joi, martie 28, 2024

Extinderea NATO şi aparenta intransigență a Turciei

Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, aşa cum au afirmat mai mulți comentatori, va duce inevitabil la resetarea şi rescrierea politicilor duse de statele implicate în acest conflict, dar şi la reconfigurarea instituțiilor suprastatale, cum ar fi NATO sau Uniunea Europeană. Prima care a dat undă verde reconfigurării şi extinderii sale este Uniunea Europeană. Prin decizia Consiliului European din 23 iunie, Republica Moldova şi Ucraina au primit statut de țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. În cadrul Summitului NATO de la Madrid din 29 iunie, Turcia a semnat un memorandum prin care şi-a dat acordul pentru aderarea Suediei şi Finlandei la NATO.

 Cum se explică schimbarea bruscă de macaz a politicii externe a Turciei față de extinderea NATO? De ce a renunțat Turcia atît de repede şi într-un mod surprinzător la dreptul său de veto şi a hotărît totuşi să sprijine aderarea la Alianța Nord Atlantică a celor două țări scandinave?

İmediat ce au inceput discuțiile despre o posibilă aderare a Suediei şi Finlandei la NATO, Turcia s-a opus cu vehemență acestei intenții, afirmînd că acest pas ar fi o “greşeală” la fel ca cea a aderării Greciei la NATO.  Preşedintele turc Recep Tayyıp Erdoğan a acuzat Suedia de nenumărate ori că ar fi gazda sau “pepiniera unor organizații teroriste” precum Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK), organiziție considerată „teroristă” de către Turcia (cu care luptă deja de 38 de ani, ciocniri în care aproximativ 40 mii oameni şi-au pierdut viața); YPG (Unitatile de Protecție a Poporului Kurd) o ramură siriană a PKK şi sustinători ai clericului Fetullah Gulen, acuzat de instrumentarea loviturii de stat eşuate din 2016. Totodată, țările nordice au refuzat de mai multe ori să extrădeze la cererea Turciei persoane acuzate că ar fi terorişti. Dacă preşedintele turc se arăta de neînduplecat refuzînd categoric să poarte discuții diplomatice cu reprezentanții țărilor nordice, afirmînd că aceştia nu ar trebui să se obosească să se deplaseze la Ankara, totuşi unii oficiali din cadrul Ministerului de Externe de la Ankara nu au exclus categoric perspectiva acceptării Suediei şi Finlandei la NATO.

Semnarea Memorandumului dintre Turcia şi cele două țări scandinave au dovedit că intransigența şi fermitatea declaratiilor preşedintelui turc au fost doar o perdea de fum aruncată în fața opiniei publice internaționale. Atît presa de opoziție din Turcia, cît şi diferite analize din străinătate pun în discuție mai multe motive care ar fi determinat Turcia să îşi reviziuiască decizia. Prin aceste mutatii diplomatice de şah Turcia ar fi încercat să resolve problemele pe care le are cu SUA, în primul rind. De ce? Pentru că procurarea sistemului de apărare rusesc S-400 a dus la tensionarea relațiilor dintre aceste două țări în ultimii ani şi a determinat SUA să nu mai furnizeze Turciei avioane de lupta F-35. Casa Albă, însă, a declarat că Turcia nu a cerut concesii pentru a accepta candidatura țărilor nordice la NATO, dar  preşedintele turc a recunoscut că a avut o discuție telefonică cu preşedintele american înainte de semnarea memorandumului cu aceste țări.  

Ce scrie presa din Turcia? “Turcia a obtinut ceea ce şi-a dorit!”, “Victoria Preşedintelui Erdogan de la Madrid” sunt titluri de ştiri în presa controlată de partidul de guvernămînt AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării). Tot aceasta ține să menționeze că prin semnarea acestui memorandum Suedia şi Finlanda nu vor mai acorda suport organizațiilor teroriste PKK, PYD, YPG şi FETO. Doar că presa aservita guvernului de la Ankara omite un detaliu vital, care i-ar putea juca festa Turciei pe viitor. Textul memorandumului spune că Suedia şi Finlanda nu vor susține organizațiile PYD/YPG şi FETO. Cuvintul “terorist” lipseşte la punctul 4 din textul memorandumului, ceea ce sugerează indirect că țările nordice nu consideră aceste organizații ca fiind organizații teroriste. La punctul 5 al memorandumului este precizat ca doar PKK este o organizatie teroristă. (vezi aici)  Nici Statele Unite ale Americii nu consideră YPG o organizație teroristă, mai mult aceasta  este susținută şi finanțată de către SUA în lupta sa contra Statului İslamic. Turcia însă cataloghează PKK şi YPG ca fiind una şi aceeaşi organizatie teroristă.  Totodată, prin semnarea acestui memorandum Suedia şi Finlanda se angajeaza să “manifeste solidaritate cu Turcia în lupta împotriva terorismului în toate formele sale” şi să nu „impună restricții sau embargo-uri asupra industriilor de apărare”.

Presa de opozitie din Turcia, spre deosebire de presa din străinatate mai pune în discuție iluzia dreptului de veto pe care Turcia pretinde că îl are ca membru NATO. În realitate, spun aceştia, Turcia nu a beneficiat niciodată de acest drept. Spre exemplu, în 2009 fostul prim-ministru al Danemarcei, Anders Fogh Rasmussen urma să devină secretar general al NATO, decizie pe care preşedintele turc a contestat-o. Anders Fogh Rasmussen a fost acuzat că sprijină PKK, un alt motiv fiind şi criza caricaturilor cu profetul Mohamad apărute în revista daneza Jyllands-Post, care a declanşat un protesc amplu în lumea musulmana. Un alt exemplu este Summitul de la Londra din 2019, cînd Turcia s-a opus votării “Planului Baltic”, cerînd membrilor NATO să recunoască organizația YPG ca fiind una teroristă. Dar şi de această dată, Turcia a fost “convinsă” să cedeze. Şi la Summit-ul de anul acesta de la Madrid este greu de spus dacă Turcia a obținut o victorie sau iarăşi a fost “constrînsă” sau “convinsă” de țările importante din NATO să renunțe la dreptul său de veto. Trebuie de menționat ca anul viitor în Turcia vor avea loc alegeri prezidențiale. Prin această manevră diplomatică, Erdogan a încercat oare să obțină suportul Vestului, în speță a SUA sau ce altceva i s-a promis preşedintelui turc? Acest lucru îl vom afla cu toții în viitorul apropiat.

Pe fondul atingerii unui procent de 70% a ratei inflației, tradusă prin creşterea galopantă a prețurilor de consum Turcia este bântuită de o criză economică, căreia cetățenii acestei țări cu greu îi mai pot face față. Această realitate se reflectă şi în sondajele de opinie, care arată o scădere a popularității atît a preşedintelui Erdogan, cît şi a partidului AKP de la guvernare. Prin repetarea ostentativă a „victoriei” preşedintelui Erdoğan de la Madrid, presa afiliată puterii nu face altceva decît să seteze agenda publică din țară și să scoată în prim plan agenda politicii externe, pe scurt, să abată atenția de la criza economică, unde chiar este nevoie de o „victorie”.  

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Pur si simplu ceea ce se intimpla si ceea ce face Turcia ,in acest moment de intensitate istorica ,este pragmatic. Fiecare natiune fiind obligata , de interese personale si de perspectiva viitoare, sa isi arate atasamentul de marile structuri economice ,politice si militare,ce vor aparea sau care existente fiiind isi maresc componenta .Razboiul din Ucraina nu face altecva decit sa creeze alternative si sa oblige natiunile sa aleaga .Peste tot , in intreaga lume , vor aparea structuri noi de forma NATO si UE.In nordul Africii sau in Orientul Mijlociu , in Estul extrem sau in zonele insulare ale lumii , natiunile vor forma noi structuri de forma NATO si UE .Turcia intelege foarte bine ca nu are de ales decit sa ramana in aceste structuri din care face parte atunci cind ne referim la NATO si sa ramana pe un culoar de aderare , indiferent cit de multa vreme alege sa faca asta , cu UE .Deja Presedintele Germaniei si Frantei doresc a aduce aproape toate natiunile europene ce nu sunt membre in alianta UE .Un nou spatiu vital European va fi creeat curind acolo unde nici un fel de intruziune nu va fi permisa .Serbia , Albania , Muntenegru si altii vor intra rapid in structurile nou creeate ce ofera o aderare viitoare ca parte a finalului ce este pregatit fiecarei natiuni europene .Rep .Moldova are norocul sa intre rapid in structuruile UE cum dealtfel si Ucraina o va putea face daca Rusia nu poate avansa in teritoriile de dincolo de Nipru .Toate economiile tarilor riverane UE vor fi la remorca deciziilor general aprobate la Bruxelles si la fel se va intimpla si la nivel militar acolo unde NATO devine decidentul absolut fiind singura forta militara ce are imaginea de ansamblu a tot ceea ce se intimpla si a tot ceea ce trebuie facut . Deja Albania ofera posibilitatea de a construi (in curs de realizare )structuri NATO la marea Adriatica .Nici o alta forta nu va mai fi primita in Europa spre a investi sau a cumpara active europene .

  2. Legat de dreptul de veto, pentru ca un stat nou sa intre in NATO trebuie acordul tuturor celorlalte state. Dacă Turcia nu isi dădea acordul, cele două țări nordice nu ar fi putut fi primite în alinta. De asta si toate demersurile de a-l convinge pe Erdogan sa renunte la acest drept de veto. Mai nou, Erdogan pare ca s-a răzgândit și spune că poate bloca oricând cererea de aderare a țărilor nordice daca nu ii sunt îndeplinite cererile. Vom vedea ce va fi intr-un final. Oricum nu inteleg panica Finlandei si a Suediei de a intra asa de repede in NATO. Aceste țări nu au avut probleme cu Rusia și situația lor e complet diferita fata de cea din Ucraina. Cred ca statutul de neutralitate le aducea mai multe beneficii.

      • Dacă ar fi fost neutri nu mai aveau in Constitutie articol de aderare la NATO. Tocmai asta era una dintre mizele conflictului, ca Ucraina să fie neutră.

      • Da, razboi ce a avut loc acum mai bine de 70 de ani. De atunci când a mai atacat Rusia Finlanda? Si a compara situația țărilor nordice cu a Ucrainei e deplasat; cu Ucraina au fost mereu probleme si e alt context geopolitic. Cu Finlanda si Suedia chiar nu are nicio problemă Rusia. Dar va avea după ce vor apărea tensiuni la granița ca urmare a aderării acelor țări în NATO.

        • Daaa, ai dreptate: Rusia e mieluselul blind, nu are treaba Finlandei si Suediei.
          Probabil de prosti, dupa ani de armonie cu Rusia, au cerut aderarea la NATO. Poate chiar sa-i provoace pe rusii cei blajini.

          • Chiar ai impresia ca la conducerea țărilor nordice (Si nu numai) se mai află oameni cu viziune politica si economica? Nu mai e nici Suedia si nici Finlanda ce au fost cândva.

    • Turcia nu mai este demult o democrație și nici un stat de drept. Turcia are un aparat represiv considerabil inclusiv în mediul online. Toate articolele sunt monitorizate și ca turist străin riști sā-ți petreci concediul în beciurile poliției turce de unde vei fi eliberat în ultima zi la intervenția ambasadei române. Pușcăriile turce sunt pline de deținuți politici. Cred ca cel mai bine ar fi o suspendare aTurciei din NATO pe un an pânā la ratificarea cererilor Suediei și Finlandei. E ridicol și înjositor pentru Europa sā fie șantajatā de un dictator paranoic și sângeros. Se vor compara oare vreodată Suedia și Finlanda cu Turcia?

    • A nu se confunda neutralitatea (autodeclarata) cu imunitatea :-)
      Oricum ar fi, Rusia nu respecta nici o conventie interntationala, ca vrea doar o noua ordine, unde R e prima litera din alfabet iar A e ultima si ultimul cuvint.

      • Nu e nimic nou ca Rusia vrea o nouă ordine mondială. Si nu numai Rusia, ci și China. Nimic nu e veșnic pe lumea asta si odata la un anumit interval de timp ordinea mondială se schimba. Huntington vorbește despre o lume multipolara in viitor si cred ca are dreptate in privinta asta. Expansiunea Chinei va duce la o reconfigurare a ordinii mondiale iar Rusia își va avea locul ei in aceasta ordine. In plus, e normal ca orice mare putere sa isi dorească să fie în centrul unei noi ordini mondiale.

        • Atunci de ce aceste mari puteri incl. UE nu sunt in masura sa gaseasca solutiile necesare ? singura fiind de fapt decurajarea nucleara.
          Cu alte cuvinte, securitatea intr-o oarecare masura este asigurata prin forta militara nucleara, sa fie solutia pt sec. 21 sau ne indreptam catre autodistrugere ?

  3. Nimic mai înălțător decât un dictator care face pe apostolul moralității în alianța NATO. Erdogan – tristă figură, un amestec de paiață ridicolă și fanfaron simandicos.

  4. Erdogan nu este vesnic. Dar asteapta demult acceptarea in UE si sustine baza militara Nato de la Incirlik. In politica regionala doreste sa isi mareasca aria de influenta, a facut investitii in fabrici in Ro, BG, Sb, Slov. Criza ec.interna si a provocat-o singur prin masurile proaste luate. Multi tineri, bine pregatiti, ingineri, medici, IT, profesori, cadre medii, muncitori au luat drumul altor tari din Europa.

  5. Este bine că Europa de Vest s-a hotărât într-un târziu să renunțe la relațiile underground cu Rusia și să se poziționeze CONTRA Rusiei. Acum acțiunile politice ale Turciei, Poloniei și României au crescut, toți stau cu ochii pe Rusia, pentru a interveni decisiv în contra acesteia. Turcia și România deocamdată sunt în așteptare, dar cred că vor interveni decisiv la momentul oportun.

  6. Ultima saptamana a fost plina de evenimente la nivel UE , G7 si NATO, evenimente la care s-a discutat printre altele de extinderea colaborarii tarilor europene dincolo de UE , in imediata vecinatate cu aceasta , ca stat extrem de important in noua architectura de securitate fiind mentionata Turcia.
    Se doreste extinderea zonei care cuprinde intreg spatiul marii mediterane, premierul britanic facand mentiune la Mare Nostrum si Imperiul Roman.
    Este o idee pe care personal am pus-o in discutie aici pe forum o data cu inceperea conflictului din Ucraina si necesitatea acestui spatiu vital din toate punctele de vedere pt Europa.
    Turcia este o tara cheie in acest construct, este pazitoarea Bosforului, are cea mai mare armata din NATO dupa SUA iar Erdogan stie acest lucru.
    Fara Turcia dupa cate vedem nu se pot lua decizii istorice rezeritoare la NATO iar economic legaturile acestei tari cu Europa sunt puternice.
    Va veni o vreme si dupa Erdogan, tinerea Turciei in afara spatiului european dovendidu-se acum o greseala majora, integrarea ei trebuind facuta inainte ca Erdogan sa preia puterea, respectiv sa fie exista posibilitati ca personaje gen Erdogan sa nu ajunga la putere.
    Erdogan a ajuns la putere datorita ezitarilor europene, promisiunilor date acestei tari care nu au fost respectate din diferite motive, problema kurda, drepturile omului etc.etc. cu toata ca Turcia a fost candva o tara liberala insa aceasta liberalitate n-a fost rasplatita de apus.
    in Europa occidentala traiesc intre timp peste 12 milioane de tuci, cat o tara de marimea Ungariei, ii putem ignora ?
    Turcia este vitala pentru apararea flancului sudic al NATO, al Narii Negre unde detine cea mai mare flota ca , contrapondere la cea ruseasca.
    Marea Neagra a devenit „zona de conflict” major, fapt care nu ne place si pe buna dreptate si cum putem tine ca NATO fata provocarilor rusesti si ca acesta mare sa nu devina una ruseasca ?
    Idea mariri spatiului european peste granitele UE care cuprinde zone din Asia Mica, Levantul, incl. Israel, Magrebul este una binevenita pt ca istoric vorbind, este zona din care s-a nascut Europa zilelor noastre si de ce sa nu avem pretentia restabilirii unor adevaruri istorice fara lezarea identitatilor actuale culturale ale zonei stiut fiind faptul, zonele in care intre timp musulmanii au devenit majoritari, musulmani care insa doresc si ei sa participe la dezvoltarea generala, primavarea araba sustinuta frenetic de occident tot datorita ezitarilor a devenind alta problema printre care si cea a emigrantilor.
    Noua constructie economica, politica si militara poate fi o contrapondre majora fata de ambitiile chineze din zona, a ambitiilor rusesti de a controla Siria si zona afereanta, si sa nu uitam de canalul Suez care nu trebuie pierdut sub nici o forma.
    Conflictul din Ucraina n-a facut altceva decat sa deschida ochii europenilor fata de pericolele care pandesc si sper ca de data aceasta sa iesim din vorbariile politice sai sa trecem la actiuni ferme.

    • In viziunea de liderus maximus a lui BJ, EU mai are nevoie de un cal troian în interiorul Uniunii, nu e destul ca exista deja cel putin doi, Ungaria și Polonia.
      Întrarea Turciei în EU nu este de dorit nici in urmatorii 25 ani. Cu 85 milioane de cetățeni, în mare parte cu o mentalitate asiatica, Turcia ar avea cele mai multe voturi în Parlamentul European.
      Turcia s-a comportat și se comporta cu cei 13 milioane de kurzi din Turcia mult mai rău decât s-au purtat vreodată sarbii cu albanezii din Kosovo. Despre tratamentul aplicat kurzilor din Siria nici nu merita sa vorbim.
      William Darlymple descria intr-o carte, scrisa exact acum 25 ani, o călătorie pe care a facut-o de la Istanbul la Ierusalim. Descrie acolo distrugerea sistematica in continuare a moștenirii culturale grecești și armene, teroarea resimțită la traversarea SE Turciei, in zona kurda, unde a vazut sate distruse, si usurarea pe care a simtit-o cand a intrat in Siria, unde exista o dictatura și nu o pseudo democrație precum in Turcia. Toate astea inainte de Erdogan. Cartea a fost tradusa și în limba romana sub titlul De la Muntele Sfânt.
      Comportamentul duplicitar al Turciei de azi pare ca este acceptabil. Membru NATO, cumpăra gaz si petrol de la rusi, ba chiar si arme, în Mediterana ii amenință pe ciprioți, greci și francezi, în Siria ii terorizează pe kurzi, etc.
      Iar noi romanii în naivitatea (și coruptia) noastră străveche le dam contracte în toate marile orașe.

  7. primăvara arabă a pornit de la creșterea prețurilor cerealelor după un sezon secetos în rusia… de la foame… hai să vedem unde ajungem acum, cu război în zonă, după ce rușii vând ce au capturat… iar turcii cumpără… consecințe :)

  8. Erdogan mai vrea un mandat si vrea bani sa scoata tara din din recesiunea ec pe care a adus o regimul nepotist al sau. Pt niste metri cubi de bani va vota aderarea….e simplu….ramane de vazut daca va mai fi presedinte….intunecate si umbroase sunt holurile seraiului. Nu livrezi bunastare poporului…pleci
    .turcii au experienta de secole cu mazilirea. Timpul lui s -a scurs…e istorie , dar nu i-a spus nimeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Violeta Stratan İlbasmış
Violeta Stratan İlbasmış
Este absolventă a Facultății de Jurnalism şi Ştiinte ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. În aceeaşi perioadă a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea din Vilnius, Lituania. În 2010-2011 face studii de masterat în Ştiințe ale Comunicării, specializarea Managementul Instituției Media, Universitatea de Stat din Moldova. A făcut relații publice pentru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chişinău, unde timp de un an a condus acest departament. În perioada 2012-2013 a activat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova în calitate de asistent de deputat. A făcut studii de doctorat la Universitatea Marmara din Istanbul, Facultatea de Comunicare. Colaborează cu ziarul național „Cumhuriyet” din Turcia. Domenii de interes: Relații Internaționale (axa SUA-Rusia, spațiul ex-sovietic, Turcia), Mass-media, Comunicare Internațională şi Interculturală.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro