vineri, mai 7, 2021

Facem justiție cu jurnaliștii

Se aude frecvent reproșul, venit mai ales din partea justițiabililor, că se face ”justiție la televizor”. E drept, plimbatul atotputernicilor de ieri prin fața camerelor de filmat cu cătușe la mâini are impact asupra publicului. Oamenii onești se simt răzbunați, după ce s-au lămurit cât au furat inculpații în anii când au condus țara și ce bogății au acumulat. Există imagini pe Internet care arată de sus moșiile incredibile ale unor Voiculescu, Oprea, Truică, Videanu, Dragnea ș.a.: palate cu piscine, terenuri de sport, seră, aerodrom. Doar cosmodromul le mai lipsește. Interesul pentru procesele în care mulți dintre aceștia sunt implicați se justifică, iar popularitatea Direcției Naționale Anticorupție, văzută ca instituția lansată cu forță împotriva corupției, se află în creștere. Presa nu poate ignora acest fenomen recent, de neimaginat acum zece-cincisprezece ani, când nicio instituție a statului nu se putea atinge de casta demnitarilor. Ciorchini de jurnaliști atârnați pe treptele instanțelor sau la poarta unor penitenciare a devenit o imagine curentă. Reporterii care aduc informația vie de la sursă sunt prețioși și merită respectați, fiindcă multe instituții camuflează informațiile, fie sub forma unor comunicate seci, fie prin regulamente stricte în relația cu presa. Consiliul Superior al Magistraturii a excelat în prudență când a elaborat Ghidul privind relația sistemului judiciar din România cu mass-media, plantând peste tot garduri, ziduri, interdicții. Reversul este proliferarea unor informații ”pe surse”, riscând să fie incomplete, incerte sau manipulatoare. Transparența instituțională e mai bună.

Domeniul justiției este, din punct de vedere jurnalistic, unul specializat. Nu se poate acoperi un dosar penal, un caz major de corupție, fără minime cunoștințe juridice și o înțelegere clară a sistemului. De aici necesitatea unor întâlniri între magistrați și jurnaliști, pentru actualizarea informațiilor. Freedom House-România a organizat recent un seminar unde magistrați, experți și însuși ministrul justiției au explicat ce e nou în domeniul recuperării prejudiciilor și al confiscării extinse, cum se aplică măsurile preventive cum sunt controlul judiciar și cauțiunea, în ce stadiu se află Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție nouă cu un rol important în recuperarea bunurilor supuse confiscării. Subiectul fierbinte al perioadei, după apariția Panama Papers, a fost și el dezbătut, fiindcă e esențial ca jurnaliștii să înțeleagă cum pot fi produse uriașe fraude prin intermediul societăților off-shore și ce soluții au autoritățile române în combaterea fenomenului. Invitații – Camelia Bogdan, judecător la Curtea de Apel București, Valentin Șelaru, judecător la ICCJ, Cornel Călinescu, director în Ministerul Justiției, Laura Ștefan, Expert Forum, Alexandra Lăncrănjan, președinta LiderJust, Laurențiu Sorescu, procuror și formator al INM, Bianca Toma, CRPE –  nu s-au limitat la prezentări, ci au intrat în dialog cu jurnaliștii înarmați cu întrebări directe, uneori tăioase. Discuția cu ministrul justiției, Raluca Prună, a adus lămuriri în privința priorităților ministerului.

Participanții au avut acces în avanpremieră la Raportul de diagnoză privind recuperarea prejudiciului și confiscarea bunurilor dobândite prin infracțiuni elaborat de Inițiativa pentru o justiție curată și accesibil pe portalul www.justitiecurata.ro. ”Sunt peste 20.000 de titluri executorii care acoperă peste 7 miliarde de lei, sumă care poate fi recuperată din prejudicii și confiscări. Acestea sunt evaluările ANAF pe 2015. Nu e puțin pentru bugetul României care se află mereu în căutare de surse financiare pentru proiecte neterminate. Dar asta dacă instituțiile statului fac ce trebuie. Un rol important va avea Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, a declarat Cristina Guseth, directoarea Freedom House. Ar fi utilă intensificarea acțiunii Oficiului pentru spălarea banilor-OLAF, care a primit în 4 ani aproape 15.000 de sesizări tranzacții suspecte. Întâlnirile Justiție-Presă nu sunt meciuri, nu sunt competiții unde se vede cine e mai tare, ci schimburi utile de informații și idei în interes public. Avem jurnaliști de investigație, reporteri specializați și comentatori avizați care pot susține competent un astfel de dialog. Câțiva dintre ei au fost invitați la Sinaia: Dan Tapalagă, Sabina Fati, Ionel Stoica, Andreea Pora, Alex Costache, Ovidiu Vanghele, Andreea Traicu, Cristian Câmpeanu, Ramona Avramescu, Ionela Arcanu, Valentin Zaschievici, Ondine Gherguț, Anca Spânu, Dan Radu.

Aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Sau Tolo, care a spart doar o mica parte din mafia farmaceutica din Romania: nu dezinfectantul diluat la 10% e problema, ci faptul ca atatea cadre medicale iau spaga cu naturalete de la firmele de farmaceutice incat ne mai miram de ce atatea efecte secundare, medicamente expirate cu efecte secundare, vaccinuri ce nu functioneaza.

    Pentru ca pe alocuri coruptia e prea mare. Pentru ca cei de sus din politica sunt deja prea unsi si amenintati si curupti. Pentru ca atat ne-a mai ramas: cativa ziaristi. Si ei amenintati, dar unii au coloana vertebrala.

  2. Suntem, in mod sigur, cel mai sucit neam care poate exista. Toate sondajele spun ca romanii sunt preocupati de coruptie si de eradicarea ei. Evidența spune, e adevarat, ca sunt un neam petrecăreț și vesel. Cu toate astea, pe platforma asta, vad mii de accesări la tratari ale unor teme fara nicio rezolvare umana, cum e moartea, murirea, dead studies, adică, tocmai bune sa trancanesti despre ele pe zeci de pagini sau sa-ti faci o cariera politic corecta, și doar cateva sute de interesați de una sau alta dintre bolile mortale de care sufera România de azi. Ma refer bineinteles la cele mai multe din interventiile competente ale dvs., doamna Brindusa Armanca. Și daca ar fi singura contradicție.. Intelegeți ceva din ea?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro