joi, martie 28, 2024

Există viață după Chevron? Da, dar Don’t frack my mother !

Editorul meu, domnul dr. ing. Costel Postolache, a fost primul care mi-a trimis informația despre retragerea Chevron din România. E-mailul domniei sale se încheia cu o întrebare retorică: Există viață după Chevron?

Iată mai jos răspunsul meu:

Categoric, da.

Nu știm care au fost motivele adevărate ale retragerii Chevron din România, un singur foraj, chiar fără promisiuni, nu este semnificativ. Retragerea din Polonia a urmat după mult mai multe încercări neproductive. Înclin să cred că actualul climat economic deflaționist este o cauza majoră, dacă nu chiar cauza principală. Până la revenirea prețului petrolului undeva în jur de $80/baril, toate companiile se vor concentra pe menținerea proiectelor deja dezvoltate. Proiectele noi, în zone de frontieră, precum România, presupun investiții capex care nu se pot amortiza sufiecient de rapid pentru a le face atractive.

Pe vremuri, Alexandru Andrițoiu, un precursor al lui Păunescu, a scris o poezie în care se regăsesc următoarele versuri:

Albaștri, ca ochii Rusiei de albaștri

Sunt ochii Partidului…

Mi-e teama că și ochii României ar putea să-și schimbe culoarea.

(Precizez că e-mailul domnului Postolache a venit DUPĂ ce trimisesem editorului Contributors.ro manuscrisul articolului „A fost sau n-a fost?” Cronica „primei demonstrații mondiale” de contaminare a apei potabile datorată fracturării hidraulice (cazul Pavillion, Wyoming), așa că se poate elimina orice speculație legată de coincidența celor două acțiuni.)

După ce am expediat replica de mai sus domnului Postolache, întrebarea lui a continuat să stăruie în mintea mea. Oare mai există viață după ce fracturarea hidraulică a fost abandonată sau interzisă undeva?…

Răspunsul a venit sub forma unei știri-bombă: un protest pro-fracturare – 15 orașe vor să se separe din statul New York și să facă cerere de admitere în statul Pennsylvania!!!

Motivul? Simplu, ca bună ziua:

Partea sudică a statului New York este  dezolantă. Nu avem joburi și nici venituri pentru fiecare. Și cea mai mare bogăție pe care o avem este în pământ… Noi comparăm taxele din Pennsylvania cu cele din New York. Este o mare, mare diferență. Chiar acum, ne avem de lucru, ne lipsesc locurile de muncă și veniturile (Jim Finch, Conklin Town Supervisor)

Bogăția despre care vorbea domnul Jim Finch este argila Marcellus și imensele rezerve de gaz pe care aceasta le conține. Bogăția care, în Pennsylvania, a adus multiple avantaje proprietarilor de teren și comunităților locale. Cel mai recent exemplu pe care l-am citit

se intitulează Shale drilling boom a bust for some Western Pennsylvania towns și descrie situația economică prosperă a unor orașe din comitatul Washington. Spre deosebire de ce se întâmplă în sudul statului New York, locuitorii multor orașe din vestul Pennsylvaniei trăiesc aievea visul prosperității produse de extragerea gazului natural din argila Marcellus: revitalizarea economică după prăbușirea industrie de oțel la finele anilor 1970, multe noi locuri de muncă, numeroase case și apartamente noi, hoteluri, clădiri pentru birouri etc. În comitatul Washington se percepe așa-numita „taxă de impact ” (ecologic) – $50.000 pentru fiecare nou foraj adânc și $10.000 pentru fiecare foraj superficial.

Din 2012, de când colectează această taxă, visteria comitatului s-a îmbogățit cu $16 milioane, bani care merg la comunitățile locale și sunt cheltuiți pentru construcții și menținerea infrastructurii publice, sisteme de apă și canalizare și altele. În aceste condiții, nu este de mirare că populația multor orașe din vestul Pennsylvaniei a crescut în perioada 2000– 2013  cu 17 – 35%.

Aceste realități îi fac pe new-yorkezii din cele 15 orașe să viseze la secesiune și la încorporare în statul de la sud, unde exploatarea gazului metan a declanșat un reviriment economic pe care și ei l-ar dori prezent pe pământurile și în casele lor.

Numai că, pentru extragerea gazului din argila Marcellus este nevoie de foraje orizontale dirijat, urmate de fracturarea hidraulică, acea tehnologie care, la sud de New York, în Pennsylvania, s-a aplicat în peste 8.500 de foraje, dar care, în statul New York, a fost interzisă de Guvernatorul Andrew Cuomo pe 17 decembrie 2014. Un factor decisiv în decizia Guvernatorului Cuomo au fost presiunea și îndemnurile unor grupuri de activiști.

Cu alte cuvinte, oamenilor care ar putea lucra în industria de extragere a gazului, aproape de casele lor, cu salarii foarte bune, similare cu ale vecinilor lor din Pennsylvania, li se opun un grup de left-wing wackos, cei pe care i-am descris în articolul meu Fracktiviștii: O schiță de portret, și liberali de tip flower-power de la Cornell University, o parte din ei  pomeniți aici.

Am portretizat fracktiviștii din New York ca fiind oameni care nu locuiesc pe pământul pe care pretind că-l protejează, oameni care nu-și câștigă existența pe pământul pe care pretind că-l protejează, oameni care, dotați cu oarece talente artistice, știu, mai bine decât alții, cum se pot manipula emoțiile publicului și temerile absconse de ceva rău care s-ar putea întâmpla (povestea drobului de sare, după 50 de ani de folosire a fracturării hidraulice) etc.

Un exemplu de fracktiviști tipici îl reprezintă Yoko Ono, văduva lui John Lennon, și fiul lor, Sean Lennon. Parodiind un celebru șlagăr al soțului/tatălui lor, cei doi (împreună cu un grup de „artiști contra fracturării”) au postat „îndemnuri” către Guvernatorul Cuomo (precum în poza de mai jos): „Imaginează-ți că nu există fracking”. Guvernatorul nu numai că și-a imaginat această situație, dar a și transformat-o, anul trecut, în realitate.

Campania fracktiviștilor Yoko Ono & Son a atins însă limite grotești atunci când au lansat un cântec, intitulat Don’t frack my mother. Pentru orice vorbitor de limba engleză, apropierea dintre „frack” și „f…ck” este clară (intenționată), iar faptul că refrenul cântecului este interpretat de Yoko Ono sub forma „Don’t frack me”, este de un desăvârșit prost gust. Mais, passons…

Revenind la intenția celor 15 orașe din statul New York de a se separa de un stat, care a interzis fracturarea hidraulică, în vederea încorporării lor în statul Pennsylvania, unde se practică fracturarea hidraulică, aș vrea să subliniez că, din punct de vedere legislativ, este o mișcare complicată, care presupune mai multe etape: votul și aprobarea statului New York pentru secesiune, votul și aprobarea statului Pennsylvania pentru incorporare de noi teritorii și populații, votul și aprobarea Congresului pentru modificarea granițelor statale actuale și, în final, semnătura Președintelui SUA pentru confirmarea oficială a secesiunii. Ultima dată când un grup de state au încercat să se separe din federația Statelor Unite ale Americii s-a lăsat cu un război civil de patru ani.

Desigur, nu va fi cazul să asistăm la un astfel de deznodământ, legat de intenția de secesiune a celor 15 orașe din statul New York. Dar însăși ideea de secesiune reprezintă un vot de blam dat guvernatorului unui stat unde drepturile indivizilor de a dispune de bogățiile subsolului lor sunt încălcate, unde taxele mari merg mână în mână cu indiferența politică și lipsa locurilor de muncă. Este adevărat, pe de altă parte, că acei locuitori necăjiți din cele 15 orașe, nu figurează pe lista milionarilor și miliardarilor din  Manhattan, care contribuie copios la fiecare campanie electorală pentru alegerea guvernatorului statului New York.

Guvernatorul Cuomo ar trebui să ia aminte la acțiunile altui guvernator democrat, John Hickenlooper din Colorado. Metodele fracktiviste, care au dat roade în New York, au eșuat lamentabil în Colorado. Gov. Hickenlooper, într-un interviu cu Colorado Public Radio din 26 februarie 2015, a respins fără drept de apel ideea de interzicere a fracturării hidraulice în Colorado. Remarcile sale au fost o critică usturătoare la adresa grupului politico-activist Food & Water Watch, bazat în Washington, D.C. Grupul respectiv, după ce a creat organizațiile fracktiviste Local Control Colorado, Frack Free Colorado și Don’t Frack Denver, a declanșat ultima sa campanie pentru o interzicere a fracturării hidraulice la nivelul întregului stat sub lozinca „Coloradans Against Fracking”. Guvernatorul statului Colorado a mai spus că interzicerea fracturării hidraulice amenință familiile care muncesc, aduce daune economiei statului și, la urma urmei, nu are nici un sens în Colorado.

Poziția Gov. Hickenlooper împotriva campaniilor de „interzicerea fracturării hidraulice” este împărtășită de Guvernatorul democrat al Californiei, Jerry Brown, care este considerat un erou pentru mișcarea ecologistă și care a respins „caravanele ideologice” încărcate cu fracktiviști. Gov. Brown a spus chiar că activiștii care declanșează campanii de interzicere a fracturării „nici nu știu despre ce dracu vorbesc”.

În concluzie, da, „există viață după Chevron”, și la Pungești,  și în partea sudică a statului New York.

Deosebirea este că la Pungești, „țăranii” de acolo purtau pancarte scrise perfect în engleză, cu „Chevron, frack off”, în timp ce locuitorii celor 15 orașe din New York se gândesc ce bine ar fi dacă s-ar putea muta, cu pământul lor cu tot, în Pennsylvania, statul unde frack nu se scrie împreună cu off.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Exista viata dupa fracking?..

    http://www.marcellus-shale.us/restored_gas-wells.htm
    http://summitcountyvoice.com/2015/01/28/study-shows-challenges-of-restoring-fracking-sites/

    O intrebare neplacuta pentru o industrie de moment, cu ciclu de viata scurt, profit imediat, responsabilitate zero. RMGC incerca sa evite prin celebrul proiect de lege impins de Ponta in parlament tocmai garantiile de mediu. Oare ce garantii de mediu sunt mentionate in legislatia romaneasca pentru fracking?.. :) Intrebarea este retorica, avand in vedere ca nu exista legislatie specifica la noi.

    La Pungesti a fost o singura sonda „de explorare”, deci se vor alege probabil doar cu o platforma de beton in mijlocul campului drept amintire ca Chevron a fost pe acolo.

  2. Pe unii oameni poti sa-i pacalesti la infinit. Uneori poti sa pacalesti pe toata lumea. Dar nu poti sa pacalesti pe toata lumea la infinit. Nu stiu daca ecologistii cunosc aceasta zicala, dar ar trebui sa reflecteze asupra ei.
    Ma surprinde (sau nu?!?) ca Yoko Ono, la 80 de ani tot cu fluturi in cap a ramas. Am sperat ca dupa raul facut trupei Beatles, macar cu cateva decenii mai tarziu, o sa-si vina in fire. Marturisesc ca nu-i cunosc opera, asa ca am cautat-o pe youtube. Prima piesa de care am dat a fost Fireworks by Katy Perry (Yoko Ono cover). Va invit sa o ascultati…

  3. Domnule profesor, felicitari pentru faptul ca ati decis sa continuati seria articolelor dedicate fracturarii hidraulice (evident, de mare volum!). Daca ati amintit din nou exemple din SUA, este bine ca sa le amintim cititorilor cateva lucruri. Comitatul Washington din Pennsylvania este cam cat jumatate de judet din Romania. Are cam 200 000 de locuitori si 1014 sonde de fracturare active la care s-au inregistrat 154 violari ale legislatiei americane, in principal ale Environmental Health and Safety. Spuneti ca bugetul comitatului a crescut cu 16 milioane de dolari din 2012 pana acum din taxarea „frackturistilor”. Adica vreo 5 milioane de dolari pe an. Adica 26,5 dolari pe cap de locuitor pe an. Cam nesemnificativ. Spuneti ca populatia comitatului a crescut intre 2000- 2013 cu 17-35%. Permiteti-mi sa nu va cred, pentru ca nu gasesc nicaieri astfel de date. Cresterea demografica pare mai degraba 2,8%.Poate va referiti la muncitorii din industria de oil & gas. Dar tot nu iese socoteala. Pai 35% ar insemna vreo 70 000 de oameni. Imposibil!
    Cat despre cele 15 orase din statul New York, cu totii am auzit de… oil&gas lobby!

    • PS. Va propun un mic exercitiu. Intrati pe Google Maps sau Google Earth si „vizitati” din aer comitatul Washington, ca sa va faceti idee despre amplitudinea operatiunilor de fracturare hidraulica si puneti in balanta apoi cu cei 26,5 dolari (adica vreo 100 de lei). Toate cele bune!

    • Spuneti ca populatia comitatului a crescut intre 2000- 2013 cu 17-35%. Permiteti-mi sa nu va cred, pentru ca nu gasesc nicaieri astfel de date.

      Nu ați citit corect și după aceea vă permiteți să nu mă credeți. Textul meu sună astfel:

      populația multor orașe din vestul Pennsylvaniei a crescut în perioada 2000– 2013 cu 17 – 35%.

      Chestia cu populația comitatului ați inventat-o, cu sau fără intenție, de dragul argumentației negative. Nu e semn bun pentru continuarea dialogului.

      Citiți articolul de mai jos și veți găsi explicații suplimentare:

      http://triblive.com/news/washington/7693499-74/percent-county-gas#axzz3TEglRcXj

    • Cele 16 milioane dolari, colectați ca taxe de impact, nu se distribuie întregii populații de 200,000 a comitatului Wanshigton, ci doar comunităților locale unde sunt exploatate forajele fracturate hidraulic.

      Vă invit să citiți cu atenție textul meu și link-urile oferite, înainte de a vă repezi cu comentariile:

      The distribution of impact fees — a $50,000 levy on each large well and $10,000 on smaller ones — tells the tale of where the gas lies. Since the state enacted the fees in 2012, Washington County has received more than $16 million, and communities such as Cecil, North Strabane and Peters outpace Mon Valley towns in getting the money, which can be used for expenses related to natural gas development, such as construction, maintenance and public infrastructure, water and sewer systems and more.

    • Daca, prin absurd, dl. Profesor decide sa aprobe acest comentariu, imi permit sa va dau un sfat – nu mai comentati nimic. E mai bine pentru aproape toata lumea.

  4. Domnule profesor, se pare ca aveti dreptate in ceea ce priveste „chestia cu populația comitatului”. E adevarat ca am citit pe fuga articolul dumneavoastra si probabil din cauza faptului ca discutia era axata asupra comitatului respectiv, din neatentie v-am atribuit lucruri pe care nu le-ati spus, fapt pentru care va cer scuze. Dar repet, am facut-o fara intentie.
    Cat priveste cele 16 milioane de dolari obtinuti de catre comitat, evident ca taxele nu se impart catre contribuabili. Am vrut doar sa subliniez faptul ca suma mi se pare ridicol de mica in raport cu riscurile asociate exploatarii( riscuri directe dar si indirecte), si in raport cu distrugerile provocate infrastructurii de catre transporturile utilajelor asociate oil&gas. Si ridicol de mica in raport cu profiturile „frackturistilor”.
    Am citit articolul pe care mi l-ati recomandat si intr-adevar in unele orase din vestul Pennsylvaniei se pare ca populatia a crescut, in altele nu. Dar este aceasta crestere sustenabila? Se aud zvonuri de disponibilizari!
    Imi permit sa va intreb, daca tot ati amintit de comitatul Washington Pa, ce parere aveti de cele 154 violari ale legislatiei americane, in principal a Environmental Health and Safety descoperite la unele din cele 1014 sonde fracturate hidraulic?
    PS. Domnule Prostu` satului, va multumesc pentru sfat. Era insa nevoie sa clarific situatia de mai sus. Va doresc toate cele bune, asemenea domnului Ulysses Erandus si domnului profesor!
    Informatii gasiti aici: http://stateimpact.npr.org/pennsylvania/drilling/counties/washington-county/

    • E bine că ați reușit, totuși, să citiți până la capăt articolul-sursă și că vă recunoașteți graba lecturii.

      Aș mai avea o recomandare pentru dvs.: încercați să contactați pe reprezentanții celor 15 orașe new york-eze, care vor să fie încorporați în statul Pennsylvania, și spuneți-le despre cei așteaptă o dată cu începerea fracturării hidraulice. Folosiți exemplul celor 154 violări ale legislației în vigoare din Washington County, și, cine știe?, poate se vor răzgândi și nu se vor mai muta din New York. :-)

      Sunt sigur că, dacă reușiți, Yoko Ono și fiul ei vă vor compune un șlagăr nemuritor :-)

  5. Felicitari pentru simtul umorului, am ras pe cinste citind comentariul de mai sus. Am sa va linistesc, nu doresc sa contactez reprezentantii celor 15 orase cu intentii secesioniste. Din contra, ma gandesc serios sa ma mut si eu in Pennsylvania si sa imi deschid un SRL (LLC in State) care sa aiba ca obiect de activitate extragerea produselor petroliere prin intermediul fracturarii hidraulice. Motivatia ar fi ca la la asa amenzi mici, sa tot poluezi! Va dau un exemplu: Chevron Appalachia Llc are in Pennsylvania 355 de sonde active si …84 de violari ale legislatiei. Dincolo de procentul violarilor, mai interesant este cuantumul amenzilor: 40 800 de dolari. Pai la asa amenzi, sa tot poluezi! Pennsylvania, I`m comming!
    Week-end placut!

    • Mă bucur că va crește numărul românilor din Pennsylvania! :-)

      Aveți mare noroc, pentru că noul nostru Guvernator, Tom Wolf, Democrat, are o părere diametral opusă de cea a colegului său de la nord:

      PA-Gov: Wolf Reiterates Support for Fracking After NY Ban

      Pe de altă parte, va trebui să luați în considerație și plata unor taxe crescute pentru extragerea gazului din argila Marcellus, pentru că domnia sa s-a ținut de promisiunea făcută în timpul campaniei electorale și va aloca, în noul buget de stat, $1 miliard pentru grădinițe, școlile și universitățile publice:

      At the same time, Wolf would use a new severance tax on natural gas drillers to reinstate $1 billion in funding for preschools, public schools and universities that was cut in Republican Gov. Tom Corbett’s first budget.

      http://www.mcall.com/news/breaking/mc-pa-main-tom-wolf-budget-taxes-schools-20150303-story.html#page=1

  6. MAI EXISTĂ VIAȚĂ DUPĂ CHEVRON?

    Se pare că da, dar nu la Pungești, ci într-un sat la 14 km de Timișoara.

    Cei cărora le este încă dor de demonstrații anti-fracturare se pot re-orienta imediat spre Săcălaz:

    http://www.banatulmeu.ro/primul-referendum-din-romania-impotriva-fracturarii-hidraulice-are-loc-la-sacalaz/

    http://www.tion.ro/premiera-in-banat-referendum-la-sacalaz-pentru-oprirea-prospectiunilor-petroliere/1500555

    http://www.romaniacurata.ro/lupta-impotriva-fracturarii-hidraulice-continua-in-vestul-romaniei-pregatiri-pentru-referendumul-de-saptamana-viitoare-si-ce-se-asteapta-de-la-klaus-iohannis/?utm_source=newsletter&utm_content=Newsletter-187459-20150309&utm_campaign=Religia+%C3%AEn+%C8%99coli+a+%C3%AEnvins%21+Pe+bune%3F

    N.B. Nu-i chiar vorba de fracturare, ci de orice are de-a face cu prospecțiunile geofizice și geologice. Dar asta are mai puțină importanță, dacă totuși trebuie demonstrat împotriva a ceva.

  7. Domnule profesor, din nefericire ultimele stiri ma fac sa ma razgandesc. Vremuri grele pentru poluatori.
    http://petroglobalnews.com/2015/03/u-s-rig-count-sinks-43-percent/
    http://petroglobalnews.com/2015/03/u-s-oil-sector-sheds-9300-jobs-in-february/
    Daca tot ati pomenit de Timisoara, mai la vest putin, anume in localitatile din vestul extrem concentratia de arsen din apa a inceput sa creasca in ultima vreme. La mica distanta de granita (vreun km)Gazprom fractureaza hidraulic. Tot in zona, un camp de sonde ale Petrom este de ceva timp (vreun an) in proces de „imbunatatire a productiei”. Care dintre cele doua credeti ca ar putea fii cauza creterii concentratiei de arsen din apa potabila din ultima vreme?
    http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Apa+otravita+la+robinet+In+satul+Pordeanu+concentratia+de+arsen+
    http://www.opiniatimisoarei.ro/exclusiv-apa-otravita-de-gazele-de-sist-in-timis-mai-multe-localitati-dau-in-clocot-speriati-oamenii-au-iesit-in-strada-foto-si-video/02/09/2014

    • Care dintre cele doua credeti ca ar putea fii cauza creterii concentratiei de arsen din apa potabila din ultima vreme?

      Știți, desigur, că arsenul (arsenicul) nu face parte dintre elementele chimice folosite în fluidele de fracturare. Rezultă că singura sursă de arsenic rămân rocile din fundament, a căror spălare de apele infiltrate din ploaie sau zăpadă produce cantități variabile de arsenic în pânza freatică.

      Exemplul clasic de contaminare naturală a apei potabile cu arsenic îl reprezintă Bangladesh-ul. Acolo, topirea zăpezilor de pe Himalaia produce cantități sporite de apă, care, din nefericire, spală roci cu As. Majoritatea fântânilor din Bangladesh – unde nu se practică nici un fel de exploatare de hidrocarburi pe scară industrială- au concentrații nesănătoase de As.

      Colegii mei de la Columbia University și Bard College au oferit ajutor umanitar sub forma unor filtre simple și ieftine, care, montate în fântână, scad concentrația de As sub limitele admisibile de normele locale de sănătate.

      Am scris în repetate rânduri că este obligatorie analiza fondului geologic (natural) ÎNAINTE de începerea oricărei activități de explorare/exploatare. Numai așa putem ști dacă respetica activitate antropică are vreo contribuție la situațiile alarmante actuale.

      • Va multumesc pentru raspuns. Este un lucru cunoscut ca sursa primara a As din apa potabila o reprezinta, cum spuneti si dumneavoastra, mobilizarea elementului din roca, fenomen natural de altfel. Intrebarea mai exacta era daca cresterea valorii de As din ultima vreme (variatiile au fost de la 22-26 micrograme/litru la 52 micrograme/litru) s-ar putea datora exploatarilor de hidrocarburi din zona? Mai precis, cantitatea de As injectata in sondele de exploatare conventionala in procesul de acidifiere ar putea sa influenteze concentratia generala? E vorba de un camp de sonde care au trecut prin procese de „trezire” in ultima vreme. Iar Petrom recunostea acum cativa ani ca a poluat sursa de apa a satului Pordeanu cu hidrocarburi( si intr-adevar, asemeni ca si in filmul Gasland, „apa ardea”!!!), fiind necesara saparea altui put de apa la alta adancime. Informatia despre acele filtre este foarte importanta, ar ajuta comunitatile afectate de acesta problema.

    • http://petroglobalnews.com/2015/03/u-s-rig-count-sinks-43-percent/

      Scăderea numărului de platforme de foraj este un FALS indicator al productivității în domeniul zăcămintelor fracturate hidraulic. Există mai multe explicații despre falsitatea acestui indicator, dar mi-ar trebui un articol întreg. Până când îl voi scrie, vă ofer o singură temă de meditație: producția de gaze/țiței de șist poate rămâne constantă sau chiar crescătoare atunci când inovațiile tehnologice în domeniul forajului dirijat și al fracturării hidraulice conduc la creșterea productivității. Este, dacă vreți, legea lui Moore din electronică aplicată la fracturarea hidraulică.

      Dacă veți avea răbdarea să vă duceți la sursa primară, nu la cea pe care mi-ați trimis-o, veți putea citi, printre altele, și aceste explicații pentru care producția de țiței și gaze de șist NU scade:

      „Other key factors include the efficiency of drilling…the rate of decline in production from existing wells, and changes in the amount of time between the start of drilling and the completion of the well.”

  8. Dle Profesor, cum va explicati faptul ca toate, dar absolut toate prospectiunile care se realizeaza in Romania sint asimilate gazelor de sist?! Fara sa fiu un specialist, ma gindesc ca sint zone in Romania in care – dintr-o perspectiva strict geologica – putem exclude existenta unor astfel de resurse.

    De asemenea, in Serbia (la granita cu Romania) este posibli sa existe gaze de sist? Se exploateaza? Eu unul ma indoiesc de acest lucru.

  9. cum va explicati faptul ca toate, dar absolut toate prospectiunile care se realizeaza in Romania sint asimilate gazelor de sist?!

    Simplu: lipsa de educatie + manipulare mass media.

    Mass media sunt responsabile pentru inculcarea in mentalul colectiv a „secventei-soc” – gazele de sist aprind apa din bucatarii.

    in Serbia (la granita cu Romania) este posibli sa existe gaze de sist?

    Nu am auzit sa existe astfel de gaze. Ceea ce stiu sigur este ca primul meu student de la Iasi, caruia i-am condus lucrarea de licenta in 1983, a pus in evidenta trei acumulari de gaze conventionale, aflate in niste structuri denumite stratigrafice (lobi deltaici) la sud de Timisoara, in apropierea granitei cu Serbia. Este probabil ca sirbii cauta pe teritoriul lor ceea ce studentul meu a gasit la nord in 1983.

    Conduc la masterat, aici in Brooklyn, o studenta din Serbia, care mi-a spus ca nu are cunostinte despre acumulari semnificative de petrol si gaze pe teritoriul actual al Serbiei.

  10. @Claudiu

    Mi-am facut putin timp sa vad sursa informatiilor dvs. „cutremuratoare”: un site care publica articole fara nici un autor si fara indicarea surselor articolelor! E mai rau decit Wikipedia! Simpli „urechisti”.

    A se slabi cu petroglobalnews. Va discreditati penibil aducind ca argumente „informatii”(?) de pe acest site.

  11. 1. Ati putea sa detaliati un pic textul de mai jos, conform legislatiei americane?
    „unde drepturile indivizilor de a dispune de bogățiile subsolului lor sunt încălcate”
    2. Pentru a fi un pic mai obiectiv in articolul d-voastra pro-facturare, ati putea sa avansati o cifra vis-a-vis de sponsorizarile acordate de companiile care fac fracturare hidraulica, in campaniile electorale ale diversilor senatori americani?
    Stima.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro