joi, martie 28, 2024

Exista alternativa, fara cianuri ? Se pare ca da

Subiectul  Rosia Montana a fost atat de mult mediatizat , s-a scris si despicat firul in paispe pana la saturatie … parea ca toata lumea stie absolut tot, si ca aia e : sau acceptam cianurile , cu toate belele aferente, in schimbul  unei cote de aur, a catorva mii de locuri de munca , sau nu le acceptam si pierdem posibila redeventa , locurile de munca create fara sprijinul statului, pe barba investitorului,  bla, bla.

Era aproape axiomatic ca nu se poate exploata  acel tip de  zacamant  decat prin folosirea cianurilor, o tehnologie care presupunea un iaz de decantare, o balta toxica plina de cianuri, de metale grele si alte nenorociri.  Mutanti  scria pe fruntile  locuitorilor din zona.  X-men si alte alea ar fi devenit realitate. ..in cel mai fericit caz.

Buuun,  asta era perceptia simplista, fara sa stai si  sa citesti, sau sa asculti, toata argumentarea  investitorului,  pe care oricum nu-l  crede nimeni,  are tot interesul  sa  “faca frumos”, pana pune laba pe autorizatie, apoi Dumnezeu cu mila. `Geaba  vine bastanul de la RMGC ,  sa explice ca  de fapt cianurile alea sunt  extrase , si abia apoi se deverseaza  “chestia”  in iaz, ca e o tehnologie avizata de UE, bla, bla… pai sa se spele UE pe cap cu ea atunci, daca e asa de buna.

Cine are timpul  si cunostintele sa verifice , la milimetru, cat de reale sau aberante sunt asigurarile ca tehnologia asta cu cianuri poate fi aplicata cu niste riscuri rezonabile?  Adica noi, astia, profanii… ca specialistii o dau cotita care cum vrea si are interesul.  Doar referirea la cianura, o substanta extrem de toxica ,face sa-ti treaca pofta de a mai calatori, darmite locui sau lucra,  intr-o zona unde exista un iaz intreg, cu tunuri care sperie pasarile ca sa nu bea “apa” aia nasparlana,  ca sa nu mai spunem de  “lasa-ma sa te las”-ul romanesc,  de “las` ca mege si asa”, sau de “n-o fi dracul chiar asa de negru”,  care aproape ca nu mai lasa  loc de indoila la un posibil accident, asa cum a mai fost, la Baia Mare, cand un taluz de la un lac, plin si ala cu cianuri , s-a rupt si a provocat  un accident ecologic si nu numai. Oare de ce acum ar fi altfel?

Ca lucrurile s-au imbarligat si mai rau cu o lege “telefonata”, ca oameni politici grei si-au pus la bataie reputatia si capitalul politic, inculsiv Presedintele tarii, ca s-a declansat o actiune de protest importanta, dar nu in zona unde e beleaua, ci taman in buricul targului… iarasi te pune pe ganduri. Poate  e o”chestie” mai groasa decat ai crezut, poate sunt niscaiva misculatiuni mai dosite , sau poate esti  “tu” mai tampitel,  si nu ai priceput ce si cum.

Ei bine , io, banatan mai puturos,  nici foarte bine informat, nici foarte stiut in ale chimiei… ba nici macar incartiruit intr-o tabara sau alta, (desi  simt ca nu-i  ceva bistos cu cianurile astea, ca precedentul accidentului ecologic trebuie luat ca un avertisment extrem  de serios, oricate asigurari s-ar da ca totul va fi superok), deci cum spuneam,  ca un om  “normal”, dau azi de un articol care m-a lasat mut. Cica ar exista alternativa, brevetata, la tehnologia cu cianuri.

http://cursdeguvernare.ro/%E2%80%9Dlegea-rosia-montana%E2%80%9D-presedintele-academiei-proiectul-nu-este-acceptabil-in-forma-actuala.html

Mai sap un pic:

http://stiri.tvr.ro/goldstein-a-prezentat-comisiei-speciale-pentru-rosia-montana-o-tehnologie-alternativa-la-cianuri_35535.html

Pot intelge ca directorul pe partea de proiectare de la RMGC ,  Cecilia Senteszi, zice ca nu  exista alternativa,

http://www.antena3.ro/romania/directorul-de-proiectare-tehnica-rmgc-nu-exista-o-tehnologie-alternativa-la-cianura-227679.html

poate o fi mai ieftina aia cu cianuri, drumul  mai batatorit, si se da lovita ca nu exista alta metoda, mai prietenoasa, dar cum de nu avem un raspuns documentat din partea Guvernului? Cum de accepta,  sau e pe cale sa …. Ma rog, era pe cale. Care stia, ba mai mult, inventatorul e chiar  roman, din Baia Mare, Jack Goldstein.  Ei , numele  nu e chiar neaos romanesc, dar parca e predestinat…Goldstein.  Macar atat si tot ar fi fost suficient sa fie bagat in seama.

http://transilvaniareporter.ro/esential/alternativa-pentru-cianurile-de-la-rosia-montana/

Ce ne spune omu`?

„Alternativa a venit în jurul anului 2.000, după evenimentul de la Baia Mare. Lucram atunci la Institutul de Cercetări şi impactul a fost destul de serios privind mediul. Mai mult, la vremea respectivă colectivul nostru, din care făceau parte Gavril Duda şi Liana Oşanu, lucra deja la un proiect privind o tehnologie viabilă pentru prelucrarea piritelor arseno-aurifere existente în stoc, la Baia Mare, din 1970, dar şi din lume, care nu aveau o tehnologie viabilă economic. Tehnologia a fost brevetată în anul 2012 în ţară şi în acelaşi an şi la nivel internaţional”

Adica avem din 2012 solutia, si acum discutam ca chiorii ca nu exisat alternativa la cianuri? Ba mai mult:

„Metoda nu produce reziduri toxice, nu are gaze, în plus, randamentul de extragere a metalelor preţioase, în funcţie de conţinutul aurului sau argintului al piritelor, poate ajunge până la 90%, în timp ce la procedeul clasic randamentul este cu cinci procente mai mic”

Adica si cantitatea primita ca redeventa ar putea  fi mai mare, la acelasi procent, mic sau mare, care cum si din ce parte priveste.

Altfel  spus  fie cei din ministere , inclusiv carmaciul,  habar nu aveau de chestiune, fie aveau habar dar li se rupe. Sau…hmmm,  dar asta trebuie dovedita de “organe”.

Oricare varianta e naspa rau pentru Guvern.  Pana la urma este iarasi o problema  extrem de importanta taraganata de autoritati, care nu sprijina cercetarea si dezvoltarea acolo unde doare si exista solutii. Adica mai bine sa platim jde milioane despagubiri la nu`s ce contract facut aiurea decat sa fi sponzorizat o cercetare care avea sanse mari sa rezolve  problema.  Bani si renume international  aruncate la closet. Chiar daca nu iesea nimic, si tot era mai bine… stiam ca altfel nu se poate.  Cum o scaldam de doispe ani mai puteam sta inca un an (acum ar fi trecut si aveam rezultatul), sa vedem ce iese.  Daca se poate? Si ne trezim ca peste doi ani cineva cumpara si face eficienta tehnologia?  Inventata de un  roman? Sa nu-i iei de gat pe astia care se dau acum de ceasul mortii cu lobby-ul  asta turbat pentru o tehnologie riscanta,  care are o posibila alternativa?  Ce-are zice Dom` Presedinte?  Oare nu a stiut nimic, ca sa nu dam cu bolovanul  numai in guvern?  Pai e la fel de vinovat, ca s-a bagat unde nu  pricepe.

Lasa-i dom`le pe aia de la RGMC sa exploateze, foarte bine,ai un contract cu ei, au bagat niste bani, chiar daca-s cam  pe neve, lasa-i sa faca si ei  un ban gramada,  daca noi nu suntem in stare…  dar cu tehnologia  fara cianuri. Le dai in cap cu brevetul  lui mos  Goldstein asta, cinste lui frate, mai e si roman de-al nostru. Parca suntem batuti in cap,  avem gasca cu oua de aur si ne zburlim la o vrabie de pe gard, care nici macar cioara nu e.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Eu as fi mai circumspect cu produsele cercetarii romanesti. Nu polueaza, nu face gaze, are si randament mai mare, ia copiii de la gradinita si face si de mancare – te pomenesti ca oculta mondiala si evreii au conspirat sa blocheze pana acum aceasta minunatie a omenirii? :) Sa fim totusi seriosi si sa cautam si dezavantajele respectivei tehnologii.

    • am si eu dubiile mele… Am lucrat in stiinta (nu in domeniul asta) si stiu cel putin sa caut informatiile de care am nevoie… La cat de minunata e metoda mi se pare foarte ciudat ca nu gasesc nimic publicat… Acum, recunosc, de la socio-umane la chimie industriala e ceva distanta… dar tot te astepti sa gasesti macar ceva ecouri pe motoarele de cautare…

      • Exista totusi o mica MARE deosebire. O inventie (inovatie) tehnica depinde de un patent. Nimeni, niciun cercetator, nu si-ar publica inventia INAINTE de a-l obtine, atit pe plan national cit si international. Cum acesta a fost obtinut abia in 2012, as zice ca e posibil sa vedem publicata inventia cit de curind, cu analiza cu tot.
        Totusi, in privinta RM sunt doua aspecte. Unul ar fi cianurile – acceptam sau nu. Al doilea ar fi… craterul. Vrem sa vedem o groapa uriasa, cu aspect lunar, in ocul unui sat,. a patru munti, a unor paduri si pasuni. Sau nu. Asta nu mai tine de tehnologie – ci de faptul ca exploatarea este de suprafata. Cit despre metoda chimica, oricum vor rezulta halde de steril, poluare, cataclism ecologic. Pacat ca nu am imagini de la Dawson City, valea riului Klondyke, sa vedeti „serpii” inalti de 7-8m, lati de 20m si lungi de kilometri, ramasi in urma exploatarii aurului. Doar ca acolo zona este la naiba, departe de orice localitate si intr-o zona deloc turistica.

  2. Eu sunt mai priceput in ale chimiei, si m-am uitat nitel (ceva mai demult) la procedeul asta cu tiosulfati, tot ca sa pricep si eu cam care sunt alternativele la cianura. Sunt doua mari probleme de costuri cu procedeul cu tiosulfat – nu ca n-ar functiona tehnologic. Prima: costul cu reactivii este mai mult decat dublu decat la cianuri; aveti mai jos o estimare de pret
    http://www.scribd.com/doc/16798725/Thiosulfate-Leaching-as-an-Alternative-to-Cyanidation
    A doua problema e cu recuperarea aurului. Metoda cu cianuri permite recuperarea aurului cu metoda „carbon-in-pulp” (http://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_in_pulp) care e o metoda extrem de simpla, eficienta si ieftina. In cazul tehnologiei cu tiosulfat, nu se poate folosi metoda aceasta si e nevoie de alta metoda pentru extractia aurului din complex, cum ar fi cementarea, extractia cu solventi sau schimbul ioni. Toate trei sunt procese mult mai scumpe si mult mai complexe decat „carbon-in-pulp”, ceea ce scade si mai mult eficienta economica. (http://www.sgs.com/~/media/Global/Documents/Flyers%20and%20Leaflets/SGS-MIN-WA018-Thiosulphate-Leaching-Alternative-to-Cyanide-in-Gold-Processing-EN-11.pdf)
    Nu mai vorbesc despre complexitatea tehnologica crescuta atat la lesiere cat si la extractia aurului. In plus nu cred eu ca patentul romanesc e chiar asa bun; procedeul asta cu tiosulfat se studiaza de 100 de ani, din 1980 incoace exista, cred, vreo 10 patente pe subiect (nu stiu daca cu cel romanesc sau nu), nu mai zic de alte sute de studii si de lucrari. Si cu toate acestea procedeul cu tiosulfat tot nu e economic, mai ales pentru minereuri „low-grade”, cum e cel de la RM.
    Asadar, procedeul cu tiosulfat nu prea este economic. Cat priveste disparitia iazului de decantare, cum spune dl Goldstein, nu stiu cat este de adevarat. Trebuie vazut ce si cat contine namolul acela despre care dl Goldstein spune ca e „curat”; eu unul sunt sceptic fiindca dl Goldstein e parte interesata, nu-i asa? Fara niste cifre, sigur, nu putem sa ne dam cu parerea, dar faptul ca procedeul nu prea se aplica pe plan modial ma face sa fiu sceptic.
    Cei de la Newmont am impresia ca au ceva „semicomercial” (un patent au oricum), dar eu nu-mi aduc aminte de vreo exploatatie mare care sa foloseasca tiosulfat in loc de cianuri.

  3. „Brevetat” = Vax albina, crema puca. Orice tâmpenie se poate breveta, inclusiv aparate de telportat și instalații perpetuum mobile. „Randamentul de extragere […] de 90%” nu e tot una cu „eficient din punct de vedere economic”. Sunt convins că există metode de laborator cu randament peste 99.999%, dar ele nu se pot aplica la scară industrială pentru că necesită aparatură și reactivi scumpi, condiții atent controlate, temperaturi extreme etc.

    Pe scurt, minitehnicus ăsta al tău trebuie să găsească investitori pe care să-i convingă cu cifre și date experimentale de viabilitatea tehnologiei, să o scaleze la nivel industrial și să facă un proiect pilot de dimensiune medie. Abia apoi, peste 10-15 ani, poate vinde tehnologia firmelor de minerit din lume, inclusiv celor care/dacă vor exploata la Roșia atunci.

    Altfel discutăm de o nouă ctitorie a savanților români tip centrala pe șisturi bituminoase de la Crivina/Anina, care după 1 miliard de dolari investiți în anii 80 a funcționat 6 luni, apoi a fost trimisă la fier vechi.

  4. A. daca tehnologie e si formidabila si nepoluanta si ieftina cum de fraierii de finlandezi, suedezi, spanioli, neo-zeelandezi etc nu o aplica?
    B. cate patente extraordinare nu sunt aplicabile INDUSTRIAL? o multime
    C. cine isi asuma riscul unei investitii MARI in aceasta tehnologie ? daca NU iese cf.patentului cine plateste?
    PS. ca o paralela, stim bine si despre auto integral electrice sau cu hidrogen. Le si vedem.. Dar de ce productia de asa ceva nu ajunge la UNA LA MIE din productia mondiala?

  5. Nu poti sa nu iei in calcul si posibilitatea ca aceasata tehnologie sa fie chiar buna. Daca cititi cu rabdare ultimul link veti vedea ca a existat o instatlatie pilot, care a functionat atat timp cat a existat un sponsor. Au prelucrat cateva tone de pirita, procesul fiind constant , au discutat chiar si cu cei de la RMGC care au vrut sa afle pe gratis ce si cum…iar ulterior au discutat cu cei de la Romaltyn, care au oferit un laborator, etc.
    Nu stiu cum de nu ati gasit nimic., asa pe scurt cateva linkuri:
    http://stiintasitehnica.com/stiinta/rosia-montana-o-alternativa-nepoluanta-la-cianuri/index.html
    http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/solutia-romaneasca-fara-cianuri-despre-care-victor-ponta-nu-scoate-un-cuvant-documentele-prezentate-de-inventatori
    Bun, sa vedem ce zice si Ministerul mediului:
    http://mmediu.ro/protectia_mediului/rosia_montana/dvd-rosia-montana_ro_eng/Proiectul%20Rosia%20Montana/1%20-%20Raport%20EIM/01%20Informatii%20generale%20%96%20Capitolul1/RMP_EIAcap1_InfoGen_mai06.pdf
    La pagina 28 veti gasi ceva interesant, a fost analizata si metoda cu tiosulfati, ca alternativa , si a fost respinsa cu urmatoara motivatie:
    „Chimia acestui proces este complexă, iar rata de consum a reactivului este mare. De asemenea, procesul necesită amoniac, care este toxic pentru viaţa acvatică, prezentând probleme considerabile în manipulare şi depozitare. Mai mult, nu există tehnici satisfăcătoare la scară comercială pentru recuperarea aurului metalic din soluţia
    de leşie tiosulfat.”
    Adica sa intelegem ca una din cauze este amonicaul, desigur cianurile sunt mai „bune”, n-or fi toxice pentru viata acvatica, nu avem probleme de manipulare si depozitare… mda. Iar faptul ca este un proces chimic complex ne face sa-i dam cu flit. Ca a fost experimentat doar pe o statie pilot si nu la scara industriala, da…dar toate inventiile au fost la inceput prototopuri, serii zero, statii pilot, etc. Si la Thomas Alva Edison cand a inventat becul electric a durat vreo doi ani pana a iesit pe profit, cu acelasi cor de chibiti care ziceau ca nu se poate.
    Ceva pute aici… chiar se poate lua o decizie asa de importanta pornind de la premisa ca, noa daca e o inventie romaneasac probabil ca nu e buna de nimic? Daca e buna? Si noi ne procopsim cu beleaua, avand solutia? Nu suntem tampiti?

    • Pai tragedia e ca a functionat cat timp a avut sponsor , trebuia sa mearga fara (RMGC trebuie sa fie pe profit , au spagi de dat inapoi ).
      Inventatorii atrag atentia asupra trisulfurii de arsen , dar instalatia practic asta e , face trisulfura ieftina si aur scump – apreciez eu ca e ceva de genul de zeci de ori mai scump decat cu cianuri . Trisulfura e scumpa dar doar la pachete de 100g pt laborator ,o instalatie la scara RMGC ar inunda piata si ar cobora pretul imediat .

    • „400 kg pirite aurifere (3 şarje au fost rebutate), tratate cu tiosulfat de sodiu în soluţie; în urma operaţiilor, chimiştii băimăreni au obţinut 43,97 g aur (cu un randament de 99,5% !) şi 165,7g argint” – la un calcul scurt (fara a lua in considerare cele trei sarje rebutate – nu se specifica de ce si cum) rezulta un continut de circa 110 g Au/tona pirita si respectiv 400 g Ag/tona pirita, cam de 70 de ori mai mult decat se afla la RM.
      In plus nu se specifica daca tiosulfatul se recircula sau nu (daca nu se recircula, pretul e prohibitiv), daca se foloseste cupru sau nu drept catalizator (trebuie recuperat, ca nu-l poti deversa) iar calculele de cost ma indoiesc profund ca iau in considerare costurile de tratare a apelor uzate si a echipamentelor, care (ultimele), daca imi amintesc bine, sunt mai mari decat la procedeul cu cianura fiindca si procesul e mai complex.

      • OK, hai sa o luam altfel. Stim sigur ca nu e viabila economic tehnologia lor? Avem concluzia unor specialisti recunoscuti, care au analizat datele si argumentele lor? Nu alea din ziare, ci datele puse la dispozitie chiar de cercetatori. Din cate stiu nu exista asa ceva.
        Evident ca nu putem lua de bune nici calculele D-lui Mironov, dar nici nu putem spune, riguros si argumentat ca nu este posibil sa fie ceva in brevetul ala. Cred ca e bine totusi ca a „aparut” si comisia aia parlamentara…poate solicita o analiza tehnico economica.

    • Mircea Modan: nu stiu ce specialitate de inginerie ai si nici cat ai profesat folosind-o dar este inadmisibil sa iesi cu asemenea material fara sa ai macar o ide despre lixivantzii incercatzi pana acum la extragerea aurului aflat in concentratii foarte mici (sub un gram pe tona). Lixivant e un fel de dizolvant care extrage aurul din roca. Evident, cel mai bun este apa regala dar costa plus ca lasa „urme” de speriat. Tiosulfatul ca lixivant s-a incercat hat, de zeci de ani, si a dat chix din motive foarte simple: scoate el aurul din roca dar apoi cum scotzi aurul din el? Exact ce a spus corect comisia. La cianurare recuperarea aurului se face prin carbune activ, destul de ieftin ca material. La tiosulfat nu s-a gasit pana acum nici un reactiv suficient de eficient si de ieftin. Iar de tiosulfat de aur nu are nimeni nevoie.
      Uite ca am ajuns sa-i dau dreptate lui Lenin: Cititzi, cititzi, cititzi … ca sa nu devenitzi ridicoli.
      PS Nu ma intereseaza sa-mi publici comentariul ci doar sa tragi cateva concluzii de bun simtz din el pentru viitoarea-tzi publicistica.

      • Nu eu public comentarii, este treaba moderatorului.
        Multumesc pentru sfaturi…dar ideea nu era sa validam noi o tehnologie sau alta. Ci doar sa stim foarte clar, daca exista sau nu o alternativa, viabila economic, la cianurare. RMGC zice ca nu, oamenii aia zic ca da, sunt cercetatori , au lucrat zeci de ani in domeniu…dati-mi voie sa presupun ca pot avea dreptate. Nu e musai sa si aiba….dar daca au? Si nu-i asculta nimeni?

    • adica dle Modan ii acuzati de imbecilitate pe cei de la RMGC? EI puteau sa evite toate problemele de mediu si demo de strada si n-au facut-o?
      PS. e definit de mult ca prin fuziunea nucleara la rece totul e perfect (in comparatie cu fisiune). Numai ca INDUSTRIAL: nu e fezabil. Q.E.D.

      • Nu-i acuz de imbecilitate…doar de lacomie. Sau de cheltuire irationala. Au cheltuit atata amar de bani cu PR-istica, poate ca nu strica sa cheltuie si ceva pe cercetare, sa colaboreze cu oamenii aia, nu sa incerce sa primeasca pe gratis rezultatele muncii lor.
        Probabil ca tehnologia cu cianuri este mai rentabila si mai simpla. Dar cu riscurile cunoscute. Cat despre aplicabilitate ea a fost dovedita, practic, in discutie ar ramane doar eficienta economica. Unde nu avem date certe, pe tehnologia lor….aici e buba, sa nu analizezi, presupunand din start ca nu se poate.

  6. Domnilor, avem un brevet. Nu asta este argumentul, si io am cateva brevete care nu valoareaza nimic, au fost facute la „norma” inainte de 89, inginerii trebuiau sa aplice celebrele MTO, inventii, inovatii, etc. Poate sa fie o „fumigena”, dar putem spune cu siguranta ca e asa? Cine da verdictul asupra unei probelme atat de importante? A fost analizata tehnologia lor si s-a concluzionat ceva, pe cifre? A discutat cineva cu oamenii aia. au consultat datele experimentale, au facut o analiza cost volum profit, macar? Pe fluxul propus de ei?
    Evident ca eficienta apare doar de la o anumita productie in sus, exista un prag de rentabilitate care nu se atinge la 2.3 tone . Oltchimul aici a avut marea problema (printre multe altele), gradul de incarcare al capacitatii care nu a atins breakevenul, nu ca tehnologia era proasta. La fel si CFR marfa. Orice inginer stie ca un prototip poate costa de zeci sau sute de ori mai mult ca un produs identic, dar de serie mare. La fel si cu o instalatie pilot…calculele pe expolatarea industriala se fac functie de alt flux tehnologic, specific productiei industriale, dar luand in calcul parametrii tehnici obtinuti in faza incipienta, care confirma viabilitatea solutiei.
    Problema este ca trecem prea usor peste posibilitatae ca acest brevet sa fie totusi aplicabil la scara industriala, eficient economic si cu impact de mediu mult mai mic decat cel cu cianuri.
    Nu am spus ca este bun, nu ma pricep, nici nu e treaba mea, sau a altcuiva de pe forum, nu avem toate datele si probabil nici competentele necesare. Unii mai mult, altii mai putin…nu asta este probloema, sa dam noi verdictul. Problema este ca nu avem..verdict. Din partea unei institutii, fie ea minister, fie Academie. Poate nici ei nu au competentele necesare…atunci trebuie sa o stim. Dar daca le au atunci avem nevoie de un studiu argumentat, care sa ne spuna clar, cu „subiect si predicat” ca tehnologia nu este buna, pentru ca ,aia, aia, aia.

    • Cine altul decat patronul sa evalueze tehnologiile in capitalism, mai ales in cel neo-salbatic de la noi? Iar patronul e RMGC, si vrea profit ca orice patron. Pai asta-i intreaga paradigma capitalista: tehnologiile nu le evalueaza Academia sau vreo comisie nationala, e competitie libera, tehnologiile se evalueaza in lupta dreapta, ala care pierde da faliment. Selectie naturala. Cine altul e responsabil de tehnologia firmei dvs decat dvs?

    • Domnule esti uluitor! Verdictul l-a dat PIATZA, asa e in capitalism. Tzi-a explicat inca de ieri @Gogu Bosorogu ca tiosulfatul se testeaza de o suta de ani, ca sunt zeci de brevete (asta al lui Goldstein e doar o varianta neluata in seama de nici o companie miniera serioasa pana acum), verdictul e clar: procedeul e ne-economic conform legilor PIETZEI. Cand s-or gasi reactivii aia ieftini si eficienti care sa scoata aurul din tiosulfat mai vorbim.
      Vrei alternativa rezonabila? E propunerea lui Stefan Marincea: obtinerea in prealabil prin metode ne-cianuriste a unui concentrat din roci si apoi cianurarea concentratului, deci folosind mult mai putzina cianura. Problema e ca asta implica cheltuieli suplimentare pentru obtinerea concentratului, deci scade profitul, iar companiei nu-i convine. Dar trebuie sa i se ceara sa arate un calcul economic ca sa vedem totusi cam cat este profitul in acest caz si sa se negocieze apoi incat sa fie acceptabil si de companie si de stat. In orice caz, cantitatea de cianura scade cu cel putin un ordin de marime. Asa ceva trebuie discutat – o propunere realista nu cai verzi pe peretzi cu tiosulfat.

    • Zau, dle Modan, nu va inteleg… De ce mai ridicati o problema pe o platforma publica – spunand ca nu sunteti nici bine informat, nici stiut in ale chimiei – daca nu vreti sa primiti raspunsuri si sa va lamuriti nitel, macar sa fiti ceva mai bine informat? Daca voiati doar sa stiti de ce RMGC nu se foloseste de patentul dlui Goldstein, de ce nu i-ati intrebat direct pe ei?
      Eu, mai stiut in ale chimiei si ceva mai informat (citind cateva articole pe tema asta, tocmai ca sa fiu mai bine informat si ca sa inteleg nitel de ce lumea insista cu cianurile astea pacatoase) daca as fi de la RMGC nici nu m-as osteni sa fac niste calcule pe brevetul dlui Goldstein. Asta fiindca, uitandu-ma azi nitel pe patent (http://www.freepatentsonline.com/WO2012141607A1.html) am vazut ca folosesc in solutia de lesiere 3-4 g/L Cu, asta in conditiile in care un patent mult mai detaliat si mai bine explicat (http://www.freepatentsonline.com/5354359.html) – si care nici macar nu e citat in patentul dlui Goldstein! – arata ca Cu in zeama de lixiviere peste 0.06 g/L (optimul e cica pe undeva pe la 0.02-0.03 g/L) duce la consumuri de tiosulfat prohibitive (se descompune pur si simplu), cu costuri extrem de ridicate. Eu daca vad un patent care imi sugereaza sa folosesc de 100 de ori mai mult (merge mai repede e adevarat, dar cu costuri uriase), as fi foarte sceptic… Ca sa citez din patentul Newmont de mai sus: „Thus, the amount of cupric addition or the concentration of cupric ion is an important factor in thiosulfate stability and reagent management in the heap lixiviation”. Eu, sincer va spun, cred ca cei de la RMGC stiu despre ce vorbesc si nu cred ca vor ei neaparat sa faca cu cianura ca asa au visat azi-noapte… Tehnologia asta cu tiosulfat nu-i de ieri de-alaltaieri si lumea tot face incercari cu ea, cu tot soiul de instalatii pilot care nu prea ies neam…
      Aveti ceva mai mult mai jos:
      https://magazine.cim.org/en/February-2013/upfront/Thiosulphate-going-commercial.aspx
      Le-au luat zeci de ani cercetare, 1 an de operare pe statie pilot cu 5 tone pe zi si nici asa nu-i simplu… Si dupa toate astea:
      „Because cyanide processing is so robust and thiosulphate is so difficult to master, Goldstrike’s success will not likely remake the gold mining industry. “What is important for everyone to understand is that it is very specific for certain types of ore,” says Kondos. “If you try to do the same thing with oxides as with double refractory ore, many times it will fail. Cyanide is still the best solution for almost all ores.”
      Si a propos de lipsa iazurilor afirmata de dl Goldstein; astia de mai sus zic ca „the thiosulphate circuit will have its own tailings pond”…
      Zau, mai credeti-i si p-astia ca mine care isi pierd din timpul propriu ca sa lamureasca oamenii cat de cat, si sa le arate ca nu tot ce zboara se mananca, ca nu o facem cu rea intentie… Asta e: la ora actuala procesul e eficient economic cu cianuri; daca nu vrem cianuri, nu-l facem si gata; no harm done!

      • Va cred, cum sa nu va cred. Dar nu pot sa nu-l cred si pe presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc:
        ” Reporter; Cum vedeţi raportarea Uniunii Europene la folosirea cianurii în minerit?-
        I.H: Parlamentul European a votat o recomandare de interzicere a cianurii în Europa, însă Consiliul Europei nu a dat curs acestei recomandări. Au spus că dacă interzic cianura trebuie oprite toate exploatările cu cianură din Europa, în Suedia, în Finlanda. Americanii au făcut altceva. Ei au interzis folosirea cianurii în noile exploatări, tolerându-le pe cele existente. Pe de altă parte există informaţii despre alte tehnologii care nu folosesc cianură. Una dintre ele, o firmă americană, prin procedeul Aber, spune că are o tehnologie la fel de eficientă din punct de vedere economic şi tehnologic şi care e prietenoasă cu mediul. În ce constă compoziţia acestui reactiv trebuie să tratezi cu ei, e brevetat.
        R: Despre ce companie e vorba?
        I.H. Nu ştiu, e o firmă privată americană. Au început în Africa să aplice această tehnologie. Tot la exploatări de aur. Ar trebui să discute cineva cu ei, statul, guvernul. Nu mă pot duce eu, ca particular. Şi Gold ar trebui să trateze cu ei. Ce se întâmplă? Cianura e cea mai ieftină, cea mai profitabilă, de-aia e folosită peste tot.
        R: Unul dintre argumentele Gold Corporation este că sunt mai multe ţări din Europa, considerate mai avansate decât noi, care au exploatări miniere cu cianură…
        I.H. Păi, tocmai asta e. Că sunt mai disciplinaţi decât noi şi eu mă îngrozesc cu disciplina, care la noi în industrie lasă de multe ori de dorit, să se lucreze cu tone şi tone de cianură.”
        „Eu mă gândesc cu groază la transportul pe drumurile din Apuseni a unor camioane care duc cianură cu tonele.”
        http://adevarul.ro/news/eveniment/rosia-montana-ionel-haiduc-1_524aef5ec7b855ff56e93d4e/index.html
        Si chiar nu pot, pana la proba contrarie ( „verdictul” unui expert in domeniu) sa consider ca experimentul romanesc este esuat. Chiar si articolul din link „zice”:
        „Cei care vor să-şi formeze o părere despre proiectul minier de la Roşia Montană întâmpină o problemă: identificarea unei surse credibile şi competente din care să-şi extragă informaţiile. Compania are interesele ei, politicienii sunt corupţi, presa nu mai are credibilitate, ONG-urile sunt finanţate de personaje controversate. În această mare de suspiciuni, punctul de vedere al Academiei, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural pe care îl are România, a fost pentru mulţi un punct de reper.”
        Ori Academia nu s-a pronuntat desi documentatia le-a fost trimisa si lor.
        Sper ca acum ati inteles ca nu am dorit sa ma pronunt asupra procedeului tehnologic, ci doar asupra abordarii care a eliminat din ecuatie alte solutii, fara cianuri. Ele exista…asa cum am scris si in titlu.

        • Zau, dle Modan, aveam sperante mai mari de la dvs… Pai chiar credeti asa tot ce spune dl Haiduc – cat o fi el de academician – fara sa cititi nitel inainte… Ca pe dl Socol nu pareti sa-l credeti pe cuvant (nici eu dealtfel, ca-s patit)… O fi din cauza ca nu le-aveti cu chimia – deh, nu te poti pricepe la toate, nu-i asa?
          „Americanii au făcut altceva. Ei au interzis folosirea cianurii în noile exploatări, tolerându-le pe cele existente” Care americani dom’le, ca astia au 50 de state si mai bine si fiecare are dreptul sa aiba legislatia lui pe domeniu… Ii luam, asa, pe toti la gramada?!?
          „The U.S. federal government has laws that, at most, indirectly regulate cyanide when used in mining operations. There is no federal anti-cyanide statute for mining”. Punct. (http://www.e-mj.com/index.php/features/1656-the-current-status-of-cyanide-regulations.html)
          Probabil ca dl Haiduc se referea strict la statul Montana, care intra-adevar au interzis total exploatarile cu cianuri, da’ zau ca asta nu inseamna toti americanii, si cu siguranta nu implica nimic la nivel federal. Nu stiu de ce, dar eu unul ii cred mai degraba p-astia decat pe dl Haiduc: daca eu am gasit asta in 10 minute, cred ca si dl Haiduc o putea gasi (daca stie sa caute pe Internet).
          Cat priveste cei de la Haber inclin sa fiu de aceeasi parere cu @lucid: e un mister total procedeul lor si suna atat de bine si frumos, ce mai un soi de paradis mineresc de numa’ campurile de flori si fluturii in zbor lipsesc d-acolo. E si-o vorba: „if something sounds too good to be true, it probably is”. In plus dl Haiduc iar spune o inexactitate despre Haber: ei nu au nici un brevet, nici un patent, nimic, nada, zilch, ci doar niscai „trade secrets” si nu fac decat „joint ventures” (http://www.habercorp.com/index.php?id=74 la punctul 8). Eu sunt cam sceptic cand aud de asa ceva, mai ales cand vad ca atata amar de cercetare si de munca sunt facute cu doar 7 angajati (http://investing.businessweek.com/research/stocks/private/snapshot.asp?privcapId=3156623).

        • Din ce au pus pe site, Haber astia sunt niste escroci. Nu spun nicaieri la ce concentratii de aur merge asa-zisa lor metoda minune care – atentie! – nu separa argintul, care la Rosia Montana e de vreo zece ori mai mult deact aurul. Adica nu spun daca la un gram per tona metoda lor e aplicabila. Ba e si un text de tot hazul; pot separa cu metoda asta aurul din…praf de aur!!!
          Haiduc e jalnic cand, pretinzandu-se chimist, declara senin ca habar nu are care e „reactivul”. L-or fi adus extraterestrii? Lixivantzii posibili ii stie oricare chmist cititor in domeniu.
          Asa ca, Mircea Modan, lasa-i pe specialisti sa se pronuntze – de exemplu membrii sectiei Geonomice ai Academiei. Nu te mira ca nici unul nu a zis nimic pana acum? Sau macar Emil Constantinescu? Haiduc nu a analizat in viatza lui o proba geologica, isi da si el cu presupusul – sa nu se uite ca si-a facut studiile in marele urs(s). Dezastrul nostru national este ca orice neica nimeni a ajuns sa bata campii despre Rosia Montana, iar massmedia ii accepta. Tocmai aud la TVR1 la emisiunea ultra-dubiosului liviu mihaiu pe un exaltat care vorbeste de sute de tone de germaniu la Rosia Montana, desi singurul germaniu gasit acolo este sub forma unei micro-incluziuni intr-o proba de aur nativ analizata la BRGM langa Paris de Calin Tamas. Paranoicii sunt cei mai vocali si domina discutia. Amarata asta de populatzie ramasa in rrrrominika isi merita soarta daca se uita in gura unora ca astia.

  7. Tehnologia cu tiosulfat merge poate pe tocătura de telefoane mobile (300g/t), dar nu pe milioane de tone de minereu sărac (0,6-2,5g/t), din patru clase mineralogice mari, cîte sunt la Roşia. (am subliniat şi diversitatea materialului supus concasării).
    Atîta timp cît la tehnologia cu tiosulfat presupune flotaţie, randamentul de extracţie va fi cel mult egal cu randamentul flotaţiei. Adică 70%. Pentru că la tratarea integrală cu tiosulfat a minereului, volumul necesar de chimicale ar fi întreit faţă de procedeul cu cianură. Şi ar cere şi mai mult var pentru compensarea acidităţii postminiere.

    Între altele, am găsit cîteva avantaje pe termen lung ale procedeului cu cianuri, valabile pe roca de la Roşia. Le voi sistematiza într-un material despre chimismul postminier. Ca să vă incit, vă anunţ că am găsit cîteva antagonisme ce favorizează şi provoacă inocuizarea cîtorva cupluri de otrăvuri.

  8. Din perspectiva mea, e de bine ca proiectul nu se poate face decat cu cianuri.
    Prin urmare, conchid (multumiri in special pt. lucid & Gogu) ca trebuie musai:
    – cianuri, ca la vreun sfert de milion de tone pe toata durata proiectului, cca 1000 de tone pe luna;
    – exploatare de suprafata pe nu stiu cate multe sute de hectare (sau vreo doua mii si ceva?);
    – ras totul de pe acea suprafata, sate, galerii romane, munti etc.;
    – iaz de decantare de aproape 400 de hectare…
    – … plin cu un fluid continand ceva urme de cianuri si compusi, dar si diverse metale grele;
    – aflator acolo pentru totdeauna (cel putin din perspectiva scurtei vieti umane);
    – dar nu trebuie neaparat asigurare.

    No, thanks.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro