vineri, martie 29, 2024

Explicatie privind taxarea inversa. Reducerea fraudei tip carusel.

Începand cu 1 iunie, Romania introduce taxarea inversa pentru (inca) doua categorii de produse, respective cerealele si plantele tehnice (adica cele care suporta prelucrare, precum sfecla de zahar). Acestea doua se adauga lemnului si deșeurilor, de exemplu, deja prinse in categoria taxării inverse. Motivul unei astfel de proceduri exceptionale este acela de a reduce fraudele tip carusel sau export fictiv in care acest fel de produse sunt des intalnite, fraude constand in rambursari ilegale de TVA către firme fantoma. Fiind o masura exceptionala, conform Directivei 112 privind TVA, pentru fiecare produs a fost necesară aprobarea Comisiei Europene.

Regula in Uniunea Europeana – conform aceleiași Directive – este taxarea normala, cand fiecare producator/comerciant factureaza cu TVA, colecteaza, deduce TVA-ul si vireza bugetului suma reprezentand diferenta intre TVA-ul colectat si dedus/platit, ramanand ca persoana fizică sa suporte, ca și consumator final, acest impozit indirect, neavând drept de deducere. In acest fel trezoreria incaseaza TVA-ul imediat, dupa fiecare tranzactie, spre deosebire de taxarea inversa unde fiecare participant din lanț se “autofactureaza” pentru TVA, adica nu platește TVA co-contractantului său (factura primită neavând TVA) ci auto-colecteaza TVA pe aceasta factura când incheie contractul de vanzare-cumparare. Asadar, in cazul taxarii inverse, cumparatorul nu vireaza TVA vânzătorului dar deduce TVA-ul autocalculat, urmand sa se procedeze in acest fel pe tot lanțul contractial, ceea ce face ca volumul rambursarilor de TVA de pe lanț sa fie considerabil reduse, respective posibile doar pentru marjă, si nu pentru intreaga baza. Deși este o metoda care elimina fraudele de tip carusel (vanzarea fictiva a unui bun de mai multe ori) sau de tip export cu livrare fictiva, în care se cerea rambursarea in bloc a TVA, aceasta metoda este considerata, in viziunea legiuitorului comunitar, una exceptionala pentru motivul mentionat mai sus, respectiv amanarea plații TVA pana la vânzarea catre consumatorul final, cand comerciantul vinde/facturează cu TVA, pe care il colecteazâ de la respectivul consumator final.

În primavara lui 2006 am pus pe masa ministrului de finante de la acea vreme, Sebastian Vladescu, un proiect de ordonanta de urgenta conform caruia o serie de produse cu risc ridicat de frauda prin rambursare ilegala de TVA urmau sa facă obiectul taxarii inverse. Cam aceleasi care, in sfarșit, sunt cuprinse acum in aceasta listă (in plus, in acel proiect, mai apareau materialele de constructii). Neprimind nici un raspuns de la dl. Vladescu, am reluat procedura, de data aceasta in mod formal, de la cabinetul presedintelui ANAF catre cabinetul ministrului. Nici asa nu a functionat si, dupa cum vedem, a trebuit sa treaca ceva ani pana cand taxarea inversa pentru acele categorii de produse sa ajunga in Monitorul Oficial. Si, odata cu acesti ani, un numar considerabil de fraude.

Desigur ca taxarea inversa nu elimina total fraudele fiscale. Firmele fantoma pot in continuare sa se interpuna pe lanțul comercial, dar nu in scopul de a primi TVA in mod ilegal ci pentru a mari marjele tranzactiilor, ducand astfel la profituri umflate. E adevarat ca statul încaseaza impozite de pe urma acestor profituri, doar ca ele nu reprezinta decat o modalitate de spalare a banilor, de introducere a lor in circuitul legal. Sau, deși autoturismele aduse in Romania de catre persoanele juridice fac si ele obiect al taxării inverse, există numeroase situatii in care mașini de lux sunt introduse in țară de firme fantoma și vandute către persoane fizice fară ca autoturismele respective sa fi fost inregistrate ca si active in contabilitatea unei astfel de firme și, fara ca TVA-ul colectat de la consumatorul final – persoana fizica sa fie virat la buget.

Toate aceste lucruri se petrec in conditiile in care viteza de reacție al fiscului este cam de…3 ani. Concret, fiscul verifica in prezent tranzacții intracomunitare (și raportarile aferente) derulate in 2007. Câte firme fantoma mai gasește fiscul dupa 3 ani e o intrebare cu raspuns previzibil. Cam asta este capacitatea administrativa de care dispunem. Cam asta realizează fiscul care, in plus, nu vede ce vede vama sau garda financiară care, la randul lor, nu vad ce vede fiscul din cauza ca sistemele informatice ale fiecarei instituții sunt incompatibile si nu permit interconectarea. Colaborarea administrativa in cadrul ANAF se face prin…adrese, fiecare institutie facând către celelalte adrese peste adrese. Și uite asa suntem o țara de „andrisanți”, care nu sunt in stare să isi convinga factorii decizionali de necesitatile reale ale modernizarii sistemului informatic.

Referinte:
Guvern: Taxarea inversa la cereale va fi aplicata de la 1 iunie

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. De acord cu explicatiile – mai pe intelesul tuturor. Ideea este ca fiscul roman, in al … nu stiu catelea ceas, poate mult prea tarziu, sau poate la momentul potrivit daca ar fi sa ne gandim la posible interese, a introdus aceasta masura de prevenire si limitare a fraudei cu TVA de tip carusel. Nu am inteles de ce (intrebare retorica) nu s-a actionat mai devreme, pana la urma aceasta schema de frauda s-a inventat chiar in UE si nu la noi, noi am copiat-o cu succes. Era cunoscuta de autoritati. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Ramane cred in dorinta tuturor, ca fiscul sa fie mai orientat catre combaterea marii fraude – acolo unde acum se poarta ca o domnisoara timida, si nu catre micile greseli ale contribuabililor cinstiti – acolo unde ” isi face meseria”. Un articol foarte bun!

  2. Din cate stiu eu, pana in 2008, ANAF-ul, desi se desprinsese de MFP la 1 ianuarie 2004, nu a avut structura de IT. (Asa a inteles Nastase sa faca reforma). Normal ca devii depasit.
    Si nici cei care conduc institutiile publice nu pun mare accent pe IT. Desi in cazul ANAF s-ar rezolva foarte multe probleme

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro