marți, august 9, 2022

Fascinația lui Jack Spintecătorul

În 2007 britanicul Russel Edwards cumpăra la o licitație online americană un șal cu suma exorbitantă de 4,5 milioane de dolari. Șalul, expus din 2001 până în 2007 la Muzeul de criminologie din Londra apoi restituit proprietarului, i-ar fi aparținut Catherinei Eddowes, penultima din cele cinci victime ale ucigașului londonez din East End, supranumit Jack Spintecătorul. Peste așteptările casei de licitații, vânzarea indică fascinația nediminuată, după mai bine de un secol, pentru criminalul în serie al epocii victoriene, personaj media care marchează începutul presei de senzație pe continent. În 2014 Edwards dădea lovitura cu o carte pe piața suprasaturată de literatura, filmele artistice și documentare, site-urile, enciclopediile, cercetările cunoscute ca ”ripperology”, ”ripperatura” sau ”rippermania”, tururile turistice ale ororilor din Whitechapel etc.: Naming Jack the Ripper. Autorul pretinde că a dezlegat enigma identității criminalului pe baza urmelor de ADN de pe șalul găsit lângă cadavrul mutilat al prostituatei, analizat cu cele mai riguroase metode al științei contemporane. Jack Spintecătorul ar putea fi, conform cărții, frizerul Aaron Kosminski, emigrant polonez suferind de schizofrenie paranoidă, unul dintre suspecții din 1888 ai polițiștilor de la Scotland Yard. Internat într-un azil, unde moare în 1919, Kosminski a putut fi identificat prin intermediul unor urmași al căror ADN ar confirma ipoteza. Cartea a suscitat controverse, la fel ca ipotezele mult mai șocante emise de un ”ripperolog” australian, tot pe bază de ADN, că Jack Spintecătorul ar fi femeie. Identificarea certă a primului criminal în serie de notorietate mondială ar reprezenta un dezastru pentru mass-media. Fiindcă presa tabloidă s-a născut și trăiește din speculație, mister, exagerare și bârfă.

Printre sutele de volume și miile de articole apărute pe tema spintecătorului din cartierul mărginaș londonez din secolul al XIX-lea, câteva analizează rolul jucat de jurnalismul practicat într-o epocă marcată de convenționalism și tabuuri sociale. După 1850, când reforma sistemului de taxe și impozite a permis ziarelor britanice să fie mai ieftine, deci să tipărească și să vândă un număr mai mare de exemplare, presa a început să circule iar concurența a devenit fapt. Exclusivitatea sau viteza de publicare în premieră a unui subiect avea preț, așa că jurnaliștii au început să iasă din salon, căutând teme la poliție și în cartierele rău-famate. Seria de crime atroce, având ca țintă prostituate din East End, măcelărite îngrozitor, a creat senzație, cu atât mai mult cu cât poliția nu a putut găsi autorul, devenind ea însăși subiect de ironie. Jurnaliștii au încercat să se substituie poliției, bântuind pe străzile cartierului mărginaș într-o capitală care găzduia peste 1200 de prostituate. Specialiștii criminologi au stabilit că doar 1% dintre infractorii ucigași sunt criminali în serie, dar interesul pentru aceștia este justificat fiindcă sunt rari, violenți, sociopați, mortali. Ce s-a întâmplat însă cu ziarele vremii care au consemnat cazul lui Jack Spintecătorul, de la Illustrated Police News, The Times, The Daily Telegraph, The Daily Mail până la East London Observer, Star, Puck și Punch, este extrem de interesant pentru istoria presei. De subliniat că scrisorile semnate ”Jack Spintecătorul” (până la publicarea lor, criminalul era numit ”diavolul din Whitechapel”) au fost trimise Agenției Centrale de Știri, deci autorul, oricine ar fi fost el, era conștient de forța de penetrare a presei și a obținut atenția publicului, precum și notorietatea dorite.

L.Perry Curtis remarcă într-un studiu dezvoltarea tehnicilor efectului dramatic în tratarea subiectului: tilurile cresc în dimensiune, iar grafica devine explicită și tinde să ocupe pagina. Sunt reprezentate realist victimele mutilate, cu descrieri în detaliu, iar pagina întâi este invadată de ”spintecător” pentru o lungă perioadă. Într-o societate rigidă și pudibondă, subiectul reprezenta un pretext acceptabil de a prezenta corpul feminin, de a vorbi despre uterul extras de criminal și despre violuri. Totodată, investigarea lumpenului, a vieții prostituatelor, a unui segment social care trăia în mizerie și promiscuitate, a reprezentat o temă relativ neobișnuită, interesantă, nouă, preluată ulterior și de politicieni. Concurența a devenit acută, redacțiile au început să își arondeze informatori plătiți pentru a avea prioritate. Piața media cunoștea un reviriment. O performanță înregistra Lloyd’s Weekly, revistă duminicală, care a primit informația despre moartea Catherinei Eddowes în 30 septembrie 1888, la doar 20 de minute după ce fusese găsită de un căruțaș, iar la ora 4 dimineața tipărea deja o ediție specială cu litere supradimensionate și un desen aproximativ al cadavrului. Disputat între dezgust și fascinație, publicul de azi, mult mai obișnuit cu ororile vizuale difuzate prin televiziune şi Internet, de la sâgele împroșcat pe pereți la pornografia sado-masochistă, mușcă totuși cu poftă din povestea lui Jack Spintecătorul, modelul clasic al istoriilor macabre din care se hrăneşte presa de senzaţie.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. „, publicul de azi, mult mai obișnuit cu ororile vizuale difuzate prin televiziune şi Internet, de la sâgele împroșcat pe pereți la pornografia sado-masochistă, mușcă totuși cu poftă din povestea lui ” Bogdan Licu (procurorul general al Romaniei) a declarat marti ca a cerut ministrului Educatiei sa-i retraga titlul de doctor. Reamintim ca o investigatie publicata de HotNews.ro in august 2015 arata ca Licu ar fi plagiat lucrarea facuta sub coordonarea lui Gabriel Oprea.”
    E drept, nu e chiar „pofta”, dar tot te lasa cu gura cascata: Procurorul General al Republicii este banuit de plagiat si, ca in banc, nu isi pedepseste sotia, ci rupe patul :P
    Nu divorteaza de fonctie, ci vrea sa se spele doar ;)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro