duminică, iulie 12, 2020

Fenomene alarmante: INFODEMIA

Se vede în această conjunctură globală excepțională cât de importantă este presa și cât de necesară respectarea principiilor etice ale profesiei. Similare măsurilor de igienă și de prevenție pentru sănătatea fizică, informarea corectă, riguros exactă din surse verificate și onestitatea comentariilor devin obligații cetățenești pentru toți jurnaliștii. Totuși, și la noi știrile false și teoriile conspiraționiste zburdă în voie prin intermediul unor televiziuni iresponsabile, a unor site-uri suspecte și a unor publicații lacome de click-uri. Astfel, fake news și zvonurile angoasante sunt circulate larg pe rețelele sociale. Fenomenul a primit și un nume: infodemie, adică pandemia informațiilor false. Din nou, RTV și Antena 3 au călcat strâmb, iar comentariile lui Ion Cristoiu promovate de acestea și de EvZ s-au dovedit a fi pe cât de inadecvate, pe atât de nocive. Nu e singurul „guru” al mass-media care bate câmpii în situații care reclamă raționalitate. Recomandarea ar fi ca vocile iresponsabile să fie izolate în aceste vremuri. Nu se poate ignora riscul la care se expun jurnaliștii de teren în acest război neobișnuit, unde inamicului nu i se cunoaște decât în mică măsură anvergura. Zilele acestea, corespondenților de la guvern, parlament și președinție li s-a făcut testul pentru COVID19 după ce un parlamentar a fost diagnosticat.

Organizațiile civile din Europa s-au gândit la programe de educare a publicului pentru a recunoaște semnele dezinformării. All Digital este un centru european de resurse educative pentru tineri și a adulți în privința competențelor digitale. Un proiect All Digital în care partenerul din România este Fundația Educație pentru o Societate deschisă-EOS vizează mai ales relația dintre generații în detectarea dezinformării. Get your facts straight!, care îndeamnă la verificarea directă a informației, este programul de training elaborat de European Association for Viewers Interest-EAVI pentru a fi aplicat de instructorii tuturor partenerilor europeni All Digital. Definițiile și explicațiile diferitelor forme ale denaturării informațiilor și ale fenomenului fake news pot fi utile în combaterea infodemiei: Dezinformare – fapte amestecate cu invenții, conținut distorsionat care poate fi distribuit conștient sau nu; Știri false și/sau contrafăcuteconținut integral contrafăcut distribuit cu intenția de a dezinforma. Poate lua forma de marketing înșelător, boți informatici, branduri contrafăcute, precum și manipulare comercială, politică sau ambele; Știința falsificată terapii miraculoase, interpretări distorsionate ale studiiilor științifice în contradicție cu experții, ostilitate față de poziția oficială (schimbări climatice, vaccinare, măsuri COVID 19 etc.); Teoria conspirațieiipoteze verosimile dar neverificabile care pretind că explică realități generatoare de teamă sau incertitudine și care ignoră experții/autoritățile motivând că aceștia ascund adevărul; Click baitobținerea de trafic și audiență cu scopul de a atrage venituri publicitare prin titluri înșelătoare, senzaționale, care atrag atenția. Conținutul este de cele mai multe ori în discordanță cu titlul; Advertorialconținut sponsorizat, publicitate scrisă în stil editorial. Nemarcată, poate înșela publicul care poate să nu perceapă conținutul ca fiind publicitar producând totodată conflict de intrese pentru publicație; Propaganda adoptată de guverne, corporații, organizații apelează la emoții, credințe cu scopul de a genera convingeri și atitudini favorabile sau defavorabile unor principii, valori etc.; Manipulare – acțiune voită prin mijloace înșelătoare asupra unui public pentru a-l determina să gândească sau să acționeze într-un anumit mod; Mistificarea datelor – statistici, grafice, fotografii sau video modificate intenționat sau falsificate; Citate eronate – texte, imagini foto sau video autentice sau citate sunt atribuite greșit altor evenimente sau persoane; Conturi false – pagini web sau conturi social media Twitter/Facebook/Instagram care imită pagini personale sau branduri cunoscute pentru a camufla identitatea reală a persoanelor, cu scopul de a transmite fără sancțiune fake news, pentru a defăima, a insulta, a calomnia sau pentru a influența electoral prin difuzarea unor mesaje fabricate. Este de notorietate cazul Oxford Analytica care a folosit armate de troli cu conturi false, precum și algoritmi cibernetici pentru a descredita candidați în alegerile prezidențiale americane din 2016. Compania Facebook a șters 5,4 miliarde de conturi false în 2019.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. E un teren greu de asanat… cred ca putem gasi cheia in educatia cetatenilor, care nu mai poate fi lasata undeva pe plan secund…e deja pericol existential. Dar pentru tipologia 2.

    Tipologia 1.
    Fake newsul grobian, de clickbait pur, usor de demontat si pedepsit. Daca spui ca ceva s-a intamplat, cand de fapt nu s-a intamplat, e demonstrabil si pedepsibil. Exemplu: un accident la o fabrica, cu 100 de victime.

    Tipologia 2.
    Fake news-ul insidios tip „biased” sau cu omisiuni in punctele cheie. Exemplu: un accident la o fabrica. 100 de victime, 10 in stare grava. Titlu:
    „90 de muncitori scapati ca prin minune!” versus „10 victime se zbat intre viata si moarte”. Factual, ambele corecte, insa cu incarcaturi diferite.

    Dupa parerea mea, poti reglementa pana in mileniul IV, prima bariera este nivelul de educatie al cetateanului. Pentru cei informati suficient, titlurile clickbait gen tabloid sunt foarte transparente… Pentru cei insuficient educati/informati functioneaza excelent, si vand chiar foarte bine.

    De ce prefer educatie in loc de control? Pentru ca mi-ar placea o societate de CETATENI, nu de copii aflati in grija unui NANNY STATE.

    • „cred ca putem gasi cheia in educatia cetatenilor,..”

      Oare?!

      „Sa dam NHS (sistemul de sanatate britanic) cele 350 milioane de lire pe care UE ni le ia in fiecare zi”, spre exemplu…

      …A fost un mesaj adresat unei națiuni mult mai educate decât cea română.

      Dar, un imens efort în propagarea lui l-au avut specialiști în comunicare/manipulare din Rusia. Și s-a investit serios în acțiunea asta.

      Manipularea bine făcută este întotdeauna eficientă!

    • @hanu – mi-ar placea o societate de CETATENI, nu de copii aflati in grija unui NANNY STATE.

      Serios?! Atunci, cum se împacă asta cu revendicarea ca statul să aloce bani pentru cercetare, nu pentru biserici? O societate de cetățeni presupune ca aceștia să decidă pentru ei înșiși unde și cum alocă bani.

      Mai departe, cum se împacă asta cu ce scriați în chiar ziua următoare ”injectie masiva de lichiditati, bankrolling cu ochii inchisi pentru statele euro / romania de catre ECB sau dupa caz Nationala, perfuzarea businessurilor si, daca e nevoie, bani din elicopter pe sistem cec acasa. Dupa ce trece epidemia, pompata benzina euro (sau lei) in carburatorul economic pentru relansare.” ?! (20/03/2020 la 16:46)

      Fără supărare, a susține lucruri diferite, în comentarii diferite, începe să semene a trolling. Mai ales că nu e prima dată, e un pattern. Mai e unul pe-aici la care în prima postare ocupau moldovenii Transnistria, în timp ce rușii se rugau să li se dea drumul acasă, iar în a doua postare ocupau rușii toată Moldova.

      Orice ban pe care îl alocă statul este luat de la cetățeni, chiar și în cazul schemelor finanțate direct prin inflație. În acest caz, banii sunt luați arbitrar, de la oricine îi are, prin devalorizarea lor.

  2. „Se vede în această conjunctură globală excepțională cât de importantă este presa și cât de necesară respectarea principiilor etice ale profesiei.”

    În toate împrejurările se poate observa importanța presei, nu doar în aceasta.

    Doar că, în condițiile aservirii totale a presei românești de către cleptocrație, se face remarcată importanța exclusiv în astfel de conjuncturi.

    …Adică, împrejurările politice, atunci când cetățenii sunt manipulați să voteze marionetele cleptocrației, comportamentul ticălos al „jurnaliștilor” este considerat natural. … Mai ales dacă avem aceleași simpatii.

    Pe de altă parte, că tot veni vorba despre etică în mass-media, până la izbucnirea crizei noului coronavirus, presa abunda în știri referitoare la migranți. Mă întreb dacă mai există migranți și ce fac ei pe la frontierele la care se aflau.

  3. Este reclama mascata la All Digital si EOS? Va rog sa va pozitionati macar la finalul articolului ca sa inteleg ceva.
    De acord cu combaterea stirilor false, dar un articol fara cap si coada, cu un paragraf in care intra la gramada definitii, exemple si comentarii este cu siguranta in dezavantajul luptei pe care vrea sa o duca autoarea.

  4. Constitutia Romaniei, mass-media , deontologia profesionala si responsabilitatea presei

    Un articol aparut recent pe platforma pe Contributors.ro ( Brandusa Armanca – Fenomene alarmante: INFODEMIA) readuce in discutie o problema cronica a societatii romanesti.
    Concluzia lui nu este valabila numai pentru situatia de acum , ci si pentru mass-media romanesca in general si din ultimii 30 de ani in mod special :

    “ Se vede în această conjunctură globală excepțională cât de importantă este presa și cât de necesară respectarea principiilor etice ale profesiei.”
    http://www.contributors.ro/media-tech/fenomene-alarmante-infodemia/

    Interesant este ca aceeasi problema este abordata si dintr-o alta pespectiva ( respectiv a instaurarii starii de urgenta si a raportului ei cu mass-media ) de catre profesorul Ioan Stanomir (http://www.contributors.ro/editorial/starea-de-urgenta-si-panica-pledoarie-pentru-calmul-civic/) si de publicistul Sorin Ionita ( http://www.contributors.ro/cultura/grindeanu-fake-news/)
    Primele doua articole adopta un ton si o aceeasi atitudine (intelectuala ) a frangerii mainilor in fata blocului de sare , respectiv fara sa propuna vreo solutie pentru iesirea din impas :

    “ Atâţia dintre compatrioţii noştri au devenit agenţii patogeni ce facilitează răspândirea panicii de ameninţă coeziunea ţesutului social însuşi. Prin demagogie ori iresponsabilitate, aceste voci sunt responsabile pentru naşterea celei mai redutabile pandemii psihologice cu care naţiunea noastră se confruntă în ultimele decenii.”
    Ioan Stanomir
    14.03.2020

    “ Totuși, și la noi știrile false și teoriile conspiraționiste zburdă în voie prin intermediul unor televiziuni iresponsabile, a unor site-uri suspecte și a unor publicații lacome de click-uri. Astfel, fake news și zvonurile angoasante sunt circulate larg pe rețelele sociale.”

    Brandusa Armanca
    19.03.2020

    Al treilea articol (http://www.contributors.ro/cultura/grindeanu-fake-news/) este in opozitie si cu deontologia presei , si cu Constitutia Romaniei – art. 31 alin.(3). El porneste porneste de la o premisa cu totul diferita:

    “ Ideea că ai putea stăvili oceanul actual de conversaţie liberă ( 1) punându-i dop cu agenţia de reglementare a lui Grindeanu nu-i doar naivă, ci de-a dreptul ridicolă.”

    Sorin Ionita

    20.03.2020

    In realitate , este vorba de o cu totul alta problema , dar autorul , sub vechiul pretext al libertatii presei in democratie si in mod cu totul straniu pentru un exponent al societatii civile si un consultant pentr Europa de Est si pentru Balcani (http://www.contributors.ro/author/sorin-ionita/?bio) , valideaza si incurajeza puternic exact torentul de fake-news, manipulare si dezinformare pe care alte societati incearca sa-l stopeze :

    “ Există desigur şi în lumea liberă public sătul de isterie ieftină, clickbaits şi căutare de nod în papură cu orice preţ, care vrea scriitură “grea”, inteligentă şi muncită, cu admiterea incertitudinii când e cazul, doar că publicul ăsta e probabil pe la 10%. In rest, va trebui să ne obişnuim să trăim cu doze bune de fake news ( 2), pe care le-am avut dealtfel mereu, generate ori din informare proastă, ori din interes comercial, ori emanate natural de diverse secte culturale ca anti-vaxx, programarea neuro-lingvistică sau teoria sufletului popoarelor.” .

    Motivatia acestei atitudini insolite este una extrem de interesanta , chiar bizara in raport cu deontologia presei , civilizatia europeana si statul de drept :

    “ În democraţii mass media (inclusiv social media) sunt prin definiţie panicarde (3) , pun răul înainte şi hiperbolizează orice criză, pentru că se bat pe audienţă( 4) iar publicul asta cere şi plăteşte(6). Iar asta cu atât mai mult astăzi, când comentariul de ştire de actualitate a ajuns o subspecie de stand-up comedy(7), din zona asta se recrutează noile vedete(8). Dacă întrebi de fact-checking şi documentare prin redacţii(8), e ca şi când ai avea email @aol sau cont pe forumuri în epoca TikTok: te râde lumea(9). Doar în autocraţii precum China media sunt triumfaliste, prezintă mereu partea plină a paharului, iar în crize sunt ponderate; reţelele sociale sunt de asemenea bine (auto)cenzurate( 10) .

    Autorul nu rezista tentatiei de ne prezenta si ceea ce crede ca ar fi o abordare corecta in viziunea sa, respectiv un ghiveci bine construit de ambiguitati si contradictii de genul :

    “ Abordarea corectă e alta, ca în Scandinavia: o strategie naţională gândită în prealabil, de transparenţă maximă în sectorul public; plus investiţii pe termen lung în dezvoltarea gândirii critice în şcoală, dar nu ca materie suplimentară ci program orizontal care să schimbe predarea în toate celelalte materii; plus discuţie liberă, fără tabu-uri ( 11) dar şi fără menajamente faţă de fakes(12), pe toate temele sensibile, de la istorie şi identitate naţională(13) până la ştiinţă, alocări bugetare şi calcule cost-beneficiu(14) în probleme de sănătate publică (unde dilema se măsoară nu în vieţi contra bani, cum crede lumea, că atunci ar fi simplu; ci vieţi contra alte vieţi(14), în funcţie de tipul de alocări de resurse pe care le decizi).

    Simplus spus ,acest autor pare sa considere ca cetatenii nu au dreptul sa beneficieze de o informare corecta ( 2) , afirma ca in toate democratiile mass-media nu are rolul de a informa cetatenii (8 ), (9), ci doar rolul de a urmari cresterea audientei (4 ),(7),(8), (9) ?!
    Cireasa de pe tort in acest caz este modul ambiguu in care Sorin Ionita ajunge la o tema prevalenta in articolele sale , respectiv identitatea si istoria nationala pe care le abordeaza la prima vedere dintr-o alta perspectiva :

    “ Ce relevanţă au în criza coronavirus identitatea şi istoria naţională? Una destul de mare: din toate campaniile de fake news din perioada asta, nu cele cu număr greşit de îmbolnăviri sau dacă s-a închis vreun magazin sunt importante. In zona noastră, a Europei de Est, relevante şi cu efecte pe termen lung sunt acelea strategice, ce vizează slăbirea încrederii în instituţii şi sistemul de guvernare democratic, în UE şi NATO”

    “ Iar lideri de opinie cu mare expunere contribuie şi ei cu orice ocazie la zgâlţâirea din temelii a valorilor democratice şi statului de drept, dincolo de ce este critică normală a unui guvern sau altuia, şi la slăbirea încrederii în modernitate şi în Europa comună. Mă tem că n-a inventat nimeni vreun reglementator în stare să rezolve problema asta.”

    Ca de obicei in articolele de opinie si comentariu care abunda la noi , marea problema este cine sunt acesti “ lideri de opinie cu mare expunere” , dar nu vom afla niciodata pentru ca entuziasmul autorului se opreste exact in acest punct.

    In esenta , viziunea propusa nu are niciun punct de tangenta cu rolul si misiunea presei intr-o societate democratica asa cum le-a prezentat de exemplu in lucrarile sale dr. Peter Gross , profesor de jurnalim si mass-media electronica, specialist in relatiile internationale cu un accent aparte asupra Europei de Est, inclusiv asupra evolutiei presei din Romania ( Peter Gross – Intoarcere in laboratorul romanesc. Mass-media dupa 1989, Editura Nemira, Bucuresti, 2015 ), ci pare mai degraba inspirata din marea filosofie ( tabloida ) a ” maestrului ” Ion Cristoiu :

    ” Am fost adeptul presei care se citește. Și până la sfârșitul vieții ( s.n.) nu voi accepta să conduc un ziar, să colaborez undeva sau să fac ceva care nu are rating și tiraj . Păi unde e afacerea ?!? Unii au vrut să știrbească legenda EVZ și ne-au pus ștampila de tabloid. Nu a fost așa. Noi am dat știri senzaționale din toate domeniile (s.n.) . Un salt uriaș făcut de EVZ e că am inclus în preocupările presei și faptul divers. Adică ce, o crimă nu era importantă? (s.n.). Declarația senzațională a unei vedete nu era importantă ? (s.n.) Ne preocupam foarte mult și de faptul divers ( s.n.) și de faptul cotidian (s.n.) . ”

    ” Practic, am introdus în România presa presă, am schimbat fața presei românești. ”

    ” EVZ a fost una dintre cele mai rentabile afaceri din România postdecembristă. Profitul era uriaș.”(s.n.)

    „Mereu am comparat și voi compara presa cu un serviciu secret (s.n.) . Jurnalistul ar trebui să fie spion”.(s.n.)
    Ion Cristoiu

    http://evz.ro/ion-cristoiu-creatorul-fenomenului-bulina-rosie.html

    Sa revenim acum la lucrurile mai serioase , respectiv la primele doua articole citate . Dincolo de atitudinea oarecum firesca a doi universitari care nu sunt implicati in deciziile autoritatii guvernamentale , este de neinteles lipsa de reactie timp de trei decenii a unor domenii profesionale esentiale intr-un stat de drept respectiv presa ( mass-media ) si domeniul juridic , dar si a practicantilor acestor profesii , fata de incalcarea unor principii etice , nu numai recent , ci timp de trei decenii .

    Instaurarea recenta a starii de urgenta readuce in discutie obligatia constitutionala a mijloacelor mass-media de a difuza informatii corecte .
    Aceasta problema nu a fost rezolvata timp de 30 de ani pentru ca nicio autoritate de stat nu a fost preocupata ( sau nu a avut interesul ) sa o rezolve , dupa cum nici societatea civila , cu exponentii ei cu tot, nu au considerat-o importanta.
    Intr-o societate civilizata si pentru functionarea normala a unui stat de drept , doar jurnalistii profesionisti ( respectiv cei care respecta un cod deontologic ) ar trebui sa aiba dreptul a profesa in acest domeniu care nu trebuie confundat cu libera exprimare a opiniei in ” Hyde Park” , pe retelele sociale sau pe blog-uri.

    In acest sens, si dupa o logica morala elementara , o persoana condamnata definitiv pentru calomnie (http://www.ziare.com/ion-cristoiu/stiri-ion-cristoiu/ion-cristoiu-risca-sa-fie-executat-silit-240755) si o persoana care incita la infractiuni contra vietii pe un post TV (https://evz.ro/mircea-badea-urmarit-penal-pentru-ce-a-fost-acuzat-jurnalistul-de-la-antena-3.html) ar trebui excluse din breasla jurnalistilor si comentatorilor TV.

    Problema este ca aceste actiuni nu trebuie sa fie atributul exclusiv al justitiei , ci si al breslei profesionale care ar trebui sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu un sistem de valori morale si un cod deontologic .
    Aici este de fapt marea problema care agita ( zadarnic ) breasla jurnalistilor si mass-media de peste trei decenii, deoarece numai un mic numar de ziaristi , de ziare si de posturi TV respecta principii deontologice si morale.
    Restul fac deliciul amatorilor de senzational , clickbaits, primitivism , hate-spech , incultura , subcultura si trivialitate .

    In cazul de fata este readusa in discutie problema interzicerii acestor ziare si posturi TV toxice care nu respecta principiile deontologiei de breasla ( idee agreata de multi cetateni exasperati de forma si continutul acestora) cu atat mai mult cu cat recent au avut loc nenumarate incalcari ale dreptului constitutional la informare corecta , inclusiv prin inducerea panicii ( https://adevarul.ro/entertainment/tv/antena-3-romania-tv-scapat-doar-somatie-abaterile-legate-coronavirus-motivat-cna-singur-membru-propus-amenzi-1_5e7494a65163ec42710e2e65/index.html; https://sergiusimion.blogspot.com/2020/03/antena-3-induce-panica-si-comunica.html).

    Ca sa rasucim cutitul in rana , un ziar sau un post TV care respecta principiul informarii corecte si isi respecta cititorii respectiv publicul, nu va prezenta in acelasi context stiri despre politica , economie, razboaiele din lume , premiere stiintifice si culturale ,etc. concomitent cu „stiri” despre saracia sufleteasca si viata intima a unor „vedete” agramate si botoxate ( nimeni nu isi poate imagina o publicatie gen „The Economist ” prezentand asemenea personaje) .

    Pe de alta parte, solutia interzicerii nu este nici acceptabila , nici conforma cu principiile libertatii de exprimare , dar poate ca separarea prin lege exact ca in cazul in care s-ar legaliza prostitutia in ” cartierele cu felinare rosii” ( respectiv cu o sigla ” DIVERTISMENT” afisata la vedere , plus sanctiunile de rigoare in caz de incalcare a normelor ) a presei si mass-media de informare corecta ( respectiv stiri politice, sociale, economice, culturale ,etc. ) cu responsabilitatea legala de rigoare si dupa cutumele traditionale al civilizatiei europene, de presa de “divertisment” ( tabloida,etc.) ar fi o solutie.
    In acest caz ,mass-media tabloida ar ramane cu publicul ei , patronii cu profitul , iar cetatenii interesati vor sti unde sa gaseasca informatia corecta, deci toata lumea si toate taberele ar avea de castigat.

    Cu titlu de experiment ideal, ne putem imagina cum ar arata unele ziare , unele posturi TV si unii mari “ jurnalisti” ,” comentatori “, “ analisti politici”, etc. care ar fi libere/ liberi sa scrie si sa promoveze orice le trece prin cap despre orice si despre oricine ( exact cum fac de fapt si acum !) , dar numai ca ar face acest lucru doar sub sigla afisata ( pentru ziarul/ postul TV / analistul politic , etc.) de “ DIVERTISMENT”.
    In acest caz nimeni nu mai poate sustine ca i-a fost incalcat dreptul la libera exprimare , respectiv dreptul la informare corecta .

    • Observatia ca dl. Ionita nu indrazneste sa numeasca vreun „lider de opinie care zgaltaie din temelii statul de drept” am facut-o si eu la locul respectiv. Desigur, toti ne gandim imediat la maestrul de la Gagesti, dar nimeni nu are curajul sa o spuna cu voce tare.
      Cu alte acuze pe care i le aduceti nu sunt de acord. E un tip realist si asta e bine.

  5. Doamna, e bine ca aratati aici o parte dintre procedeele de manipulare, dar eu va repet rugamintea de a incerca sa preluati exemple concrete de manipulare pe care sa le demontati punctual. Asta ar face ca autorul manipularii respective sa intre in atentia generala si poate ca ar deveni un caz de dezbatere.
    V-as sugera sa incepeti chiar cu Maestrul Cristoiu, care acum si-a realizat in locuinta proprie un adevarat studio TV, din care manipuleaza in fiecare seara timp de 10 minute. Catgoric el ar rectiona agresiv iar asta va da nastere unei polemici captivante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

Jurnalism în cheia „clarității morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui măcar să fie, cel puțin în teorie,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)