joi, martie 28, 2024

Facultatea de medicină în limba maghiară: înapoi la argument

Problema înființării unei facultăți cu predare în limba maghiară la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) de la Târgu Mureș a stârnit numeroase și diverse reacții în spațiul românesc, unele interesante, altele de-a dreptul bizare și greu de înțeles. Întrebările despre statutul minoritații maghiare din România reapar în fiecare an în diferite ipostaze. Calitatea discuțiilor pe marginea acestor chestiuni este strâns legată de context. Comportamentul ferm al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) prin care s-a cerut rezolvarea problemelor apărute la universitatea ardeleană se încadrează într-un context de precampanie, situație potrivnică oricărei încercări de dezbatere calmă și rațională.

Presa româneasca s-a ocupat extensiv de aceasta temă, dar, din nefericire, reportajele și analizele nu au contribuit la o înțelegere mai bună a stării de fapt. Cum s-ar putea prezuma, atitudinile naționaliste au jucat un rol important în sporirea confuziei ce înconjura deja incidentul. Un aspect mai grav este, însă, că lipsa acurateții și ignorața totală față de fapte au deteriorat periculos calitatea discursului public despre facultatea cu predare în limba maghiară de la UMF Târgu Mureș. Presa centrală nu a fost niciodată foarte bine informată despre starea reală a cetățeniilor de etnie maghiară ai României, lucru demonstrat și de absența aproape totală a unor jurnaliști specializați în chestiuni minoritare. Astfel stând lucrurile, nu este greu de înțeles cum mituri – suprarealiste – despre pretinsa imposibilitate de a cumpăra o pâine în limba română în regiunile populate majoritar de maghiari nu doar că au supraviețuit, ci chiar au sporit în complexitate și imaginație.

Clarificarea câtorva fapte fundamentale este, deci, esențială și aceasta voi încerca să fac în cele ce urmează. Paradigma prin care s-a analizat problema de la Târgu Mureș a ignorat complet nucleul problematicii, întrebarea cea mai vehiculată prin studiourile televiziunilor fiind legată de avantajele și dezavantajele predării medicinei în limba minorității. Diverși analiști si politicieni au încercat să răspundă la această pseudo-interogație caracteristică anilor ’90 așa cum au crezut de cuviință, urmându-și, nu mă îndoiesc, convingerile și interesele. Spun pseudo-întrebare, deoarece miza scandalului politic generat de către UDMR nu a fost deloc aceasta. Bine sau nu, în instituția despre care vorbim se predă medicina inclusiv în maghiară încă din vremurile comuniste. Generații de tineri minoritari, absolvenți ai acestei instituții de învățământ superior, au învățat secretele acestei meserii în limba lor maternă și au devenit chirurgi, dentiști sau farmaciști. Competențele lor profesionale, așa cum sunt ele, au fost influențate mult mai puțin de limba de predare, decât de starea generală a sistemului de învațământ din România.

În aceste condiții, a ne concentra atenția exclusiv asupra limbii de predare este inutil, dacă nu chiar înșelător. Învațământul în limba maternă a devenit treptat un drept acceptat în România postcomunistă. Mai mult decât atât, fiind o chestiune de opțiune personală, a ieșit din sfera imediată a politicului. Înființarea unei facultăți separate de limba maghiară are, însă, alte mize relevante. Principiul multiculturalismului consacrat de noua lege a educației naționale merge mai departe de simpla recunoaștere a dreptului la un învățământ în limba maternă, prin introducerea unor garanții instituționale de respectare a acestui drept. Tradus în termeni simpli, acest act normativ prescrie crearea unor facultăți minoritare separate în cadrul a trei universități transilvănene clasificate drept multiculturale. Rolul acestei prevederi este asigurarea unui nivel de autonomie adecvat pentru aceste secții minoritare. Această autonomie ar reprezenta, așadar, o garanție a respectării dreptului la învătământ în limba maternă de către conducerea acestor universități, o conducere dominată de către etnici români.

La baza acestei măsuri stă un principiu fundamental al multiculturalismului occidental, anume, recunoașterea faptului ca minoritățile sunt întodeauna într-o poziție de putere inferioară în relație cu majoritatea. Din acest motiv, minoritățile au nevoie de garanții instituționale speciale prin care se limitează intruziunea deseori negativă a majorității. Acest mod de gândire este înțeles și acceptat ca firesc la Universitatea Babeș-Bólyai din Cluj Napoca, de exemplu, una dintre cele trei universitățile multiculturale. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul UMF Târgu Mureș ține de contextul local, iar impresia mea este că, de fapt, asistăm la un simplu conflict de interese dintre diferite grupuri din interiorul universității. Conflicte similare ar putea apărea și chiar apar deseori în întreaga țară. Singura diferență pare a fi că actorii implicați au la dispoziție, în cazul de față, posibilitatea de a înveli întreaga chestiune în termeni etnici. A vorbi despre un conflict pur etnic ne îndepărtează, așadar, de un efort real de a înțelege problema despre care vorbim.

În presa românească s-a mai vorbit și despre dihotomia multiculturalism vs. segregare. Chiar fostul premier, Emil Boc, a dat o declarație în acest sens, susținând multiculturalismul, dar condamnând tendințele de segregare ale ungurilor. Mă întreb, însă, dacă nu cumva a considera această opoziție conceptuală ca fiind axiomatică face, din nou, un deserviciu bunei înțelegeri a chestiunii minoritare din România. În multe cazuri, cum am arătat și mai sus, multiculturalismul se sprijină pe un tip de segregare formală ce funcționează precum un mecanism care asigură respectarea diferențelor culturale. Trebuie, de asemenea, să recunoaștem faptul că politica UDMR în ultimii douăzeci de ani avut ca scop exact segregarea. Deși conceptul în sine nu a fost niciodată folosit din cauza conotațiilor politice negative, esența politicilor a fost aceasta. O separare instituțională nu trebuie, însă, interpretată automat ca ceva negativ sau ca ceva care reprezintă un pericol la adresa integrității teritoriale a României. Dimpotrivă, consider că ar trebui să existe, cel puțin în stare incipientă, viziunea că o astfel de măsură poate fi inofensivă și menită strict a le permite etnicilor maghiari păstrarea identității.

Desigur, ne putem întreba, în mod legitim, dacă segregarea sau conviețuirea facilitează mai degrabă buna înțelegere între membrii diferitelor etnii. Această întrebare nu ne interesează direct în acest caz. Nici stiințele sociale nu ne-au oferit până acum un răspuns definitiv, ci, am putea spune, literatura de specilitate se împarte în două tabere comparabile ca putere a argumentelor și consistență. Mi-e teamă, însă, că politicienii români care luptă eroic împotriva segregării nu sunt motivați de obiectivul păcii interetnice, ci mai mult de camuflarea unei politici asimilaționiste în spatele unui discurs anti-segregare. Cât despre jurnaliștii care preiau, la rândul lor, cu mult prea mare usurință discursul anti-segregare, uitând sau refuzând să se documenteze în mod pertinent cu privire la chestiunile minoritare, concluzia este, eufemistic vorbind, întotdeauna aceeași: un grad mai mare de civilitate și profesionalism nu ar strica nimănui.

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. Drepturile minoritatilor sunt prevazute inca din 1923 de la Constitutia lui Ferdinand I. Modul de aplicare a fost insa diferit in functie de contextul istoric. Facultatea de Medicina cu predare exclusiva in limba maghiara pune insa cateva probleme de ordin constitutional, care vin din specificul meseriei de medic:
    1. studentul maghiar pierde definitiv contactul cu limbajul medical in limba romana, ceea ce presupune ca in cariera sa va avea dificultati de comunicare cu colegii romani. Nu vorbesc despre limba romana care se vorbeste pe strada, sau la magazin ci despre termenii tehnici. Lingvistic vorbind cele 2 limbi sunt extrem de diferite, deci termenii sunt foarte diferiti. De Aici decurg multe consecinte: a. dificultati la examenul national de rezidentiat (ce facem atunci? traducem subiectele in limba maghiara?) b. dificultati de participare la congresele nationale de medicina c. dificultati de intelegere a ghidurilor nationale validate de societatile medicale de specialitate d. dificultati in comunicarea curenta cu colegii romani (medici, asistente, infirmiere) e. dificultati de integrare pe piata muncii, daca absolventul medic decide sa practice in afara spatiului maghiarofon.
    2. dincolo de aspectele stiintifice, absolventul medic maghiar va veni cu siguranta in contact cu pacient vorbitor exclusiv de limba romana; juramantul lui Hippocrat obliga acordarea ingrijirlor medicale, dar totul exte dependent de comunicarea intre cele doua parti – ar trebui sa existe atunci obligatia ca in spitalele respective sa existe traducatori, care sa fie disponibili oriunde si oricand, ceea ce in conditiile economice din Romania este greu de crezut ca se va intampla prea curand. Vom asista treptat la o scindare pe criterii etnice a spitalelor din Targu Mures si nu numai.

    Cred ca aceasta facultate discrimineaza:

    1. medicii maghiarofoni, care sunt obligati practic sa profeseze in Secuime sau eventual in Ungaria. Ceea ce echivaleaza cu o incalcare a dreptului de munca.
    2. pacientii romanofoni care nu vor fi intelesi si care vor primi un diagnostic si un tratament direct proportional cu gradul de cunoastere al limbii romane de catre medicul din fata lor. Ceea ce echivaleaza cu o incalcare a dreptului la ingrijiri medicale.

    Consider ca aceasta lege poate fi contestata cu succes la Curtea Constitutionala.

    Autorii legii ar trebui sa ne arate modele de functionare in Europa (eventual in Spania, insa catalana si spaniola sunt extrem de apropiate lingvistic).

    Asemenea decizii ar trebui luate cantarind foarte bine consecintele pe termen lung. Meseria de medic presupune multe constrangeri legale, car nu pot fi respectate de aparitia unei facultati cu predare exclusiv in limba maghiara. Si de altfel nu putem vorbi de multiculturalitate ci de segregare pe principii etnice.

    • 1. Porniti de la 2 ipoteze incorecte
      – cei care vor invata in limba maghiara vor uita complet limba romana
      – cei care vor invata in limba maghiara vor dori sa se izoleze in comunitatea maghiara din Romania

      2. Continuati sa analizati prin prisma primei ipoteze incorecte fara s-o demonstrati ci doar sa presupuneti ca stomatologii maghiari vor uita limba romana.

      Nu vad de ce ne-am compara cu Spania. Intr-o economie de piata si, si o societate deschisa nu vad cum ar rezista un cabinet stomatologic care sa NU poata trata vorbitori de limba romana.

      Facem prea multe presupuneri prapastioase si zau ca drobul de sare nici nu exista, nici nu va cadea

      • Adica ar fi o problema doar daca absolventul uita ‘complet’ limba romana? Cunoasterea partiala a limbii romane e suficienta pentru un medic roman? Cu atat mai putin conteaza cunoasterea termenilor de specialitate in limba romana?

      • „Presupunerea” ca foarte multi studenti maghiari nu stiu limba romana nu este o presupunere, este o realitate care se poate constata la fata locului. In zonele cu populatie preponderent maghiara, de unde vin cei mai multi studenti maghiari ai Universitatii, acestia au auzit vorbindu-se limba romana ceva mai mult decat au auzit romanii care isi fac cumparaturile in Europa sau Dragonul Rosu, vorbindu-se chineza. In familie, de cand se nasc, nu vorbesc decat ungureste, la scola la fel, inclusiv la liceu. Limba romana nu o invata nici macar ca pe o limba straina. In administratie doar ungureste. Situatia este diferita doar in zonele in care populatia maghiara este minoritara. Doar in acele zone, in care convietuiesc alaturi de romani, maghiarii invata si romaneste.
        Acest comentariu nu este nici presupunere, nici demonstratie. Cine are nevoie de certitudini suplimentare sa le constate nemijlocit la fata locului.

        • Argumentul dumneavoastra nu are prea mare nevoie de documentare, caci articolul de fata, care este scris de un vorbitor de limba maghiara are multe greseli lingvistice de limba romana. Neacorduri intre subiect si predicat, folosirea inadecvata a anumitor termeni etc. Probabil autorul este un vorbitor bun de limba romana intre vorbitorii de limba maghiara, altfel nu s-ar fi incumetat sa scrie in limba romana. Imaginati-va cam cum vorbesc si cum scriu cei care fac cursuri in limba maghiara. Exacerbarea nationalista a UDMR care duce inspre segregare este o greseala de aceasi dimensiune ca cea facuta recent in Ungaria de guvernul Orban. Maghiarii din Romania vor regreta in curand, asa cum au inceput sa regrete maghiarii din Ungaria aceste derapaje sinucigase.

      • Nu, dumneavoastră plecați de la o premiză greșită, aceea că maghiarii care se înscriu la facultățile în limba maternă ar cunoaște limba română, sau ar cunoaște-o suficient de bine. Lucru fals, de cele mai multe ori, mai ales dacă provin din secuime. Unii dintre cei care ajung la facultatea din Cluj, de exemplu, învață limba română acolo sau și-o îmbunătățesc (dacă frecventează români sau facultăți cu predare în limba română). Alții, mulți, preferă să se izoleze de români și să nu învețe nicio boabă. În viziunea lor nu au motive să o facă (rumânii fiind niște intruși) sau le e prea greu să o facă la vârsta asta. Îi înțeleg deoarece și mie mi-ar fi fost greu să învăț maghiara la 18 ani după ce am vorbit și mi s-a predat o viață numai în română.

        • Eu nu plec de la nicio ipoteza. Doar vreau sa vad de ce toata lumea aduce in discutie acest pericol. Cat timp rezidentiatul se da in limba romana, nu vad unde este problema.

          Faptul ca am auzit noi ca sunt unii maghiari care nu stiu limba romana, nu este un argument. Eu stiu maghiari care stiu la prefectie limba romana, dar nici acesta nu este un argument.

          Prea gasim pericole generate de machavelicii maghiari, dar avem pretentia ca romanii din alte tari sa fie tratati cam cum ar vrea maghiarii sa fie tratati :).

    • inainte de 1989 la intalnirea medicilor din iasi erau multi maghiari si sau descurcat cu brio.pacientii din moldova de ce nu confirma? oare miile de cadre medicale care au plecat in occident cunosc mai bine limba tarii respective decat medicul maghiar de la noi limba romana?

      • Limba tarii respective NU este limba tarii in care s-a nascut si a invatat acel medic care pleaca intr-o tara straiana….asa ca problema este pusa gresit.

  2. „dacă segregarea sau conviețuirea facilitează mai degrabă buna înțelegere între membrii diferitelor etnii”-cred ca este un lucru important ca printr-o hotarare luata sa obtii armonie si intelegere nu dezbinare.
    Un viitor medic trebuie sa poata acorda asistenta medicala oricarui cetatean al acestei tari indiferent de nationalitatea lui.Nu vorbim de o facultate privata ci de una de stat,finantata de la bugetul statului.Iar aici cred ca apare chiar unul din aspectele nefericite ale statutului minoritatilor si al influientelor negative al acestui asupra statutului majoritatii..Tinand cont de rezidentiat ,care se da in limba romana,chiar mi se pare o manipulare.Va urma solicitarea ca si rezidentiatul sa se dea in limba maghiara si astfel,majoritatea va fi exclusa in folosul minoritatii si de fapt chiar mai mult de atat.-de fapt o finantare a invatamantuli superior spre folosul altora ,cu siguranta nu al cetatenilor romani(si sunt aici in Romania mai multe nationalitati nu doar romani si maghiari) din buzunarul carora se finanteaza de fapt exclusivismul unora asa zis”minoritari” prin numar si de fapt majoritari prin drepturi.

  3. Eu pun problema mai pragmatic. Prima şi prima dată stabilim cadrul juridic. Este legal sau nu acest lucru? La această întrebare absolut banală, dar nu mai puţin importantă autorul nu răspunde ABSOLUT DELOC. Să înţeleg că legea din România nu este importantă pentru minoritatea maghiară? Dacă mă uit la reacţiile viscerale ale lui Frunda referitor la corupţie şi la ANI, pe de-o parte, şi la aceeaşi reacţie viscerală a lui Borbely la TV cand a intervenit si liderul PSD Ioan Rus prezentand contraargumentele juridice inseamna ca in comunitatea maghiara in general, si in UDMR, in special, este o problema atunci cand se cere respectarea legii.
    Apoi, dragii mei, asta face parte din ABC-ul comportarii civilizate intr-o societate. Nu ca printre romani n-ar fi oameni care sunt deficitari la acest capitol, dar referindu-ne strict la acest caz, aveti o problema pe care o evitati. Si nu este corect.

  4. Istvan,

    Cu tot respectul , dar articolul sufera de o anumita lipsa de logica
    .
    Desigur are un scop evident,si cam slab disimulat, dar daca tu crezi ca argumentele tale inseamna „nu ne interesează ” , „inutil, dacă nu chiar înșelător” te inseli .

    „Mi-e teamă, însă, că politicienii români care luptă eroic împotriva segregării nu sunt motivați de obiectivul păcii interetnice, ci mai mult de camuflarea unei politici asimilaționiste în spatele unui discurs anti-segregare” .

    Raspunsul meu e o intrebare defapt : conform carei logici si semantici notiunea de pace e asimilata cu separarea ? Nu iau apararea jalnicilor reprezentanti politici ai natiei romane , dar fraza de mai sus este chiar ma contrariaza . In alta ordine de idei (ca sa deschid o mica si scurta paranteza istorica) , ma tem ca polticile ciasimilationiste de-a lungul a catorva sute de ani au fost emanatia ungurilor , nu a romanilor .

    Am avut si am prieteni unguri cu care ma inteleg foarte bine , sunt oameni culti , multi dintre ei au facut o scoala in limba materna chiar inainte de ’89 .

    Sincer si fara urma de ironie am o mare rugaminte : ai putea promova ca romanii din Ungaria sa aiba aceleasi drepturi ca si ungurii din Romania . Iti garantez ca acest lucru simplu va contribui de 1000 de ori mai mult la buna intelegere decat orice alte argumente , bine sau slab prezentate.

    • esti foarte aproape de realitate.mentalitatea de a te ocupa de capra” vecinului nu duce la nimic bun.nimeni nu vrea ca altcineva sa hotareasca si sa impuna educatia copilului.oare toti tinerii care studiaza in strainatate vor fi someri,caci ei acolo nu se perfectioneaza in limba romana?sau vor fi copii de export?la noi acum e la moda sa dai copilul la gradi si scoala in limba germana.daca ungaria ar fi fost mult mai bogata ca germania,ce ar fi fost?hai sa ajutam tineretul sa cunoasca si alte culturi si sa ii ajutam pe fratii nostri din serbia si moldova care au nevoie de sprijin.

  5. Cum se poate ca segregarea practicata sistematic, cum bine recunoasteti: „Trebuie, de asemenea, să recunoaștem faptul că politica UDMR în ultimii douăzeci de ani avut ca scop exact segregarea.” sa fie buna? Cum ramane cu idei ciudate cum ar fi coeziunea sociala?

  6. Desi segregarea e ceva rau, dar daca se intampla in cazul facultatii de medicina din Targu Mures e un rau necesar? Ce nu reiese deloc din articol este argumentul. Care este argumentul? De ce s-ar preda medicina in limba maghiara intr-o tara in care limba oficiala este limba romana? Pentru ca s-a predat si pana acum? Asta e din categoria ‘las-o ba ca merge si asa…’?
    Sa lasi un etnic maghiar sa-si invete limba materna in paralel cu romana inteleg, ii permiti sa-si pastreze identitatea culturala. Dar sa il pregatesti pentru o meserie pe care nu o va putea practica in limba oficiala a tarii? Mai ales o meserie atat de vitala ca medicina? Examenul in ce limba il va da? In maghiara sau in romana? La rezidentiat ce limba va vorbi? Ca doar nu te astepti sa primesti un certificat din partea statului roman ca poti profesa fara sa te verifice daca poti intr-adevar profesa in Romania?
    Cred ca ar fi mai ieftin si mai practic pentru statul roman (adica pentru contribuabili) sa la platim doritorilor niste burse la o facultate din Ungaria. Restul sunt doar manevre politice ale unei grupari de infractori milionari… UDMR.. care in 20 de ani au dus Harghita si Covasna pe culmile.. regresului economic.

  7. Si mai pragmatic .singura minoritate din RO care are PRIVILEGII si nu drepturi este cea maghiara .In nici un stat din Europa nici o minoritate nu are atitea privilegii ca si cea maghiara
    E deja prea mult si ar trebui sa se opreasca acordarea acestor privilegii .
    Ce se intimpla daca in RO un bolnav ajunge pe mainile unui doctor care nu stie limba romana .Acel pacient va muri sau va avea de suferit .
    Si mai pragmatic decit atit cui nu-i convine sa invete in limba romana este liber sa plece din tara . CIne vrea sa invete in limba maghiara sa invete la Budapesta .

  8. Fara sa vin cu „argumente”, am asociat situatia Targu Mures martie 2012 (doar citind din 3 in 3 randuri) cu Targu Mures martie 1990. Mai exact, minciuna cu maghiarul batut, care de fapt era roman, pare a fi o piatra de temelie si un model pentru multe din actiunile ulterioare ale (reprezentantilor, in primul rand, categorie in care il includ si pe autorul articolului) minoritatii maghiare si secuiesti din Romania. Am amintit de maghiarii din Romania pentru ca asa cum si romanii au acceptat printr-o complicitate corupta o coruptie generalizata, asa au procedat si minoritarii maghiari, dupa specificul lor.

  9. Multiculturalismul e pe moarte.Si nu o spun eu, o spune Merkel si Cameron. Germania si Anglia au inteles dupa zeci de ani de eforturi ca integrarea minoritatilor e un marasm, care conduce defapt la dezintegrare. Si au spus-o raspicat, minoritatile trebuie sa se integreze in cultura tarii in care se afla si nu invers.
    Cetatenii cu origini straine, turci, arabi, africani nu numai ca nu s-au integrat in societate dar au ajuns sa fie un element puternic perturbator.Vezi scandalul burqa din Franta.
    Fenta UDMR este clara si nu mai pacaleste pe nimeni. Santajul politic e ultima arma a maghiarilor, spun ultima pentru ca dupa alegerile din toamna se va cam termina si cu acest instrument malefic. USL nu va tolera astfel de gesturi.Este poate singurul motiv pentru care i-as vota.
    Recursul la argument este o figura de stil frumoasa dar in cazul nostru e un mar plin de viermi. Cand studentii maghiari vor musca din el s-ar putea sa le ramana in gat, dezavantajale profesionale ale segregarii etnice sint uriase. N-o spun eu, o spun Cameron si Merkel.

    • „Germania si Anglia au inteles dupa zeci de ani de eforturi ca integrarea minoritatilor e un marasm, care conduce defapt la dezintegrare. Si au spus-o raspicat, minoritatile trebuie sa se integreze in cultura tarii in care se afla si nu invers.”

      Nu despre minoritati este vorba, ci despre IMIGRANTI. Sunt doua probleme total diferite. Nu amesteca merele cu perele. Merkel si Cameron se refereau de fapt la imigratia interculturala, adica turci in Germania, pakistanezi in UK , NU la scotieni sau galezi.

      In ceea ce priveste maghiarii din RO, ar trebui sa fie egali cu majoritarii si nu in dreptul de a trai romaneste, ci in dreptul de a trai in LIMBA MATERNA. Daca vrem sa ramanem in limitele democratice adevarate, atunci nu prea exista alta cale de a percepe egalitatea. Marea problema e conceptul de stat national, care nu acopera si nicioadata nu a acoperit realitatea din Romania. Pentru ca statul national prin definitie ii exclude intrun fel pe neromani din stat: statul national roman este statul romanilor. Da, explicatia ar putea fi ca este statul cetatenilor romani, dar asta e realitatea, dupa cum se vede si un cazul UMF Tg-Mures.

      Vorbesti de santaj. In cazul UDMR, este vorba de santaj, nu-i asa? Dar daca un alt partid face la fel, e considerat negociere politica, nu-i asa?

      • Integrarea se refera si la cetatenii germani sau englezi cu origini straine care locuiesc in aceste tari de mai multe generatii.Practic discutam tot de minoritati, sa zicem turci sau indieni, care nu se integreaza in societate clamand dreptul la ‘cultura proprie’, ‘autodeterminare’.Similitudinea este evidenta.Chiar daca maghiarii sint stabiliti in Transilvania de mult mai mult timp, modelul etnic se incadreaza in acelasi calapod. Premisa gresita de la care pleaca maghiarii este ca ei sint stat in stat, nu doar minoritate etnica. Pana una alta Romania este stat national indivizibil, limba oficiala este limba romana.
        Statul national Romania nu exlcude niciun drept maghiarilor mai mult decat al romanilor. Nu exista in mod oficial notiunea de ‘limba materna’, au inventat-o maghiarii. Conceptul ‘matern’ se refera in general la ‘mama’ ‘al mamei’ etc. In cazul nostru tara ‘materna’ este Romania, limba ‘materna’ este limba romana.Romania este ‘mama’ noastra, a tuturor, cel putin geografic si constitutional.
        Daca, in schimb, limba materna este limba invatata de la mama si de la tata atunci conceptul ar trebui sa se opreasca la familie si nu sa depaseasca acest cadru pana in a violenta spatiul public, in cazul nostru mediul politic si universitar.
        Daca in vestul europei s-ar aplica principiul maternitatii atunci in Anglia ar trebui sa coexiste in mod oficial 15-20 de limbi oficilale sau universitare sau cum vrei sa le spui.
        Ori nu exista asa ceva, ar fi o nebunie.
        O mare parte din cetatenii maghiari sint agramati.Pana si cei din parlament fac in mod frecvent greseli gramaticale sau de semantica.De ce ? Pentru ca vorbesc limba romana ca a doua limba .E normal ? Nu e. Cum arata un medic in ochii unui pacient cand spune ‘are mai multe problema la tine ” ?
        Santajul ramane santaj, fie ca e facut de UDMR sau de de PDL, USL etc.In cazul nostru particular e vorba de UDMR.

      • „In ceea ce priveste maghiarii din RO, ar trebui sa fie egali cu majoritarii si nu in dreptul de a trai romaneste, ci in dreptul de a trai in LIMBA MATERNA. Daca vrem sa ramanem in limitele democratice adevarate, atunci nu prea exista alta cale de a percepe egalitatea. ”

        Imi pare rau, spui lucruri fara sens. Faci si o greseala de-acum clasica: ridici opiniile si preferintele personale la rang de rationament. Paragraful tau nu are nicio valoare de adevar. Pur si simplu l-ai enuntat si gata, noi trebuie sa il luam de bun.

        Draga Zóróthustró (sic!), liantul unei natiuni este in primul rand limba. Si este prima atacata sistematic de UDMR si simpatizantii acestei grupari (a-propos, este pana la urma UDMR legala?).

        Cum a spus cineva de mai sus, cui nu-i place limba romana este liber sa plece. Suntem in Romania. Si oricare cetatean roman TREBUIE sa cunoasca limba romana. Si limba romana TREBUIE folosita in Romania.

        Cu toate incercarile voastre, Romania va ramane un stat nedivizat.

      • Zarathustra, pai daca multiculturalismul de care vorbesc Cameron si Merkel e aplicabil imigrantilor, inseamna ca extensia lui la cetatenii minoritari etnic ai unui stat este abuziva, deci o falsa problema. In cazul acesta, chiar nu vad rostul ideii de multiculturalism in Legea Educatiei Nationale (LEN).Toate minoritatile din Germania si Marea Britanie deprind profesiile si le practica in limbile oficiale ale statelor respective si nu vehiculeaza ideea de multiculturalism ca pe una concurenta celor de limba oficiala sau identitate statal-nationala. Chiar si in SUA, se vorbeste de securitatea nationala, intelegand prin natiune totalitatea cetatenilor americani. Pe cale de consecinta, si natiunea romana inglobeaza intreaga populatie de pe teritoriul national. Este o abordare gresita a considera ca etnicii maghiari nu apartin natiunii romane, cel putin prin dimensiunile de comunitatea locului de nastere, de viata economica, statala si de teritoriu, ei fiind maghiari romani, nu unguri din Ungaria, tot asa cum evreii din America sunt evrei americani. In Scotia, de care ai pomenit, limba engleza este vorbita si folosita profesional de catre toti scotienii, chiar daca gaelica scotiana (scots gaelic, care are vreo 2000 de ani, ca si cum ar fi limba daca la noi) se mai vorbeste intr-o zona restransa, mai greu accesibila si mai izolata, cea muntoasa, Highlands. Mergi ca turist in Scotia (de unde am revenit recent si o recomand cu caldura) sau ca medic, daca este cazul, si vei vedea ca te vei intelege cu scotienii in engleza, pe care o stapanesc la perfectie. Pentru a fi cinstiti pana la capat ar trebui sa recunoasatem ca ideea de multiculturalism are o origine de piata, ea fiind invocata in anii postbelici de expansiune economica, pentru atragerea imigrantilor ca forta de munca ieftina, cand au inceput sa fie numiti „muncitori oaspeti”, iar statele gazda se angajau sa le asigure scoli pentru invatarea limbii materne pentru a fi insotiti de familii si a-i stabiliza o perioada mai indelungata. In niciunul din cazuri nu s-a avut in vedere invatamantul profesional in limba materna, care ar fi generat alt gen de probleme pentru piata muncii si ar fi anulat avantajele multiculturalismului dictat, conjunctural, de piata. Acum, dupa cum vedem, traim alte vremuri economice, iar „multiculturalismul” a devenit un dezavantaj evident pentru orice piata a muncii.

  10. Un articol neasteptat de decent si care merge dincolo de primul nivel de aparente. Ar fi insa necesare cateva clarificari pe care autorul as dori sa le faca si anume:
    1. Considerati ca maghiarimea care traieste pe teritoriul actual al Romaniei este o minoritate nationala sau o alta natiune alaturi de cea romana (indiferent de ceea ce scrie in Constitutie)?
    2. Pana unde merge procesul de segregare ca mecanism de pastrare/conservare a identitatii? Daca nu exista limite procesul de segregare nu poate sa duca decat la separare definitiva, implicit separare teritoriala.
    3. Excludeti posibilitatea ca pe viitor maghiarimea din Romania sa ceara si o delimitare teritoriala dupa ce vor avea toate institutiile separate?
    4. Fiindca ati vorbit despre pericolul asimilarii, cat de puternice si de ample au fost procesele de romanizare, de asimilare a minoritatilor nationale, realizate de romani (comunitati sau autoritati statale) de-a lungul istoriei?
    5. Cat de puternice si de ample au fost procesele de maghiarizare, de asimilare a altor etnii, realizate de maghiari (comunitati sau autoritati statale) de-a lungul istoriei?
    6. Credeti ca exista astazi o politica de maghiarizare (dusa de liderii maghiari, prin intermediul autoritatilor romane pe care le controleaza si prin ONG-uri) a unor comunitati de aflate pe teritoriul Romaniei, precum comunitatea romanilor romano-catolici din judetele Bacau si Neamt?
    7. Cum comentati procesul de maghiarizare/asimilare a minoritatii romane aflate pe teritoriul actual al Ungariei, in ultima suta de ani?

    Si cateva precizari legate de viziunea mea pentru a fi mai bine inteles. Sunt un sustinator al pastrarii identitatii nationale a oricarei minoritati si nu folosesc dubla masura. Spre exemplu, as dori ca romanii din Valea Timocului din Serbia sa aiba toate drepturile pe care le are minoritatea maghiara din Romania sau macar mare parte din ele, dar nu sustin ca acel teritoriu ar trebui scos de sub autoritatea statului sarb dupa modelul Kosovo. Daca vrem sa traim in pace intr-o lume normala si civilizata, in epoca moderna, in epoca globalizarii, suntem obligati sa traim impreuna, alaturi, nu numai romani cu maghiari, ci toate etniile din spatiul european si nu numai. Fenomenul de sincretism cultural si identitar nu poate fi evitat in totalitate, tocmai de aceea trebuie accentuate si sprijinite eforturile de pastrare/conservare a traditiilor si a celorlalte elemente identitare. Acest fenomen specific stadiului de evolutie a societatii actuale este natural, afecteaza toate etniile si trebuie facut un efort de catre fiecare in parte pentru contracararea acestor efecte globalizante asupra identitatii. Nu cred ca, cel putin pentru urmatorul secol, natiunile europene ar trebui sa se dizolve treptat intr-o populatie cu identitate incerta. Apoi, chiar daca pare paradoxal, fiind vorba de majoritate, dar populatia romanesca din Romania este in mai mare pericol de diluare a identitatii nationale decat populatia maghiara, iar asta este o realitate mai mult decat evidenta si se datoreaza in special elitelor noastre conducatoare.

  11. Sa o luam metodic:
    1, minoritatile sunt o componenta importanta intr-un stat, si intr-o democratie dreptul acestora de a studia in limba materna este important;
    2. este vorba despre o specialitate anume: medicina – in mod normal acesta interactioneaza cu alti oameni, si daca sunt stat, si am facultate de stat ma gandesc ca acest medic trebuie sa imi serveasca atat minoritatile cat si majoritatea – deci trebuie sa stapaneasca bine si limba romana, asa cum un profesor de limba maghiara poate sa predea oriunde in tara unde sunt minoritati si de aceea trebuie sa stapaneasca limba romana – sa comunice cu ceilalti semeni din tara care au alta limba materna si atunci comunica in limba statului – ca de aceea a studiat intr-o institutie a statului;
    3. un exemplu dintr-o tara cu o cultura a democratiei extrem de avansata USA – nu exista o universitate de medicina de stat separata cu predarea numai in limba spaniola, desi sunt zone intregi care au afise bilingual – vanzatorii vorbesc ambele limbi, deci nu numai spaniola. Pana si mesajele de intampinare in telefonia mobila sunt BI-lingual, engleza si spaniola. Nu numai intr-o limba…
    4. nu putem compara minoritatea spaniola din USA cu cea maghiara din RO pentru simplul motiv ca una este in crestere, iar cealalta, in cel mai bun caz, este in stagnare. Ca sa vezi…
    5. si ultimul, cel mai autoritar, dar corect: sunt stat si imi fixez politicile inclusiv in invatamant astfel incat sa imi fac politica nationala fara insa sa ingradesc accesul minoritatilor la o corecta si justa instructie/educatie dar si fara sa imi aduc deservicii cu propria mana, adica nenea sau tanti doctorul sa nu poate sa comunice cu pacientul roman decat prin translator…

    AM trait experienta unei nepoate care plecata de la 5 ani din RO, revenita pentru o scurta vizita in RO la 14 ani, refuza sa mai vorbeasca in RO.Tatal ei, stabilit si el in afara RO, a adus-o cu picioarele pe pamant…Asa sa procedam si noi cu minoritatea maghiara din RO?

    Nu consider ca se doreste segregarea, consider doar ca minoritatea maghiara vrea sa aiba dreptate si aici – ceea ce eu nu cred ca este just din motivele enuntate mai sus.

    Nu are rost sa ne inflamam, este doar de analizat si de inteles
    – mecanismul de functionare al statului,
    – politicile acestuia,
    – drepturile minoritatilor si
    – specificul profesiei.( la fel as spune si despre profesiile in care prin natura lor interactionezi cu un public larg, variat cultural, unde nota comuna este normal sa fie cea a statului unde activezi).

    • SUA nu e stat national. Acolo nu exista majoritate si nici minoritati ca si concepte juridice, ci comunitati etnice. Engleza nu este definita ca limba oficiala in SUA, iar cetatenia americana nu are conotatii etnice.

  12. deshi respect contributors,am bagat de seama ca si aci cenzura functzioneaza si nu ptr mitocanii ci ptr adevaruri ce nu se pot spune in ro.
    in general comentatorii sint regatzeni si sint obishnuit cu modul acesta de gindire.unul spune ca multiculturalismul a eshuat:domnule,acolo e vorba de integrarea islamistilor emigrantzi intr o societate liberala creshtina.ma si mir ca asemenea comentarii trec???
    daca comentul va trece!!?statul ro de azi,shi a inceput constructzia in 1920.de atunci,ptr formarea acestui popor s a folosit o politica de epurare etnica si asimilare.Transilvania avea jumatate de populatzie din etnii diferite de cea vlaha.Elvetia se aseamana cu vechea Transilvanie,doar ca aci nici nemtzii,nici francezii n au cucerito.

    • Deci daca esti regatean nu ai dreptate din start ?
      E vorba de integrarea cetatenilor care sint la 6-a generatie, nu de cei care au imigrat luna trecuta. In sine conceptul de integrare presupune o perioda de timp mai lunga.
      Sustineti cenzura, asta va descalifica din start.
      Eu as propune ca maghiarii din Romania sa aiba fix aceleasi drepturi cu cele pe care le au romanii din Ungaria. Ati fi de acord ?
      Daca as interzice totusi ceva, as interzice caligrafia complet straina limbii romane cum ar fi :

      -deshi, functzioneaza, regatzeni, obishnuit,eshuat,emigrantzi,creshtina,shi,populatzie,nemtzii.

  13. Domnule Pap,aveti curajul sa mergeti maine dimineata cu mine la trei magazine de paine din secuime,pentru ca eu,bucurestean sa incerc sa cumpar o bucata de paine?

    • Draga Gabriel, citeste pe unde si in ce domeniu este masterand dl Pap (in coltul din dreapta sus al acestei pagini). Nu are rost sa incerci sa il convingi. Rolul domniei-sale este probabil deja stabilit la un anume nivel, intr-o anume organizatie.

      Este probabil ca va primi un sprijin crescator si isi va indeplini rolul cu brio in anii ce vor veni.

    • Eu am fost la un magazin specializat din Bucuresti. Vanzatorul abia ca m-a bagat in seama, nu mai vorbesc de tonul folosit si amabilitatea de care a dat dovada cand m-a bagat in seama. Imi venea sa plec trantind usa.
      Tu ai curaj sa mergi cu mine la magazinul ala si sa-i cerem omului sa se poarte frumos, ca suntem romani? Specific ca nenea este genul 4×4, dar ne intelegem cu el, vorbeste perfect romana :)

      Nota: am specificat ca este specializat pentru ca se adreseaza unui hobby. Mai mult decat orice magazin alimentar, un astfel de magazin traieste de pe urma pasiunii mele, deci cu atat mai mult patronul-vanzator ar trebui sa stie sa se poarte cu un client.

  14. D-le Pap,ce omiteti sa ne explicati ,voit sau nu,referitor la soarta absolventilor care nu vor vorbi limba romana.Vor fi repartizati obligatoriu intr-un spatiu geografic bine determinat,iar dupa un numar de ani ( nu prea multi) va fi necesara o a doua limba oficiala. Absolventii care vor fi instruiti exclusiv in limba maghiara vor fi cooptati/alesi si in structurile administratiilor locale.Reaparitia unei regiuni autonome,cu doua limbi oficiale se va impune firesc.Acest aspect nu-l abordeaza nici Smaranda Enache in „22„. Este altceva o facultate de teatru in limba maghiara si cu totul altceva o facultate de medicina.
    P.S a-ti vazut documentele emise de autoritatile locale din majoritatea localitatilor din Harghita si Covasna ? Sunt bilingve. Stiti asta,nu? Despre cat de respectat este romanul si tot ce tine de romanism in aceste doua judete,poate altadata.

    • ruminii e altruishti in raport cu ungurii;ei se gindesc,doamne fereshte, ce vor face studentzii unguri daca nu vor shti rumineste.cita grija le poarta.
      magaru moare de drum lung si prostul de grija altuia

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Szilard-Istvan Pap
Szilard-Istvan Pap
MAsterand in Nationalism Studies, Central European University din Budapesta

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro