letiția Ștefănescu, Valentin Veselovski și Tudor Petremarin.

Scenografia: Cristian Marin, Cătălin Manea  și Bianca Andronache .

 Machiaj și coafură:  Simina Bradeanu, Elisabeta Manole.

Sound Design: David Marin

Mixaj sunet: Florin Tăbăcaru

Muzica: Florin Mura

Manageri de producție: Adela Boboc și Claudiu Boboc 

Coproducători: Alexandru Dobre, Cătălina Marin, Răzvan Marin.

Casting: Horațiu Bob, Elena Bob

Cu: Ștefan Iancu (Alex), Karina Jianu (Sofi), Ana Toda (Amalia),Dragoș Prundeanu (Tomiță). Șerban Pavlu (Tatăl Sofiei),Andrei Aradits (Tatăl lui Alex), Adrian Văncică (senatorul Aldea),Maria Obretin (Mama Sofiei),Anca-Ioana Androne (Mama lui Tomiță), Valentin Paraschivu (Polițist), Dorin C. Zachei (Geani Pulenco), Alex Zob (profesor Nuțu), Alexia Galeș (Luci), Răzvan Ionescu (Andrei), Patrick MIhai (Patrick)

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. ”(profesor despre care nu ni se spunea că le preda și Socialism științific că așa era pe atunci norma didactică),”

    Nu mai erau ore de Socialism Științific în anii ’80, mai era doar Economie Politică.

  2. Bacalaureat, filmul lui Cristian Mungiu din 2016, a fost adevărată fresca a României post-1990. Cred ca alături de RMN este cel mai bun film al lui Mungiu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro