sâmbătă, septembrie 19, 2020

Felicitari domnilor Zamfirescu, Muraru si Oprea: IICCMER in Raportul Departamentului de Stat despre drepturile omului

Imi amintesc o povestire a lui Cehov in care un personaj vine fericit acasa si anunta ca numele sau a aparut la gazeta. Cand sotia deschide ziarul, constata ca da, numele era acolo, iar stirea suna cam asa: “Ivan Ivanovici Ivanov a a fost ridicat de politie ieri noapte, cand facea scandal intr-un restaurant, aflat intr-o avansata stare de ebrietate”. IICCMER sub conducerea domnilor Dinu Zamfirescu si Andrei Muraru, cu sprijinul entuziast al domnului Marius Oprea, a capatat o notorietate internationala care ma indoiesc ca-l va bucura pe premierul Victor Ponta. In orice caz, aceasta imagine de alarmanta disfunctionalitate nu are cum sa serveasca integrarii IICCMER in dialogul stiintific global privind comunismul. As spune ca dimpotriva.

Nu este vorba doar de demisiile in lant ale cercetatorilor din institut, de demisia in bloc a membrilor Consiliului Stiintific si a membrilor Consiliului Consultativ al revistei “History of Communism in Europe” (initiata de mult hulita conducere anterioara si condusa de istoricii Marius Stan si Corina Dobos, ambii demisionari), ci de atmosfera insuportabila din institutie, de ignorarea protestelor Sindicatului si a cererii absolut legitime a membrilor fostului Consiliu Stiintific de a nu li se uzurpa numele. Faptul ca subiectul a ajuns sa fie inclus in Raportul Departamentului de Stat privind drepturile omului este socant. Cred ca a cam sosit momentul ca premierul Ponta sa-si trimita Corpul de Control sa vada ce se intampla in acea institutie ce-i este direct subordonata.

Am citit superbul omagiu scris de Doina Jela pentru Monica Lovinescu, aparut pe “Contributors”, la cinci de la marea pierdere suferita prin plecarea marii ganditoare a totalitarismului din lumea noastra in aceea a celor drepti. N-am putut sa nu ma gandesc, nu pot sa nu constat ca un Institut pe care unii dintre noi l-am fi visat sa poarte numele Monicai Lovinescu si al lui Virgil Ierunca, sa se inspire din mostenirea lor intelectuala, politica si etica, a reusit sa se degradeze intr-un asemenea hal in anul care s-a scurs de la schimbarile (de persoane, de stil, de viziune, de orientare stiintifica, de optiuni valorice) decise de Victor Ponta si dictate de Crin Antonescu si Relu Fenechiu in mai 2012.

https://www.contributors.ro/cultura/monica-lovinescu-voca%c8%9bie-%c8%99i-jertfa/

Raportul pe 2012 al Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului in Romania (http://www.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/humanrightsreport/index.htm#wrapper):

“Several employees of the Institute for Investigating Communist Crimes issued a public letter in December addressed to the institute’s management claiming they were threatened by the organization’s new leaders, specifically that Division Chief Marius Oprea had issued death threats. They accused Executive Manager Andrei Dan Muraru of repeatedly shouting at employees, issuing threats, and ordering investigations at random that had no connection with current projects. The historians criticized the new management for not including police officers and prosecutors in the institute’s structure, as had been previously decided, and claimed investigations of Communist crimes had become marginalized with employees forced to do additional, absurd bureaucratic work.”

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Cum nu-si dau seama oamenii la noi cand o iau pe aratura, pana nu ii fluiera de prin lume tot felul de arbitri? Ca sa spun drept, nu ma bucur, fiindca nu sunt in stare sa puna ceva mai bun, neavand printre yesmeni asa ceva, nici aici, nici la ICR, nici pe unde au apucat sa strice. Le poate veni ideea sa desfiinteze institutia, dar cum sa ramana oamenii astia fara coledgi?

    • Cred ca, dimpotriva, isi dau prea bine seama de ceea ce fac si de consecintele in ceea ce priveste imaginea ale actelor lor. Insa pur si simplu nu le pasa. Pentru ei nu institutia in sine este importanta – institutia devine doar un pretext pentru a primi un salariu si functia o interfata ce ii ajuta sa mimeze respectabilitatea – ci punerea pumnului in gura (ma intreb de ce oare limba romana nu are un echivalent potrivit si scurt pentru verbul „to silence” din engleza, ar fi fost mai nimerit) celor care ii deranjeaza. Asa cum spune si citatul din raport, manifestarile personajului Muraru, felul in care isi trateaza angajatii aduce mai mult a comportament de activist la cooperativa decat de intelectual si „executive manager”. IICCMER sub Muraru, Zamfirescu&co. a devenit o cooperativa de productie de hartogaraie si nimic mai mult. Cat despre Oprea… comentariile sunt de prisos.

  2. Pai se poate dle Tismaneanu? Se poate sa credeti asemenea baliverne de la Departamentul de Stat?
    Pai e limpede ca nu e nimic adevarat, ca de fapt, ca sa citez un clasic in viata, „există un ghem de dezinformări care afectează imaginea României, afectează fără precedent statutul ţării noastre ca membru al UE şi NATO, stat de drept cu demnitate şi pe picior de egalitate cu ţările care fac parte din aceste organizaţii”…

  3. „… absurd bureaucratic work.”
    Traim parca intr-un teatru al absurdului si de fapt nici nu mai stiu cum sa caracterizez actiunile din vara si pina acum ale hoardei USL-iste, determinata sa calce totul in picioare. ICR-ul o alta victima ce nu este mentionata, dar traieste aceeasi soarta si cu siguranta si alte institutii mai putin cunoscute.
    Ma trezesc si eu sa intreb cu amaraciune: Dar ICR-ul cum a marcat cei 5 ani de la moartea Monicai Lovinescu?
    Am avut sansa de a fi contemporani cu oameni de nepretuit! Am avut sansa sa-i putem avea, asuma si exploata intelectual dupa ’89 pe cei din exil si in acelasi timp sa-i cunoastem pe cei care in anii ceausisti, prin vocile lor ne-au tinut vie speranta ca tot se va sfirsi odata calvarul. Cite s-au facut din toate astea? Prea putine.
    Numai cine a uitat sau cine n-a trait acele vremuri, poate sa nu i se mai para foarte importanta, azi in era tehnologiei si a libertatii, o simpla transmisiune radio. Pentru mine era singura farima de libertate, de care m-am agatat pina ultima clipa si bine am facut. Libertatea si speranta suprema a venit de la Timisoara si mi-a fost adusa de inregistrarea difuzata de Europa Libera inainte de 21 decembrie, in care se auzeau tipetele si impuscaturile.
    Multumesc!

      • Ne intoarcem in epoca de trista amintire, cind valorile sint date in spate si uitate intentionat (macar nu mai sint asasinate), pentru a scoate in fata impostorii, hotii, mincinosii, detractorii si toata sleahta de viermi comunisti?
        Daca e asa, traim vremuri tragice, iar multimea votantilor USL habar nu are ca in anumite domenii, restauratia comunista cu fata umana se petrece AZI!

  4. Am urmarit ultimul interviu acordat de Monica Lovinescu pe care au auzit atita ani aparind demnitatea oamenilor, drepturile lor si libertatea gindiri.
    Ne gindim la dirzenia si curajul cu care a luptat si a rezistat cruzimii securitatii si pina in ultimul moment s-a confruntat cu dibolici comunisti si pe unul din reprezentantii criminalilor precum Iliescu neo-totalitaristul care a fost demolat moral de Monica Lovinescu.
    Impresia este ca acest spirit liber care a ars pentru dreptate a fost utilizat fara scrupule de cei care ulterior au facut pace cu hydra diabloca si cameleonica cu mii de capete si toate valorile pentru care Monica Lovinescu a aparat au fost arunca ca nefiind necesare.
    Statele occidentale s-au folosit de valori declarate de intelectualitate si aspiratiile umaniste ca arma impotriva sovieticilor ca apoi sa distruga orice urma de omenie din societate.
    Drepturile omului au ajuns o caricatura demna de mila.
    Tot ce a construit societatea occidentala bazata pe valori de la Aristotel, Alexandru Cel Mare, filozofii antici si ai renasterii, ginditorii iluministi au fost distruse de intelegerea occidentului cu rusii pe de o parte si cu China comunista pe de alta parte.
    Societatea mondiala se asiatizeaza si oamenii uita democratia, drepturile omului, libertatile si apsiratiile parintilor democratiei.
    Politicienii americani sunt niste tradatoari ai parintilor fondatori ai marii democratii cea care a luptat impotriva totalitarismului si a aparat libertatea in lume.Ei au lasat Europa sub paza politstului absolut antidemocratia germana si a celor mai totalitari oameni.
    Din pacate acestia nu inteleg ca daca au inchis la clasa a treia a Titanicului pe cei slabni din sud care incep sa se inece, apa se urca si la clasa a doua si la clasa intii.
    Din Titanic nu s-a scufundat o bucata cit tot Titanicul s-a scufundat in intreg cu oameni cu tot.
    O societate nu poate fi decit democratica si cu respectul drepturilor omului sau nu este o societate ci sclavie..

  5. Pozitiile unora (Gabriel Marin – vezi articolul de pe contributors.ro, Vladimir Tismaneanu, iDepartamentul de Stat) in raport cu pozitiile altora (domnii Zamfirescu, Muraru, Oprea) sunt in totala contradictie – oare ce/ pe cine sa cred?

    Dar asta nu este tot!

    O atentie deosebita capata domnul Promar Chereches si domnul Sova!

    Cu parere de rau trebuie sa marturisesc ca am vorbit despre situatia rromilor cu un medic din Baia Mare care se pregatea sa plece sa lucreze in Franta si care ii multumea primarului Chereches. Pana romanul nu se face bine la cutiuta, degeaba EU, degeaba NATO ca nu o sa fie bine. Transformarea trebuie sa vina din intelegerea drepturilor si, evident, a obligatiilor ce ne revin ca cetateni civilizati ce ne pretindem…

    Cat despre domnul Sova, care iarasi acopera 2-3 paragrafe in raport – acesta a fost propus ulterior de domnul Ponta pentru o functie guvernamentala…Asta,dupa vizita in USA, grea si meritata pedeapsa!

    Nici odiseea micutului intreprinzator Ministru al Educatiei nu a trecut neobservata.

    Oare acestia sunt oamenii cu care se mandreste USL?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe

Tu vei muri de bătrânețe. Eu voi muri din cauza schimbărilor climatice. Tânăra care poartă pancarta pe care se...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.