vineri, ianuarie 27, 2023

Facem justiție cu jurnaliștii

Se aude frecvent reproșul, venit mai ales din partea justițiabililor, că se face ”justiție la televizor”. E drept, plimbatul atotputernicilor de ieri prin fața camerelor de filmat cu cătușe la mâini are impact asupra publicului. Oamenii onești se simt răzbunați, după ce s-au lămurit cât au furat inculpații în anii când au condus țara și ce bogății au acumulat. Există imagini pe Internet care arată de sus moșiile incredibile ale unor Voiculescu, Oprea, Truică, Videanu, Dragnea ș.a.: palate cu piscine, terenuri de sport, seră, aerodrom. Doar cosmodromul le mai lipsește. Interesul pentru procesele în care mulți dintre aceștia sunt implicați se justifică, iar popularitatea Direcției Naționale Anticorupție, văzută ca instituția lansată cu forță împotriva corupției, se află în creștere. Presa nu poate ignora acest fenomen recent, de neimaginat acum zece-cincisprezece ani, când nicio instituție a statului nu se putea atinge de casta demnitarilor. Ciorchini de jurnaliști atârnați pe treptele instanțelor sau la poarta unor penitenciare a devenit o imagine curentă. Reporterii care aduc informația vie de la sursă sunt prețioși și merită respectați, fiindcă multe instituții camuflează informațiile, fie sub forma unor comunicate seci, fie prin regulamente stricte în relația cu presa. Consiliul Superior al Magistraturii a excelat în prudență când a elaborat Ghidul privind relația sistemului judiciar din România cu mass-media, plantând peste tot garduri, ziduri, interdicții. Reversul este proliferarea unor informații ”pe surse”, riscând să fie incomplete, incerte sau manipulatoare. Transparența instituțională e mai bună.

Domeniul justiției este, din punct de vedere jurnalistic, unul specializat. Nu se poate acoperi un dosar penal, un caz major de corupție, fără minime cunoștințe juridice și o înțelegere clară a sistemului. De aici necesitatea unor întâlniri între magistrați și jurnaliști, pentru actualizarea informațiilor. Freedom House-România a organizat recent un seminar unde magistrați, experți și însuși ministrul justiției au explicat ce e nou în domeniul recuperării prejudiciilor și al confiscării extinse, cum se aplică măsurile preventive cum sunt controlul judiciar și cauțiunea, în ce stadiu se află Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție nouă cu un rol important în recuperarea bunurilor supuse confiscării. Subiectul fierbinte al perioadei, după apariția Panama Papers, a fost și el dezbătut, fiindcă e esențial ca jurnaliștii să înțeleagă cum pot fi produse uriașe fraude prin intermediul societăților off-shore și ce soluții au autoritățile române în combaterea fenomenului. Invitații – Camelia Bogdan, judecător la Curtea de Apel București, Valentin Șelaru, judecător la ICCJ, Cornel Călinescu, director în Ministerul Justiției, Laura Ștefan, Expert Forum, Alexandra Lăncrănjan, președinta LiderJust, Laurențiu Sorescu, procuror și formator al INM, Bianca Toma, CRPE –  nu s-au limitat la prezentări, ci au intrat în dialog cu jurnaliștii înarmați cu întrebări directe, uneori tăioase. Discuția cu ministrul justiției, Raluca Prună, a adus lămuriri în privința priorităților ministerului.

Participanții au avut acces în avanpremieră la Raportul de diagnoză privind recuperarea prejudiciului și confiscarea bunurilor dobândite prin infracțiuni elaborat de Inițiativa pentru o justiție curată și accesibil pe portalul www.justitiecurata.ro. ”Sunt peste 20.000 de titluri executorii care acoperă peste 7 miliarde de lei, sumă care poate fi recuperată din prejudicii și confiscări. Acestea sunt evaluările ANAF pe 2015. Nu e puțin pentru bugetul României care se află mereu în căutare de surse financiare pentru proiecte neterminate. Dar asta dacă instituțiile statului fac ce trebuie. Un rol important va avea Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, a declarat Cristina Guseth, directoarea Freedom House. Ar fi utilă intensificarea acțiunii Oficiului pentru spălarea banilor-OLAF, care a primit în 4 ani aproape 15.000 de sesizări tranzacții suspecte. Întâlnirile Justiție-Presă nu sunt meciuri, nu sunt competiții unde se vede cine e mai tare, ci schimburi utile de informații și idei în interes public. Avem jurnaliști de investigație, reporteri specializați și comentatori avizați care pot susține competent un astfel de dialog. Câțiva dintre ei au fost invitați la Sinaia: Dan Tapalagă, Sabina Fati, Ionel Stoica, Andreea Pora, Alex Costache, Ovidiu Vanghele, Andreea Traicu, Cristian Câmpeanu, Ramona Avramescu, Ionela Arcanu, Valentin Zaschievici, Ondine Gherguț, Anca Spânu, Dan Radu.

Aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Sau Tolo, care a spart doar o mica parte din mafia farmaceutica din Romania: nu dezinfectantul diluat la 10% e problema, ci faptul ca atatea cadre medicale iau spaga cu naturalete de la firmele de farmaceutice incat ne mai miram de ce atatea efecte secundare, medicamente expirate cu efecte secundare, vaccinuri ce nu functioneaza.

    Pentru ca pe alocuri coruptia e prea mare. Pentru ca cei de sus din politica sunt deja prea unsi si amenintati si curupti. Pentru ca atat ne-a mai ramas: cativa ziaristi. Si ei amenintati, dar unii au coloana vertebrala.

  2. Suntem, in mod sigur, cel mai sucit neam care poate exista. Toate sondajele spun ca romanii sunt preocupati de coruptie si de eradicarea ei. Evidența spune, e adevarat, ca sunt un neam petrecăreț și vesel. Cu toate astea, pe platforma asta, vad mii de accesări la tratari ale unor teme fara nicio rezolvare umana, cum e moartea, murirea, dead studies, adică, tocmai bune sa trancanesti despre ele pe zeci de pagini sau sa-ti faci o cariera politic corecta, și doar cateva sute de interesați de una sau alta dintre bolile mortale de care sufera România de azi. Ma refer bineinteles la cele mai multe din interventiile competente ale dvs., doamna Brindusa Armanca. Și daca ar fi singura contradicție.. Intelegeți ceva din ea?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro