marți, mai 17, 2022

Fantezii primejdioase

Au cam trecut vremurile în care „maestrul” Ion Cristoiu poza necondiționat în Gică Contra. Suntem departe de anii 1997-1998, atunci când, după ce îl susținuse cu mare asiduitate pe dl. Emil Constantinescu în cursa în vederea câștigării cursei prezidențiale, directorul cotidianului Evenimentul zilei și-a făcut cunoscută cu mare tam-tam decizia de a ieși țâfnos din presă, cuprins, pesemne, de lehamite. Dar și supărat că Emil Constantinescu nu l-a recompensat cu șefia TVR.
Ne-a îmbrobodit atunci „maestrul” exhibându-și sentimentele de inutilitate și de lehamite. A simulat constatarea faptului că politicienii ar fi aceiași, toți o apă și un pământ, preocupați de propria parvenire, de binele propriu și nu de binele țării. Drept pentru care dl. Ion Cristoiu, precum cărturarii de odinioară, a ales drumul zilnic la Biblioteca Academiei și soluția recluziunii în Găgeștiul natal. Nu a fost decât o păcăleală fiindcă la scurtă vreme i-a cam trecut noseaua, antidotul fiind emisiunile (vă mai amintiți de Ziarul lui Cristoiu?) și atmosfera pure de la OTV-ul lui Dan Diaconescu.
Refuznicului de odinioară i-a luat acum locul aplaudacul de profesie. Omul care face ce face și ba pe blog, ba în tot mai fetidul Evenimentul zilei, ba în aparițiile pe la televiziunile puterii (indiferent că ele se cheamă România tv, TVR 1 cu a sa murdară Românie 9, sau recent regăsita Antena 3) laudă faptele și zicerile PSD-ului și ale președintelui acestuia, penalul Liviu Nicolae Dragnea.

Reamintindu-și anii tinereții când, din paginile Scânteii tineretului elogia independența politicii externe a celui care îl făcuse om- Nicolae Ceaușescu- dl. Cristoiu scrie puzderie de editoriale în care laudă clarviziunea d-lui Liviu Dragnea, decizia acestuia impusă guvernului Dăncilă, de a muta ambasada României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. România, edictează dl. Cristoiu, ar fi pe punctul de a-și regăsi gloria de odinioară, atitudinea de țară independentă, autoare a unei politici externe proprii grație curajoasei inițiative a d-lui Dragnea. Numai că țării îi vrea răul președintele Iohannis. Cam aceasta este ideea obsesivă din scrierile din ultima vreme ale editorialistului de la Evenimentul zilei.
Degeaba, specialiști redutabili în politica externă (până și dl. Adrian Năstase căruia îi putem reproșa multe numai că nu ar avea pricepere în domeniu, nu) au adus nenumărate argumente că decizia mutării ambasadei înseamnă o acțiune imprudentă. România este membră NATO, legată cu mii de fire de țările europene din cadrul respectivei alianțe militare, este și membră în Uniunea Europeană. Or, aceasta înseamnă rsspectarea unor obligații auto-asumate. Situația de astăzi este radical diferită față de aceea din vremurile apartenenței României la Pactul de la Varșovia și la CAER. Acolo am intrat cu forța, obligați, având în coaste revolverele și tancurile Moscovei, în NATO și în UE am dorit să intrăm știind că ne asumăm și o seamă de delegare de competențe.
Că dl. Liviu Dragnea încalcă legile țării, angajamentele ei internaționale, uită că nu are nici un atribut în conturarea politicii externe este și nu este treaba domniei-sale. Președintele PSD încalcă grav prerogativele președintelui pe care oricum vrea să le diminueze și litera și spiritul Constituției. La fel face și neștiutoarea doamnă Viorica Vasilica Dăncilă ajunsă prim-ministru al țării. Spre nefericirea acesteia. Că un obosit, expirat, compromis lider de opinie nu are ce face și scrie pe blog, în compromisul Evenimentul zilei, și dă din gură pe televiziunile fetide treacă-meargă.
Însă viitorul României nu ține nici de capriciile și ambițiile de Popriscin ale lui Liviu Dragnea care, precum eroul lui Gogol, are toate șansele să sfârșească într-o celulă. Poate chiar în închisoarea la domiciliu de week end. Nici de puțina minte a doamnei Dăncilă.
Viitorul țării este o chestiune serioasă cu care nu au dreptul să se joace politicienii. Este nevoie de prudență și de înțelepciune. Nu de avânturi iresonsabile și de aplauze interesate.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Daca am fi iar o tara suverana cu o politica externa idependenta asta nu ar schimba nimic din aceasta problema creata acum de Dragnea&Dancila fiindca aceasta problema e una de nerespectare a Constitutiei. Guvernul se subordoneaza presedintelui in politica externa, e un subiect transat de mult de CCR (2012), stie si Dragnea asta dar s-a hotarat sa incalce regulile constitutionale.

    • Perfect îndreptățită observația dumneavostră. Intenționez ca in comentariul meu de miine să aduc detalii suplimentare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro