vineri, iulie 10, 2020

Fără penali în funcții publice (plus „drept la replica” din partea Universitatii din Oradea)

Nu sunt înregimentat politic. Din ianuarie 1990 am refuzat sistematic, nu doar ofertele concrete, ci și ideea însăși că aș mai putea vreodată să mă înscriu în vreun partid. Nu neapărat fiindcă am făcut parte, scriptic, din rândul celor 4 milioane de membri ai PCR.
Faptul acesta nu m-a împiedicat să fiu cât mai atent posibil la ceea ce se întâmplă în viața partidelor, să le urmăresc acțiunile, să încerc să deslușesc ce se ascunde în spatele inițiativelor lor politice.
Nu cred că pe scena politică românească am avut după Decembrie 1989 încoace delimitări nete care să ne îngăduie să vedem totul numai în alb și negru. Care să ne justifice dreptul de a spune, fără a cădea în greșeală, că partidul cutare ar fi făcut doar lucruri bune, în vreme ce partidul y s-ar fi specializat exclusiv pe fapte rele. Cu notabila excepție a -Slavă Domnului!- dispărutului PRM și a nocivului său lider Corneliu Vadim Tudor cărora nu le-am putut identifica niciodată nici cea mai mică urmă de sinceritate, de minime bune intenții, cred că toate partidele parlamentare au avut propriile lor contribuții la dinamica procesului democratic din România. Cât de dezolant este atunci să afli că ieri, în fruntea CNSAS a fost desemnat dl. Constantin Buchet, propus de guvernul Dăncilă, care odinioară a făcut în același Consiliu politica PRM. Un partid intim legat de Securitatea comunistă.
Deși astăzi sunt un fervent critic al PSD-ului, așa cum a ajuns el sub conducerea d-lui Liviu Nicolae Dragnea, mi se pare onest să recunoaștem că de-a lungul vremii în conducerea social-democrată s-au aflat și oameni măcar de bună condiție intelectuală. Deși defecți la capitolul morală. Astăzi situația este cu totul alta. Problema PSD nu e numai una de morală. PSD a ajuns să fie condus, controlat, parazitat de oameni fără autentică relevanță. Recrutarea cadrelor de conducere, a miniștrilor din succesivele guverne care s-au perindat pe la Palatul Victoria din ianuarie 2017 încoace s-a făcut eminamente în funcție de fidelitatea și slugărnicia față de Liviu Dragnea ori în funcție de proveniență geografică. Competența, studiile universitare serioase, doctoratele neplagiate nu mai au pentru PSD nici cea mai mică importanță. Nici măcar în fruntea Ministerului Educației social-democrații nu s-au dovedit capabili să numească un universitar de bună calitate. Ci doar un rector de la o universitate oarecare, oricum de importanță secundară, sprijinit de alți 40 de rectori cam fără coloană vertebrală care și-au justificat gestul și condamnabila angajare politică a instituțiilor pe care au ajuns să le conducă prin faptul că dl. Valentin Popa-Pamblică o fi stâlcind el limba română, însă ar fi un bun manager. Iată însă că mulți dintre susținătorii din ianuarie- februarie ai d-lui Popa-Pamblică, inclusiv rectorul Universității din Oradea, instituție în care îmi desfășor activitatea, astăzi ies prin presă ca să declare că nu prea știu de unde, din ce fonduri vor plăti salariile angajaților din septembrie încolo. Iar pretins răzbătătorul domn ministru Popa-Pamblică tace strategic, adoptând lașitate social-democrată de proastă calitate.
Nu poți să îi ceri d-lui Popa să aibă demnitatea profesorului clujean Mircea Miclea care a demisionat din postul de ministru în semn de protest față de subfinanțarea educației și nerespectarea legilor în vigoare. Ca, de pildă, Legea 85/2016. Nu poți fiindcă este de domeniul evidenței că rezervele de curaj și demnitate sunt tot mai deficitare în PSD.
Ofensiva declanșată de coaliția PSD-ALDE, încă din primele zile de după preluarea guvernării la adresa justiției adevărate, sub pretextul apărării drepturilor omului care ar fi fost grav compromise de Sistem, de Statul paralel , de protocoalele secrete dintre Parchet, DNA și feluritele servicii secrete se intensifică pe zi ce trece. Sunt indicii în conformitate cu care se poate acredita ideea că după Sărbătorilor pascale ea va crește în intensitate.
Coaliția parlamentară majoritară, guvernele PSD-ALDE, inclusiv cel condus de d-na Viorica Dăncilă, au ajuns să sfideze oamenii cinstiți din România numind ori păstrând tot felul de inși cu condicuță în felurite funcții și posturi publice copios remunerate, de mare expunere și importanță. Celebrului Darius Vîlcov care continuă să dețină funcția de consilier de stat i s-au alăturat în ultima vreme Cazimir Ionescu în Colegiul CNSAS și Gelu Voican Voiculescu desemnat director al Institutului Revoluției Române. Ambii urmăriți penal în dosarul Mineriadei.
Aceeași coaliție PSD-ALDE a dat dispoziții ferme organismelor media aflate în directa ei subordonare (cotidianul “Evenimentul zilei”¸” Antenel”e voiculesciene, „România tv” a lui Sebastian Ghiță, TVR prin emisiunea „România 9” pusă în operă de falsul jurnalist Ionuț Cristache cu binecuvântarea d-nei pdg Doina Gradea) să reabiliteze, să apere penalii.Așa după cum scriam într-un comentariu apărut la sfârșitul săptămânii trecute, aceștia au ajuns să fie onorați de-a dreptul în România din anul de grație 2018.
Iată de ce mi se pare extrem de importantă inițiativa USR „Fără penali în funcții publice”. Tocmai de aceea m-am grăbit să salut și să ader concret, practic, la respectiva inițiativă. Sigur, USR vizează obiective politice clare, așa cum trebuie să o facă orice partid politic. În ceea ce mă privește, am preferat să iau în calcul dimensiunea civică, igienico-sanitară a initiativei. Lăsând la o parte de la sine înțelesul caracter ei politic.

NOTA EDITOR:

In urma cestui articol am primit la redactie urmatorul drept de replica Universității din Oradea:

DREPT LA REPLICĂ

Având în vedere faptul că autorul articolului (Fără penali în funcții publice, apărut pe site-ul www.contributors.ro, în data de 4 aprilie 2018), a făcut referire la domnul prof.univ.dr.habil. Constantin Bungău, Rectorul Universității din Oradea, ne simțim obligați să folosim dreptul la replică pentru a susține faptul că autorul induce eronat ideea unei poziții contrare/divergente între Rectorul Universității din Oradea și Ministrul Educației, domnul prof.univ.dr Valentin Popa, preluând tendențios un articol din presa locală.

Rectorul Universității din Oradea nu a contestat și nici nu contestă capacitatea managerială a domnului ministru. Argumentul este simplu, dacă enumerăm numai câteva din deciziile actualei echipe de la învățământul superior, luate într-un timp relativ scurt:

  • Concepererea unei metodologii pragmatice cu privire la alocarea de locuri bugetare la licență, și master;
  • Creșterea valorică a burselor pentru doctoranzi;
  • Acordarea de gratuități pentru toți studenții, indiferent de vârsta acestora, în ceea ce privește transportul în comun;
  • Propuneri legislative eficiente pentru exploatarea bazelor administrative;
  • Adoptarea unei metodologii agile privind acreditarea domeniilor noi de doctorat.

Astfel, se poate concluziona ca  scrierile dumnealui se află în contrasens cu realitatea.

De asemenea, ne exprimăm dorința ca un cadru didactic care nu cunoaște realitatea din actul managerial universitar să nu se exprime public, indiferent de la ce universitate provine.

Biroul de Comunicare

Universitatea din Oradea

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Se Impune Acreditarea unui DEX accesibil Fruntashilor Politici ai Vremii anului 2018 in care Definitia sa fie explicita, de ce ? Pentru un numar semnificativ de romani (ma simt inlus) a fi penal este Incompatibil cu ORICE demnitate publica ( nota bene: la casa poporului NU se accepta cazier judiciar marcat cu sanctiune/sanctiuni penale pentru demnitatea de a da cu mopul), insa a fi penal NU se aplica Cainilor Mari, Hamsterilor ci doar catzeilor!

  2. Asta e! Pana la urma ati spus-o si dumneavoastra:
    „Nu sunt înregimentat politic. ”
    „Din ianuarie 1990” – ca sa continui citatul, intelighentia romaneasca se delimiteaza de politica si implicit defineste politica drept un mediu incompatibil cu principiile morale. Asa ca, nu stim daca incompatibilitatea politicii cu morala (dedusa din aceasta asumare) reprezinta consecinta sau motivul acestei delimitari.
    Bomboana pe coliva „am făcut parte, scriptic, din rândul celor 4 milioane de membri ai PCR” adica un fel de „am fost un dobitoc (emilbobu)” cumva inocent. Sa intelegem ca nu v-a folosit la nimic, v-a luat valul, dar ati ingrosat randurile partidului, participand in mod inconstient la puterea lui coplesitoare. Halal intelectual? Nu puteati sa rezistati fara, sau ati vrut ceva mai mult confort …
    Cu ceva mai mult calciu in coloana vertebrala se putea rezista fara sa fii unul dintre aia 4 milioane.
    Asa-i, ca mai venea cate unul si scancea pe langa tine: hei tovule, daca-ai fi matale si membru, ehei ce bine ar iesi … pai du-te si traseaza-i sarcina de partid unui membru sa faca el asta :(. Au existat in anii pre’89 sefi de sectie, directori si am auzit chiar de un comandant de nava ne-membri de partid, unde chipurile carnetul rosu era conditia absolut necesara, fara de care nici nu te poti gandi… Bineinteles, ca mebru primeai un mic bonus ca sa compensezi diferenta de valoare si astfel tentatia era permanenta.
    Rezultatul: politica acum este terenul de joaca aproape exclusiv al celor care nu-si fac probleme de morala. Culmea, si unii dintre ei se lauda ca nu au fost membri pcr dar uita sa spuna cat au plans pe la usile pcr implorand sa fie primiti, nu ca nu au vrut ei…
    Iar inteligentia comentatoare tot asteapta sa se schimbe politica prin presiunea populara, osciland in jurul pragului de 10%, +/- in functie de acuitatea crizei.
    Acum psd scade, batut doar de propria prostie, tara se indreapta vertiginos spre faliment, dar locul gol nu este ocupat de cei „neinregimentati politic” care stiu, vorbesc, dar nu fac.
    Avea unul o vorba: Bai, …politica ***ui: particip da’ nu ma bag !

    • Chestia cu cei 4 milioane de membri PCR doar in scripte o sustinea si Ion Iliescu in anii ’90 ca un contragument pentru punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara.

      Eu m-am nascut mai demult si stiu din experienta ce insemna sa fii membru PCR ( eu n-am fost). Iata cateva dezavantaje nefiind membru PCR:

      – nu erai admis ca asistent universitar (prima treapa intr-o cariara invatamantul superior),
      – nu erai admis la doctorat,
      – nu erai promovat in functie (desigur cu un salariu) decat cu acordul secretarului BOB si confirmat de sectorul PCR; exceptie doar cand nu exista nici un candidat membru PCR,
      – locuinta primea cu prioritate etc.

      • Si eu m-am nascut mai demult si stiu ca era mai greu daca nu aveai carnetelul rosu.
        Dar au existat si exceptii de la regulile pe care le enumerati oamani care au avut taria sa razbeasca fara sa semneze pactul. Depindea foarte mult de coloana si evident, de ce aveai la capatul de sus, nu doar atata cat sa nu-ti ploua in gat…
        Din cauza acestor probleme de coloana este foarte greu acum, cand aceste bariere sunt, macar formal, desfiintate. Si explica si de ce ne zbatem in mocirla asta in care se scalda fericiti alde psdragnea.
        Nu exista suficient de multi oameni antrenati/formati ca sa lupte.

    • Evrika e când devin transparente legături fie chiar primejdioase (în cazul zicerii punctate de dumneavoastră, că lupii seamănă cu ..) Mi-a plăcut o astfel de zicere la protestele împotriva exploatării R-M : „.. ,.. și.. seamănă cu Ceaușescu“

  3. „Nu poți să îi ceri d-lui Popa să aibă demnitatea profesorului clujean Mircea Miclea care a demisionat din postul de ministru în semn de protest față de subfinanțarea educației și nerespectarea legilor în vigoare. Ca, de pildă, Legea 85/2016. Nu poți fiindcă este de domeniul evidenței că rezervele de curaj și demnitate sunt tot mai deficitare în PSD.“

    Totuși, nu poate niciun demnitar să-i dea afară pe toți socotitorii (că economiști chiar contabili e mult spus) din minister care nu prind în buget sumele prevăzute de pildă de legea aceea ?(și mai înainte legea cealaltă, pentru aplicarea căreia.. s-a dat ultima). Ar fi un exemplu și pentru administrații locale respectiv rectori. Astfel de atitudine „defetistă“ tocmai e criticată de un coleg de platformă de-al dumneavoastră. În timp ce alt coleg (respectele mele) și-a chemat în judecată angajatorul cerând inclusiv DAUNE MORALE.

    • Fără a insista prea mult pe un singur aspect, vedem că min. educației nu a întocmit nici cele necesare pentru a vira salariile în mod excepțional zilele acestea (în avans). Posibil nici ordonatorii secundari de credite. Am încheiat.

  4. Suveranul, cetățeanul

    Dupa eliberarea 1989 „lustratia” trebuia făcută la 100.000 PCRiști & securiști de sus? Nu era necesar, nici posibil de a verifica fiecare carnet de membru PCR. NATIUNEA ceaușistă înseamnă atomizarea societății civice, asuprire, deformare, amputare. Naționalcomunismul autohton a dăunat enorm de mult locuitorilor țării. Spiritul civic dezlănțuit 1989 a creat societate nouă democratică.

    …. „… Nu neapărat fiindcă am făcut parte, scriptic, din rândul celor 4 milioane de membri ai PCR.
    Faptul acesta nu m-a împiedicat să fiu cât mai atent posibil la ceea ce se întâmplă în viața partidelor, să le urmăresc acțiunile, să încerc să deslușesc ce se ascunde în spatele inițiativelor lor politice…. „…..

    Democrația are baze comune pe continentul nostru.

    a) Alegeri libere, egale, secrete.
    b) Separarea puterilor în stat: guvernul/executivul, parlamentul/legislativul, jurisdicția independentă și puterea a patra, opinia publică, (libertatea presei, libertatea cuvântului).
    c) Statul de drept, (protecția minorităților, balanța între binele obștesc și minorități /homosexualii).
    d) Concurența între partide, dezbaterea conflictelor de interese în sfera publică, oferirea de concepte alternative la guvern.
    e) Asocierea liberă la UE/NATO ca interes de stat și participarea la evolțtia Uniunii Europene.

    De ce nu s-a făcut lustrația la dulăii PCRiști & securiști 1990-2018?
    De ce nu s- consolidat statul de drept 1938- 2018?
    De ce electoratul se decide după 29 de ani de liberate pentru „originalul”, pentru naționalismele autohtone ( naționalismul legionar ortodox și „continuitate” în naționalcomunismul ceaușist) din dictaturile autohtone 1938-1989?

    Ce va urma?

  5. Aduceti ode analfabetului de la educatie !! Vai steaua voastra de târatoare , Universitatea din Oradea (respectiv rectorul caci nu cred ca mai exista altceva)…Metodologii pragmatice, agile ?Pe langa abuzati, ambuscati mai sunteti si „ieftini”!! O oda conducatorului iubit , de un cretinism, direct proportional cu destinatarul………De aici se vede nivelul de scoala profesionala comunista ca inainte de comunisti si acolo erau profesori niste giganti (Scoala de Arte si Meserii) in comparatie cu cozile de matura de azi pe post de conducatori de universitati, care ies din invatamant doar cu picioarele inainte…………
    Intrebarea la care nu vreau sa-mi raspund e : Cei care ii aleg pot fi altfel, sau altfel spus cat de repetenti pot fi de e nevoie sa se manifeste ca niste râme ? Adica, nu s-au limitat la a dezminti afirmația din articol ci au dat o limba grețoasa, languroasa analfabetului…………

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Un ordin de ministru și geografii academice

Să încercăm un mic exercițiu de imaginație. Suntem în vara anului 2024. La universitățile din România s-au încheiat...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)