vineri, martie 29, 2024

Femeile în politica românească: unde e problema reală?

S-a stârnit pe bună dreptate mare tărăboi zilele astea legat de reprezentarea femeilor la nivel înalt în politica românească. Nu doar că executivul include o singură ministră, dar apar şi discrepanţe greu de explicat între partide. Iar analiza trebuie oricum făcută pe cel puţin două dimensiuni: nu doar procentul femeilor trimise în parlament, la grămadă, de exemplu, dar şi importanţa reală a poziţiei pe care ele le ocupă în ierarhia decizie, de partid sau în instituţii; ultimul lucru e mai greu de cuantificat decât primul.

Nemulţumirile au răbufnit acum, la finalul ciclului se selecţie şi promovare, când e mai clar cine a răzbit la vârf. Dar e înşelător să te uiţi doar la această fotografie de finiş: cauzele dezechilibrului se află la bază, în fazele de întocmire a listelor de candidaţi, iar anumite evoluţii se puteau ghici pe parcurs. Expert Forum (EFOR) a anticipat problema şi a publicat două analize, una pe candidaturile în alegerile locale din 2020 (aici) şi alta pe cele parlamentare (aici).

Concluzia noastră este că lucrurile nu s-au îmbunătăţit semnificativ în timp faţă de rundele precedente de alegeri, deci putem vorbi de un dezechilibru cronic şi structural ce se perpetuează. Din cei peste 250.000 candidaţi înscrişi pentru funcţii judeţene sau locale în septembrie 2020, doar 23% au fost femei. În alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidaţii înscrişi au fost femei. Diferenţele între judeţe au fost însemnate, dar n-am observat vreo corelaţie cu nivelul de dezvoltare sau regiunea istorică: judeţe din diverse colţuri ale ţării, cu forţă economică şi grade diferite de modernizare socială, s-au găsit atât în top, cât şi la coadă în ce priveşte procentul de femei pe liste.

Diferenţele între partide nu sunt uriaşe, dar sunt semnificative, cu partidele naţionale mari (PSD şi PNL) având cele mai serioase probleme în a recruta candidaţi pentru cele aproximativ 45.000 de poziţii care trebuie ocupate în administraţia locală, după cum arată graficele. În alegerile naţionale situaţia între competitori e ceva mai echilibrată.

Disproporția cea mai mare se întâlneşte însă atunci când analizăm prezenţa femeilor pe tipurile de funcţii pentru care candidează: pentru poziţia de primar, sub 10% au fost candidați femei; şi la fel pentru cea de Preşedinte de Consiliu Judeţean. Prin comparaţie, media a fost de 24% pentru funcţia mai slabă politic de membru într-un consiliu, local sau judeţean. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct (primar, preşedinte CJ) şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.

Dar nici asta nu-i suficient pentru a înţelege de ce nişte cifre agregate, aşa cum se discută din viteză în presă, pot fi înşelătoare. Ducând analiza un pas mai departe, am observat că dacă pe listele pentru consiliile locale cam jumătate din femei au fost pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene situația s-a prezentat diferit, doar 21% din consilierii peste poziția 8 fiind femei. Asta confirmă observaţia precedentă: cu cât greutatea funcţiei e mai mare, cu atât probabilitatea ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică.

Există multe situaţii, aşa cum se constată în cazul listelor pentru Consiliul Județean, unde la prima vedere procentele par în regulă, dar de fapt mare parte din femei sunt de figuraţie, pe locuri ne-eligibile. Cea mai mare discrepanță între sexe se observă la poziția 1 pe listele de candidaţi în alegerile naţionale, ocupată predominant de bărbați. Asta nu-i deloc irelevant ci reprezintă un bun indicator al influenţei reale a femeilor în partid. Mai departe, explică în bună parte de ce, în negocierile dure pentru o coaliţie din trei partide ce trebuie să-şi împartă număr limitat de ministere, titularii de portofolii tind să se aleagă dintre aceşti şefi de liste. Cu alte cuvinte, lucrurile pleacă cu o anumită tendinţă chiar de jos, de la baza de organizaţii politice pe care stă democraţia românească. Fără diagnostic corect nu vom găsi nici soluţiile care să funcţioneze.

Şi dacă tot am ajuns să vorbim de măsurări şi indicatori, trebuie spus că dincolo de retorica pioasă şi legi (aplicate oricum nesistematic), interesul pentru aceste lucruri e mic. Ne place să ne indignăm periodic, dar în orb, pentru că monitorizările lipsesc. De exemplu, birourile de circumscripție au publicat în 2020 mai puține date decât în iunie 2016, pe proceduri mai rudimentare, nu se ştie din ce motiv. Între informațiile care s-au scos se află data nașterii și genul candidaților, deci în principiu n-aveai de unde să ştii dacă partidele politice respectă reglementările și bunele practici privind echilibrul de gen pe listele electorale.

Ca atare, a trebuit ca la EFOR să improvizăm un set de algoritmi de recunoaştere a numelor celor 256.038 candidaţi înscrişi pentru funcţii judeţene sau locale, ca să putem afla care din ei sunt femei, şi doar aşa am putut calcula procentele din raportul menţionat! Este un mic exemplu cum detaliile triviale trădează lipsa de interes instituţional pentru subiect, deşi în principiu el face obiectul unei legiferări.  

Distribuie acest articol

64 COMENTARII

  1. Bine-bine, dar pe doamne le-a întrebat cineva dacă vor? Ca să n-ajungem ca-n bancul cu bătrânica ajutată să treacă strada.

      • Toate vor, că ne-am umplut de manechine, coafeze, spiroharete, senepisde și cîntărețe pe care le recomandă talentu’. Alea cu știință de carte își văd de job și carieră pe bani mulți, cele care o dau de mal în partea asta se bagă pe oengeuri sau forțează ușa în politică. La bărbați e la fel, numai că avem de a face cu sudori, chelneri, cîrciumari, interlopi, scafandri, etc. la nivel mai jos, iar la ăia cu carte e ca la femei, pă cum am zis mai sus. Politica e cea mai bună opțiune atunci cînd o ții din șomaj în șomaj și foamea îți dă ghes să ieși la produs, indiferent că ești bărbat, femeie, țigan, gay, straight, trans, cis, binar sau fluid, important e să mănîncă și gura ta o franzea.

  2. Femeile sunt mai puțin predispuși implicarii in coruptie, afaceri murdare sau in grupuri mafiote. Nu stiu daca asta bine din însăși calitățile lor sau se datorează participării lor mai reduse in viata politica. Pana sa stabilim cu precizie cauza ar fi bine sa încurajăm promovarea căror mai multe femei in functii de răspundere. Din pacate sau din fericire nu-mi imaginez usor niste femei cu paharul de whisky si trăgând din trabuc intr-un club de noapte alături de colegii lor din partid sau alianța in timp ce in fata lor defilează un alt grup de femei îmbrăcate sumar sau deloc.

    • Da, sigur! A se vedea guvernul Dancila, ala cu Carmen Dan, Placinta, Olguta, Anca Alexandrescu, Doina Pana, etc. Foarte putin predispuse la a se implica in coruptie :) ”sfinte” as zice

      • Eu vorbesc de o societate normala nu de Valahia Împuțita, cum numea Petre Pandrea tara in care se născuse. Daca Franta ar fi avut o femeie președinte n-am fi avut on Sarko punand laba pe bani de la Gadafi, un alt presedinte care a ajuns acolo furand de la Primaria Parisului, un Kohl implicat in afaceri murdare de finantare a partidului sau, un Nixon ……, etc. Cred ca si Rusia ar fi avut o sansa mai buna daca in 1991 venea la putere o femeie si nu un betivan.

        • Tarile conduse de femei au trecut mult mai usor prin pandemie ( si fara convulsii sociale majore) decat cele conduse de barbati , chiar daca unele sunt vecine si populatiile se inrudesc. Finlanda, Danemarca, Norvegia, Islanda, Noua Zeelanda, Taiwanul ( ?!), Germania… Suedia detine un record trist de morti in urma aventurismului primului ministru si a epidemiologului sef. Am citit un articol infiorator intr-o publicatie britanica, despre protocoalele de tratament a COVID-ului primite de medicii din Suedia de la autoritati:
          -https://bylinetimes.com/2020/12/18/how-sweden-abandoned-its-most-vulnerable-and-its-principles/

          „One doctor who was told to prioritise patients is Jon Tallinger. Dr Tallinger was a primary care physician at a healthcare centre in Jönköping who has since left his country in protest at how Sweden has handled the Coronavirus pandemic.

          On 8 April, he received an email ordering him to make care plans for his patients. The email contained a link to a video on how to provide “end-of-life care with COVID-19 in primary care” which recommended morphine as a first treatment and did not mention oxygen.

          In the planning of care, it was assessed whether a patient, in the event of contracting COVID-19, would stay in the nursing home and receive morphine or if they would be strong enough to survive the ICU and a ventilator. “There was no middle road of getting oxygen treatment or other care at the hospital,” Dr Tallinger said…”
          Privind retrospectiv cred ca bolnavilor nostri li s-au dat toate sansele indiferent de varsta sau de conditie sociala, chiar daca sistemul nostru de sanatate este mai slab echipat si nu s-a pus niciun moment problema neadmiterii in spital, la ATI sau refuzul acordarii tratamentelor potrivite (supliment de oxigen, asistare respiratorie…) asa cum reiese ca s-a intamplat in Suedia cu multi batrani din centrele de plasament.

    • De ce sa defileze alte femei imbracate sumar sau deloc?
      Vor defila barbati imbracati sumar sau deloc :)

      Din experienta mea hotia nu tine de gen sau culoare, tine de mediu. Si daca ni se pare ca o femeie va fi mai corecta ca un barbat pe post de manager, experienta spune ca nu e asa, se comporta la fel.

      • Da, dar n-am prea auzit de femei care fac politica afisandu-se in astfel de exercitii si
        inca n-am auzit de femei folosind la biroul unei inalte functii instrumente sexuale de tip trabuc sau spunând in public: I grabbed him by his dick.

    • Mie chiar imi place whisky si imi plac si tigarile (nu foarte multe!) – chestia e ca n-am chef DELOC sa ma implic in politica (adica sa ma inregimentez in vreun partid), cu toate ca mi se propune asta periodic :))
      Daca am chef cu adevarat, pot sa fac (sau macar sa initiez) schimbari destule, si la nivel „neguvernamental”, nu-mi trebuie partid pentru asta! Cîhhh… :P

    • Nu cred in predispozitia fata de coruptie în functie de sex, in schimb faza cu trabucul într-un club de noapte cred ca exprima o realitate, pentru ca face referinta directa la putere. Fumand trabuc „intr-un club de noapte alături de colegii lor din partid sau alianța in timp ce in fata lor defilează un alt grup de femei îmbrăcate sumar sau deloc”, exerciti puterea. Ce inseamna de fapt a face politica? A face politica înseamna de fapt a exercita puterea. Puterea este un atribut care merge mult mai usor spre jumatatea masculina a umanitatii decât spre cea feminina. Bineinteles, asta daca vorbim despre puterea bruta. Cand spun puterea bruta nu o spun ca pe o judecata de valoare.

  3. Eu cred ca cel putin parte din explicatie consta in mîrlania societatii romanesti exemplificata in parlament Romaniei de #SerbanNicolae si tovarasii lui.
    Ce femeie, cu respect de sine, ar vrea sa se puna in pozitia de a fi sub acelasi acoperis, si potential sa interactioneze, cu niste orduri sociale de acest gen?

    PS
    Coane Ionita,
    De ce schinguiti limba romana cu cuvinte de genul „ministră”? De unde le scoateti mon cher, ca in DEX nu exista?

    • Ministru e doar la masculin si nu mai e „corect politic”; trebuie sa schimbam dex-ul din punctul lor de vedere. Doamnele vor participa in numar mai mare doar daca vor a faca asta si in acelasi timp sa lupte cu aceleasi mijloace si aceleasi sacrificii ca si barbatii. Deci nu e o problema doar de sex , mai sunt si alti vectori care duc la numarul disproportionat de femei care participa ca si candidati. Problema e alta: se pare ca e promovat liberalismul vestic si la noi: se vorbeste mult de diferentele intre sexe; dar ma astept sa urmeze plangeri cu privire la subreprezentarea drastica in politica a persoanelor de culoare, a persoanelor cu alta orientare sexuala si a celor de religii non-crestine.

        • Ar trebui sa votam competenta si nu conteze ce ai in pantaloni, culoarea pielii, credinta sau orientare sexuala.
          Problema nu e ca se forteaza astfel de idei ‘woke’, problema este ca aceasta fortare ajuta si ea la apartia unor partide ca AUR ce au succes la noi. Sau nu e problematic succesul acestei formatiuni din moment ce sunt dintre cei mai bine reprezentati in raportul femei/barbati?

      • De ce „cu aceleasi mijloace”? :O
        Sa participe cu mijloacele LOR, diferite de cele ale barbatilor! Altfel, ce sens ar avea sa se bage acolo> :P

    • Nu stiu ce e DEX, dar de cand ma tin minte, se spunea directoare, ministra si se puneau toate astea si la femenin.

      Trebuie sa intelegi ca DEX e o reflectie, imagine a limbei vorbite, nu invers. Daca ne-am fi luat dupa DEX am fi ramas cu limba latina sau dacica, dar vezi tu DEX-urile se actualizeaza dupa evolutia limbii nu invers. Limba evolueaza prin erori si mutatii, din diverse motive. Pe tema aceasta exista si niste pareri ale lui Pruteanu de exemplu.

      • Perfect adevarat DEX e o reflectie, imagine a limbii vorbite. Dar daca dumneavoastra folsiti doua variante pentru cuvatul ” limba ” la genitiv-dativ : „imagine a limbei” si apoi „‘evolutia limbii”, aceasta nu le face pe amandoua corecte si eligibile pentru a fi consemnate in DEX; cel putin nu, pana cand mutatia nu e acceptata natural in conversatie. La fel si cu ministru/ministra; in majoritatea cazurilor se foloseste doamna ministru; pentru director/directoarea este adevarat ce spuneti.

        • Ma intriga DEX-ul online care a introdus permisiunea ca utilizatori anonimi sa adauge cuvinte noi sau sensuri noi unor cuvinte existente. In curând limbajul de Ferentari sau cel de pe feisbuci vor defini limba romana.

  4. Domnule Sorin Ioniţă, zău că nu-nţeleg problema! Nu înţeleg de ce un candidat trebuie să fie bărbat sau femeie şi nu ajunge să fie un politician cinstit şi competent. Eu, ca alegător, nu număr pantalonii sau fustele de pe o listă! Este politica internă a partidului să-şi facă liste cu persoanele care au cele mai mari şanse să aducă voturi. E bucătăria partidului… Unui candidat i se cere (zic şi eu!) competenţă, calificare, expertiză, să fie recunoscut în comuniate şi tot aşa. Partidul care discriminează valoarea este sinucigaş. Iar dacă valoarea are sex, adică poartă pantaloni ori fustă, asta e ultima problemă care m-ar interesa când ştiu că, peste diferenţa asta, mă fură la fel de bine şi un gen şi celălalt. Ca ins care are treabă doar cu urna şi cabina de vot mi se pare marginal, ba chiar ridicol, dacă votez bărbat sau femeie. În rest, cu toată indulgenţa, pot spune doar că la o femeie derapările şi greşelile sunt mai uşor văzute şi exemple avem destule. Să vă mai amintesc despre efortul de imagine de dinainte de ’89 când în tribună, în prezidiu trebuia să fie şi o femeie, două iar orice for trebuia să fie alcătuit după modelul social: bărbaţi-femei, tineri-bătrâni, intelectuali-muncitori şi, proporţional, fiecare etnie… Mai trebuie şi un panou cu fruntaşii democraţiei din care să nu uităm femeile !

    • Cinstit și competent, da.
      Vi se pare că ăsta ar fi criteriul astăzi? Alegeți dumneavoastră partidul și vedeți ce criterii au stat la baza alegerii candidaților. Mie îmi pare că principalele criterii sunt: candidatul să fie bărbat, ortodox și dedicat partidului. Doar pentru imagine sunt incluse și una-doua femei, adică exact pentru a crea raportul ăla din vremea pcr de care aveți, pe buna dreptate, oroare. Ne-am cam obișnuit să credem că soarele răsare după ce cântă cocoșul.
      Într-o societate normală nu contează dacă sunt pantaloni sau fustă, așa este. Dar sperând să ajungem acolo prin autoreglare este utopic: atâta vreme cât decidenții listelor de partide vor continua să ignore cinstea și competența, prioretizând sexul candidaților, șansele sunt minime. Și atunci eliminarea criteriului sexual se impune, dar bineînțeles, doar temporar, pentru depășirea capcanelor ce ne obligă să propunem primari mai ales dintre bărbați.

      • Nu inteleg treaba cu alegerea candidatilor in functie de religie; Ponta se inchina cand vota cu ambele maini si cu toate aceste a fost ales nu o data ci de 2 ori, un presedinte care nu e ortodox. Care e si minoritar.
        Ce nu inteleg eu, e cum din multitudinea de probleme pe care le avem cu politica si cu politicienii, problema evidentiata de acest articol a ajuns atat de sus pe lista de prioritati? Si pe deasupra mai e tratata si fara a-i evidentia toate fatetele.

      • Ca să nu mai credeţi în onestitatea mea, am să vă spun că ştiu prea bine preţurile şi calităţile de a fi pe listă, indiferent de partid, mai ales pe un loc eligibil şi, de asemenea, ştiu ce înseamnă „locomotiva” care trage ori împinge lista… Să mai spun că a fi politician – azi, e o chestiune de uzură fizică şi morală (golăneală, pe direct!) la care puţine femei rezistă sau cel puţin aşa cred, încât aparenta discriminare, e încă un mod de a o proteja.
        Şi, tot ca onestitate, a merge azi la vot înseamnă să legitimezi furtul şi corupţia politicianului de mâine, adică mi se cere să fiu complice moral. Cât încă sunt liber să aleg, refuz să fiu un infractor-complice, mai ales că, la mine, nu funcţionează prezumţia (iluzia) de nevinovăţie!
        Sigur că o femeie poate fi şi primar, chiar şi unul foarte bun, şi am şi cunoscut femei primar. Se poate şi aşa dar e păcat, precum socialismul în Elveţia…

        • Nu vă cunosc, deci nu vă pot suspecta de lipsa onestității. Evit, în general, să glisez pe marginea însușirilor partenerilor de discuții.
          Ceea ce doream să subliniez este că solicitarea din partea opiniei publice adresate politicului de a promova mai mult femeile în politică nu reprezintă, în conjunctura actuală, un criteriu ce restrânge libertatea alegerii, ci paradoxal o liberalizează, prin eliminarea criteriului sexual, pe care politicienii îl aplică conștiincios de zeci de ani, chiar dacă, poate, inconștient. Când există zeci de mii de funcții în administrațiile locale și centrale supuse periodic scrutinului, atunci este de așteptat ca la 18 milioane de români oferta politicului pentru alegători să fie mai echilibrată dpdv sexual. Cu anumite toleranțe, bineînțeles, dar când în cazul României doar 10% dintre candidații pentru primărie sunt femei, oferta este clar de proastă calitate.

          Că dumneavoastră vi se pare că, mergând la vot, deveniți infractor-complice, este opinie personală. Eu cred, dimpotrivă, că absența de la vot cauționează încă mai mult pe câștigător și mai e dublată și de pasivitate și complacere la alegerea/decizia altora. Tot opinie personală.

    • Kariekt!
      Nu spun, pe vremuri, CAT mai bateau la cap sa intru in PCR, ca „nu aveau procent” – ba de femei, ba de „intelectuali” :)))

  5. Nu stiu daca la nivelul reprezentativitatii , in spectrul politicii , poate fi viabila o astfel de prevedere . Decizia, de a face politica, este strict personala si ea nu poate fi parte a unei reglementari juridice cu efecte politice . Dar poate ma insel .

  6. Cu siguranta ca in lumea moderna situatia femeii e alta fata de conceptia KKK (Kuche-Kinder-Kirche); asta nu inseamna insa ca femeia nu ar detine in societate o situatie particulara. Cunosc multe femei care si-au construit o cariera profesionala remarcabila platind un pret : viata personala. Nu toate sunt dispuse la acest sacrificiu, nu toate dispun de mijloacele financiare care ar mai putea echilibra situatia. Cat priveste politica, aceasta, intr-o lume normala e o chemare a unor „alesi” dipusi sa serveasca , implicand sacrificii, nicidecum un mijloc de capatuiala ! La noi …
    P.S. Va rog mult, nu-mi veniti cu exemplul Presedintei CE, mama a sapte copii ! Exceptiile …

  7. In gnl femeile considera politica o „prosteala” .. adica un „sport” barbatesc precum tablele si berrea. Ceva cu care barbatii adora sa piarda timpul ….

    Fiti linistiti – au o parere f proasta despre noi

    • Păi cei mai mulți și mai nemulțumiți de situația actuală, pe strada proprie sau aiurea în lume, suntem tocmai noi, bărbații. Femeile se plâng mai puțin. Și dacă nouă nu ne place, discutând înfocat la table sau la bere, e pentru că „la putere” am fost până acum majoritari noi, bărbații. Poate că e timpul să încercăm altceva. Punând mereu aceleași condimente în supă, nu obținem alt gust.

  8. eu vad 3 variabile pentru a prezice daca o femeie va fi selectata ministru sau pe o functie inalta in stat

    1. sa fie vizibila politic (USR de ex. are femei vizibile, Cosette Chichirau, etc., PNL nu prea, UDMR deloc, PSD o are pe Firea si pe Olguta Vasilescu)
    2. sa fie competenta sau perceputa ca fiind competenta pe un anumit domeniu
    3. sa fie in cercul intim al liderului partidului – asta e de fapt mai importanta decat competenta

    Analizand numirile recente, vedem ca USR nu a pus-o pe Cosette in guvern, in schimb Plus a numit-o pe Anca Dragu la Senat iar PNL pe Turcan si nu pe Violeta Alexandru.

    Cosette e vazuta ca un potential pretendent la sefia partidului iar gruparea Barna face tot ce poate sa o blocheze. Deci nu se incadreaza la v3.

    Anca Dragu e o tehnocrata competenta (pe finante) insa Plus a primit pozitii care nu erau pe domeniul ei. Insa fiind in cercul intim al sefului (Ciolos) a primit sefia Senatului (culmea, o pozitie politica, nu tehnocratica) unde se poate zice ca nu are competenta.

    Raluca Turcan nu sare in ochi ca avand experienta la Ministerul Muncii si era vehiculata la Educatie. Acolo insa a fost impinsa de pe functie de Campeanu. Insa Turcan nu a ramas pe dinafara si a impins-o de pe functie pe V. Alexandru, care chiar era ministra si vazuta pozitiv. Si in cazul RT se confirma ca trebuie sa fii in cercul sefului. Cine era cu Ludovic in birou la ziua lui? Nu VA, ci RT. In plus, are si intrari mai bune la Cotroceni. Din nou, v2 are o valoare mai mica decat v3 in a prezice succesul numirii pentru o femeie.

    Insa RT e si un caz in care vedem discriminarea – ea era mult mai bine pozitionata in V1 si V3 decat Campeanu, insa ala a fost perceput mai competent pe domeniu si i-a luat fatza.

    Deci la barbati e mai usor sa intre avand doar competenta sau doar fiind in gasca liderului, decat in cazul femeilor.

    Acestea fiind zise, e un case study mic, ar trebui sa ne uitam si la alte alegeri si numiri din trecut.

    • Dupa umila mea parere, prestanta politica a tuturor – femei si barbati deopotriva- a scazut dramatic in ultimele doua decenii in Romania. Dar nu numai.

      Mi-e teama ca nicunul/niciuna din persoanele citate (sau cunoscute in polticia romaneasca de astazi) nu ar fi ajuns nici presendinte de organizatie sateasca de partid in 1995.

      • Sa nu exageram, mai sunt si cateva persoane competente in politica de azi. USR are pe unul cu studii la Paris si pe unul cu studii la Toronto in guvern – scolile alea nu sunt fabrici de diplome.

        Iar femeile erau si mai si. Anca Dragu, care ar fi fost logic sa primeasca finantele, lucreaza de 10 ani cu FMI si Comisia Europeana. Cosette Chichirau a terminat la Harvard. Violeta Alexandru a fost un ministru OK, in pandemie, cand ministerul muncii a avut mult de munca.

        Chiar si Raluca Turcan are studii in strainatate, ce e drept la Moscova, insa rusii au scoli serioase si ei.

        • Maia Sandu este cel mai educat presedinte din spațiul de limba romana, de departe mai competenta decat toti cei care s-au vehiculat pe la Cotroceni.

          • nu avem pe nimeni care sa se compare cu Maia Sandu, pare o exceptie in spatiul romanesc.

            in afara de asta, fostul ei guvern era unul de exceptie, toti specialisti inalt calificati – iar la finante adusese un francez.

  9. Guvernul actual este suficient de prost incit lipsa femeilor sa nu se faca simtita.

    Femeile, alogenii, oamenii fara Dumnezeu, degeneratii si handicapatii de toate felurile sint necesari in politica, in educatie, in massmedia si in management ca sa ii inlocuiasca pe barbatii puternici si sanatosi, creatorii statelor nationale, scopul inlocuirii fiind debilitarea institutiilor acestor state pina la disparitia lor completa si pierderea oricarei identitati culturale nationale. La distrugerea natiunilor se lucreaza intensiv de citeva decenii prin spalare de creiere, indoctrinare si dezradacinare culturala a tinerelor generatii, adica prin pervertirea si sabotarea EDUCATIEI scolare, in primul rind a studiului istoriei adevarate, si prin animalizare (google: hypersexualization of children in our culture), conform indemnului lui Herbert Marcuse la „ANIMALIZARE PENTRU DETRIBALIZARE” (Eros si civilizatie sau Omul unidimensional, nu mai tin minte fiindca le-am citit prin anii ’70 – Editura Politica, Idei contemporane, Walter Roman :-) ). Reducerea orelor de sport si a educatiei fizice in scoli este o conditie esentiala pentru efeminarea baietilor si transformarea lor in legume onaniste bune de trecut prin SNSPA si apoi lansarea in politica a celor mai guralivi dintre ei, restul raminind in continuare pe pornhub.

    Cind ai reusit sa produci prin subversiune, in doar citeva decenii, o clasa politica (elita politica! ha-ha) de barbati emasculati si santajabili, asa cum avem in Romania, propaganda oengista pentru impingerea in fata a femeilor e doar o activitate smechereasca (smecheria romaneasca) menita sa justifice incasarea salariilor si eternizarea fluxurilor de bani „de afara” fiindca „inca mai e de lucru” in Romania.

    • Elisabeta I = creatoarea unuia dintre CELE mai bune „state nationale”, ba chiar a unui Imperiu!
      Isabela a Spaniei – samd…
      Bineee… ca tu preferi sa iti incluzi mama in categoria „degenerati, handicapati: samd… oi fi avand tu vreun motiv! Reiese si din ce scrii! :P

    • Imi pare rau de ce ati suferit de pe urma femeilor, dar sa nu extrapolam prea mult si sa facem o filosofie din asta, ca deja exista Lavric, pare redundant acum sa il copiati pe om.

      Probabil de asta a si bagat-o pe Sosoaca in parlament, sa demonstreze ca femeile sunt toante…

      Insa exista destul de multe lidere femei in Europa si in lume, si fac treaba buna pentru tarile lor, in general mai buna decat barbatii, dupa cum s-a vazut in pandemie.

      Chiar si Regina Marii Britanii, la varsta ei, a dat un discurs foarte bun de Craciun si a avut o misiune importanta in pandemie – keeping spirits high…

  10. Bun, dar de ce nu discutam si cat la suta sunt batranii? Sau cei sub 40 de ani? Sau cei cu dizabilitati fizice? Sau romi?

    Sau femei rome batrane cu dizabilitati fizice?

    ===

    De ce sunt mai putine femei in politica romaneasca? Raspuns filosofic: de-aia!

    • Whataboutism! Așa se numește tehnica asta de manipulare pe care o practicați.
      În diferite comunități, mai mari sau mai mici din România, structura demografică poate fi diversă: în unele sate există preponderent bătrâni, în cartierele noi mai mulți tineri, iar minoritățile etnice sunt foarte inegal reprezentate, dar peste tot, în cătune și metropole, raportul dintre sexe tinde spre 1:1. Iaca, de aia nu-i „de-aia!”.

      • Am spus ca asigurarea procentajelor diverselor categorii sociale, doar de dragul de a avea „reprezentativitate” este un non-sens.

        Indiferent ce argument vei gasi pentru a sustine „reprezentativitatea”, se vor gasi contra-argumente egal valabile sau motive bine intemeiate pentru a sustine starea de fapt.
        ===

        Mergand si mai departe pe aceasta cale a „reprezentativitati” ajungem la situatii absurde, asa cum am scris.

        Adica, ar trebuie sa si combinam „reprezentativitatile” pentru a fi siguri ca – spre pilda in politica, acesta fiind subiectul articolului, dar e valabil si in alte situatii- oglindim structura sociala.

        Adica, am ajunge la situatii absurde, pentru ca „reprezentativitatea” ar nega in extremis chiar necesitatea votului si, mai departe , chiar democratia.

        • Așa cum ați spus… Așa cum ați scris…
          Daedalus, nu contest că nu ați fi spus, ci valabilitatea (citește „lipsa”) argumentelor care ar fi trebuit să vă susțină afirmațiile. Cuplarea unui criteriu de un altul e absurdă, nu criteriul în sine, așa cum scrieți. Și, dacă tot spuneți că e valabil și în alte situații, să luăm căsătoriile, nu așa?! De ce să fie căsătoriții doar la paritate sexuală, de ce nu și etnică, de vârstă sau cu dizabilități? Păi vedeți?

          Nu neg că abordarea politică este diferențiată pe sexe, dar tocmai asta face ca și evaluarea rezultatelor, preponderent de catre un anumit sex, să fie deformată. Bărbații preferă inițiativă și experiment, femeile cer constanță și predictibilitate. Spectacol versus acribie. Ori în politică e nevoie de ambele, ba chiar aș spune că în viața cetății sunt urmărite mai ales ritualurile și căile bătătorite.

          Temă pentru acasă: dacă susțineți că o reprezentare 2:3 (adică 40% față de 60%) ar fi absurdă, de ce 1:10 nu este? Indiferent ce sex e astfel „favorizat”.
          Țineți însă cont de dimensiunea enormă a bazei de selecție în comparație cu numărul mic de funcții alese. Asta e adevărata sursă a performanței, nu sexul politicianului.

  11. Subiectul in sine mi se pare putin relevant. Dar utilizat ca metoda de analiza, dezvaluie dupa mine lucruri cat se poate de ingrijoratoare: clivaj social, preocupari non-politice sub masa politicului si multe altele.

    Vreau sa spun ca nu conteaza cate femei sunt in politica, pentru politica. Dar procentajele mentionate in articol sunt dupa mine, semnale ale unei disolutii sociale (poate o asumare de roluri ale organizarii „de supravietuire” intr-un stat slab, corupt, interventionist si egalitarist).

  12. Ar trebui sa le fie alocate posturi in politica prin Constitutie iar daca nu se gasesc doritoare sa le fie schimbat sexul doritorilor. De asemenea voturile femeilor ar trebui contabilizate de doua ori ca sa terminam odata cu aceasta societate masculinizata si sa o facem feminizata. Sau macar bi. Nu stiu deocamdata ce ar trebui sa facem cu virginele. Ma rog, stiu dar e posibil sa intre si minori pe saitul asta asa ca ma abtin. Oricum problema e grava , asta ne mai lipsea ca in rest aveam de toate. Parerea mea ca si a autorului este ca da, femeile ar trebui sa fie puse deasupra. Cat mai multe si cat mai des.

  13. Foarte BINE ca n-au fost puse pe liste! Daca nu sunt in stare sa se impuna in PROPRIUL partid (si se complac in rolul de slugi aducatoare de voturi), CE sanse ar fi avut sa se impuna la un nivel superior? >:
    Oricum: cred ca Romania e singura tzara in care barbatii si-au pus amantele in tooot felul de functii! E PLINA tzara de sugatoare care au inceput de sub birou! Nu mai zic de fetitzele lu’ taticu samd (aici chiar avem exemple chiar ACUM)!
    Partea proasta nici macar nu e ca barbatii si-au pus amantele in diverse functii – partea cea mai proasta e ca acestea au in jurul lor alte femei care le pupa-n koor cu osardie (cautati in DEX :P) si care le dau celor competente in cap cu prima ocazie! Deci duamnele chiar isi MERITA soarta!
    Atata timp cat femeile nu se hotarasc sa le dea cateva in bilutze la barbati (la figurat – desi n-ar strica uneori nici la propriu) si sa arate ca ELE sunt cele superioare, chiar nu vad DE CE ar fi incluse pe liste, bagate in policita samd.!
    Adica tu NU esti in stare sa dai in bilute unor barbati (pe care, oricum, nu-i duce nici pe ei mintea) – si pretinzi ca ai reusi sa conduci un oras, un judet sau sa participi la conducerea unei tzari?? Hai, ma leshi? >:

  14. Orice ai spune, sunt mult mai multe decat moldovenii in Politica romineasca, desi n-au castigat niciun Premiu Nobel!
    Dimitrie Gusti, Dimitrie Leonida, George Emil Palade, Constantin Tanase…
    Nu degeaba traiti azi in cel mai sarac, inapoiat si fara niciun viitor avorton statal din Europa in care doar oltenii lui carol1 sunt hipereprezentati dintotdeauna!

  15. Brati inseamna frate in slava comuna – t moale, i surd.
    Bratienii avand si injinieri, printre ei, insa niciunu de talia lui Malaxa, Saligny, Leonida… ci mai degraba din categoria lui Ctp!
    Oricum ar fi, de ce nu v o fi venit toti astia… de prin Ardeal
    ori de prin sudul salbatic locuit de primitivii neeuropeni care s-au facut stapani pe statul cel mai cel din Europa uzurpând Romania?
    Prin cine au fost vreodata sudistii hungrovlahi si ungurenii lor, bine reprezentati politic in Pomania, recunoscuti vreodata ca avand vreo valoare, ca Eliade era pe jumatate moldovean iar Coanda a facut liceul militar in Iași!
    Babeș e nume cehesc, daca nu stiti – o fi fost vreun ceh maghiarizat, cu simpatii, eu stiu – ca e plina Cehia de azi, nu Slovacia, de Babeș i. Cum se numește azi universitatea din cluj, oraselul care nu avea nici macar tramvai cand Racoviță a devenit rectorul universitatii?
    …Dreapta?
    Numai minciuna, antiromanism, prostire in fata si prostitutie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro