duminică, aprilie 18, 2021

Felicitari, Angela Furtuna! Memoria si opera Monicai Lovinescu

Motto: „Sa nu cazi prada trecutului si nici viitorului. Important este sa fii cu totul prezent.”–Karl Jaspers

Am primit ieri un dar minunat: cartea “Monica Lovinescu. Est-etica” a scriitoarei Angela Furtuna, aparuta la Editura Vinea (sub egida Bibliotecii Bucovinei) in 2012. Pe coperta a patra sunt publicate cuvinte superlative semnate de Basarab Nicolescu, Gheorghe Grigurcu, Dennis Deletant si de mine. Sunt cuvinte, tin sa accentuez, binemeritate. Volumul ar trebui comentat ca o contributie esentiala la istoria intelectuala Romaniei in a doua jumatate a veacului trecut. Ar trebui sa se gaseasca in fiecare biblioteca scolara si universitara din Romania. Carte este o invitatie la memorie si un antidot impotriva amneziei.

Angela Furtuna este o eseista de mare talent, o poeta admirabila si o veritabila istorica a ideilor. Este, in egala masura, un om de mare curaj. Are o intelegere adanca, intemeiata pe lecturi de decenii, riguroase si temeince, a fenomenului totalitar. Are o sensibilitate estetica acuta, distinge rapid valoarea de non-valoare. La fel si in plan etic. Inspirata, asemeni Monicai Lovinescu, de ideile Hannei Arendt si ale lui Jeanne Hersch, ambele foste studente ale lui Karl Jaspers, Angela Furtuna stie care sunt similitudinile dintre fascism si comunism, acea gramatica secreta care explica afinitatile inavuabile dintre cele doua doctrine nihilist-revolutionare. Stie si care sunt ratiunile care ii fac pe unii sa le nege.

Atunci cand unii incearca sa sugereze ca Monica Lovinescu n-ar fi fost implicata, din tot sufletul, in activitatea Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, acest volum soseste ca un vibrant memento. Un memento pentru acele valori in care au crezut Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Cel care a lansat acest gen de mizerii a fost Mihai Pelin. Prefer sa nu reiau aici ce si mai ales cum scria acel „cronicar” al Securitatii. Erau atacuri sordide la adresa conditiei fizice precare a Monicai Lovinescu in ultimii ani de viata. Au fost reciclate recent intr-un serial imund dintr-o revista ce se pretinde culturala. Cartea care s-a aflat pe noptiera Monicai Lovinescu atunci cand ne-a parasit era “Raportul Final”. Mortii nu au cum sa se apere de calomnii. E nevoie de noi, cei vii, sa ripostam, sa nu lasam abjectia sa triumfe. Iata mesajul pe care l-am trimis Angelei Furtuna:

Draga Angela,

Iti trimit, cu mare emotie si cu gratitudine, aceste randuri. Azi am primit cartea ta: este superba, o realizare pentru care meriti felicitari din partea tututor celor care iubesc libertatea. Intr-o lume a polemicilor adeseori sordide, a insinuarilor si a loviturilor sub centura, cartea ta va dainui ca o invitatie la decenta, onoare si responsabilitate. Oferi in ea, prin aceasta re-lectura originala a operei Monicai Lovinescu, acele coordonate fara de care ne ratacim in paienjenisul amneziilor conformiste si al oportunismelor fals-justitiare.

Cu calda prietenie,

Vladimir

http://www.youtube.com/watch?v=v_MNXdpB1tU

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Marturisesc ca am avut si eu onoarea sa vorbesc la telefon cu Doamna Monica Lovinescu, cu vreo 11-12 ani in urma, la Paris si, desi era cam neasteptat acel telefon al meu (era prietena unei matusi), ca sa nu zic ca era un deranj, a fost agreabila si simpatica.

  2. Ma bucur ca aprecierile domnului Vladimir Tismaneanu pentru aceasta carte sunt asezate sub scoala lui Karl Jaspers, de la a carui nastere s-au implinit, in februarie, 130 de ani. Filonul Hannah Arendt, Jeanne Hersch, Monica Lovinescu, Ecaterina Balacioiu se intemeiaza pe aceasta profunda acceptare a jaspers-ienei Existenz, explorandu-i limitele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Dexit și Frexit priveau criza cum crește și puneau țara la cale (dramatizare)

Vin și eu, vin și eu!, a strigat Dexit bucuros, fluturând programul electoral tocmai adoptat de partid. Uite, am pus aici de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro