joi, martie 28, 2024

Festivalul fânului, sau despre oamenii din Apuseni

Prin căldura toridă imaginile cosașilor tremură, de ai zice că e frig dacă n-ar fi miezul lui august. Dacă n-ai fi acolo, printre ei. De vreo două săptămâni umblăm prin munții Apuseni să cercetăm tiparele heterogenității spațiale a poluării din jurul unor zone miniere și de procesare a minereurilor neferoase. Pe dealuri și prin lunci.

Unii sunt bucuroși că văd oameni noi, vin și dăm noroc. Ce faceți? Uite așa și așa, iazul de decantare. Da, vine apa uneori albă de rămân și pietrele albe, mai ales noaptea vine. Pe vremuri erau păstrăvi, acum nici broaște nu mai sunt.

La a treia sau a patra întâlnire deja ne salutăm de parcă ne-am ști de o viață. Dacă ăsta e serviciul, bine că aveți…

Mai la vale cu câteva zeci de kilometri un pescar ne povestise la fel, că din când în când apa e curată ca lacrima. Moartă. Durează săptămâni până apar iar peștii.

Am mulți copii în Spania, iar celor rămași nu le place munca pământului, ne spune un om bătrân peste gard. Nu știm de ce nu pare a fi trist, poate că zâmbetul e felul lui de a fi. O ducem bine cei care avem o pensie, eu am fost șofer.

Alții sunt mai suspicioși. Un cioban ai cărui câini i-am liniștit cu dulciuri ne așteaptă sprijinit în bâtă. Știți că aici e proprietate privată ? Ne uităm în jur, doar munți și pajiști, nici un gard. Da, de acolo până acolo e al meu, zeci de hectare estimăm rapid. Iar mai încolo e al altora din satul meu. Avem și o asociație, să lăsați ce măsurați șefului de la asociație. Dă numele. Dar să știți că noi nu vindem pământul ! Cer un număr ne mobil. Pentru? Ca să cerem permisiunea când vom mai veni la măsurători. Nu mi-l dă. Doamne ajută, ne-om mai vedea pe aici. Pleacă după turmă.

Țăranii din Apuseni sunt inteligenți, au înțeles imediat la ce folosește un spectrometru portabil cu fluorescență de raze X și s-au bucurat când pământul lor era curat în comparație cu cel din alte părți. Altora a rămas să le aducem hărți de distribuție a Pb, Zn și Cu.

Un preot aflat la pensie luat cu autostopul ne povestește că a fost orfan de tată și a lucrat la mină vara ca să se întrețină la facultate și să își ajute frații. Acum merge să suplinească pe cineva care e plecat temporar. Ne încearcă să vadă dacă ne mândrim cu Defender-ul, sau dacă vrem bani. La sfârșit ne cere numele pentru slujbă.

Administratorii de zbat să dezvolte industria și turismul în zonă. Ungureanu a fost singurul care m-a ajutat, alții nu, ni se confesează cineva. Un altul spune: dacă mi-ar da mie banii de la ecologizarea iazului ! Ăsta se revegetează și singur. Eu n-am bugetul pe un an cât cheltuie ăștia. Secretara se mișcă atent în jurul dânsului ca pe lângă un sfânt.

Oameni puternici capabili să ducă greul coasei sunt tot mai puțini. Se aud și motocositoare din fânețele delimitate de garduri sau nu, care înconjoară grupul nostru dinspre toate punctele cardinale. Din partea superioară a micului bazin hidrografic în care prelevăm ni se relevă un mozaic liniștitor de galben și verde proaspăt orânduit cu căpițe. Printre toate ecosistemele agricole se strecoară păduri bine așezate ca să țină pământul la locul lui. Aici oamenii știu ecologie, pentru că viața lor depinde de ea. Oamenii aceia nu au nevoie să fie ecologiști, pentru că ei sunt stăpâni pe pământul lor.

Nu ne dăm aere că suntem de la București, bucureștenii în general nu sunt agreați. Cu toții ne lasă să ne facem treaba. S-a aflat din gură în gură, v-am văzut ieri pe deal, spor la treabă ! Cu ranițele pline de plante și pământ și penetrometrul ieșind ca o antenă ciudată din rucasc suntem, ca și ei, niște furnici sub soarele intens.

Cu cine să mai votăm, întreabă un domn aflat la coasă. Are 78 de ani. Toți fură și nimeni nu se îngrijește de țara asta, îmi spune. Poate cu neamțul, zic. Da, a făcut treabă bună la Sibiu. Dar poate un străin să vrea binele țării noastre? Nu știu, răspund, însă poate că măcar o să fie mai corect. Eu personal nu voi vota cu neamțul, dar cum să explici unui țăran ce înseamnă stat de drept în două propoziții?

Oamenii din Apuseni au un cult al lui Avram Iancu și al eroilor neamului. Prin toate satele e câte un semn. Unii au adunat de la groapa de gunoi obiectele vechi, cum ne-a spus o maică ghid, și au creat mici muzee prin mănăstiri. Ca și celor din Maramureș, oamenilor din Apuseni nu le place să trăiască din turism. Acolo unde o fac mai degrabă privesc cu condescendență spectacolul viciului omenesc pe care îl deservesc. Cei care vin la ei pentru ei, nu pentru plăceri gastronomice și bahice sunt prea puțini. Cicloturiștii nu întăresc financiar economia locală.

Last, but not least, oamenii din Apuseni cred în Dumnezeu. Salutul cu „Doamne ajută” e la ordinea zilei.

Ajuns acasă caut să mă cuplez la “realitate”. Cum televizor nu mai folosesc de peste un deceniu, citesc pe rând toate platformele net. Nu pot să nu mă amuz. Falsitatea răzbate prin toți porii ecranului LCD. Declarații, contre, comunicare, la diferite scări de putere și de orgolii, de la minori ziarișit, până la guru ideologici și politicieni de vârf.

Aflu tangențial și despre Fân-fest, ediția 2014. Deschid site-ul curios, sub impresia puternică a celor tocmai trăite. Nimic despre oamenii reali ai fânului, ai vitelor crescute în dogoarea verii. Un festival imaginar pentru o societate decuplată total de natura lumii, luptând pentru salvarea unui surogat aflat doar în mințile noastre.

Producția de bunuri în societățile rurale montane nu pare să mai interesează pe nimeni dintre cei cu forță de comunicare mediatică. Lapte, brânză carne putem lua ușor de la mall. Nu dorim să lucrăm la producerea a așa ceva, iar cei care produc  asta prin mijloace tradiționale e treaba lor cum trăiesc și supraviețuiesc. Dacă mall-urile s-ar închide mâine am muri de foame la modul cel mai propriu.

Într-un mod ciudat, oamenii de stânga ai zilelor noastre au uitat ce înseamnă munca. Unii spuneau că munca l-a făcut pe om. O prostie prin excesul afirmației, dar care se bazează, ca orice minciună bună, pe ceva adevărat.

Un festival al muncii la fân ar fi absurd, dar un Fân Fest decuplat de oamenii fânului este la fel de absurd.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. fan fest cu i din a sau cu u din u
    logic : orice stea de cind incepe sa licareasca merge spre epuizare
    ne nastem ca sa murim
    acum, pentru ca universul se supune matematicii (mai bine zis invers), imaginati va o parabola (cu virfu n sus), viata ca o parabola. si nu uitati ca am trecut de epoca luminilor. sintem pe panta descendenta.

    • Când omul începe să aibă impresia că lumea merge spre rău, asta e doar dovada că îmbătrânește :P

      Peste două sute de ani, oamenii ăia din Apuseni vor fi tot acolo și vor face probabil același lucru. Dar noi, care trăim în orașe, nu cred că am fi preferat să trăim în urmă cu două sute de ani, înainte de prima cale ferată și prima rețea de energie electrică. Tot așa și cei de peste două sute de ani, nu vor prefera să fi fost în locul nostru. Adică lumea nu merge spre rău, noi suntem cei care îmbătrânim.

      • tocmai asta spuneam : din momentul in care ne nastem incepem sa imbatrinim. asa ca nici eu nu fac exceptie. depinde ce intelegem prin evolutie. nici macar in sens darwinist n o sa putem sari 10 metri in inaltime si nici o 100 in lungime. sa nu ne grabim in predictii totusi, nu inainte de a primi raspunsul alpha centaurienilor de indata ce vor fi receptionat mesajul pamintenilor trimis cu voyager ul.

  2. In istorie au existat popoare care au jefuit si altele care au muncit sa se intretina. Cele care au trait din jaf au disparut. Cele care au jefuit si nu s-au adaptat la a se intretine au aceasta finalitate trista.
    Productia de bunuri a devenit un indice economic al timpurilor moderne. Tarile civilizate au o productie de bunuri competitiva. Si totul se face prin munca. Deci este un adevar mare – munca l-a facut pe om! Nici prostie, nici exces si nici speculatie.

    • Asta e mai degrabă o teorie moralizatoare, vikingii au colonizat teritoriile a o mulțime de state europene actuale și le mergea destul de bine pe vremea când se ocupau cu expediții de jaf. Iar britanicii nu erau nici ei mai breji, ascendența lor normandă fiind de altfel vizibilă și azi. Militarismul prusac a avut nevoie de o ocupație americană întinsă pe durata a 3 generații ca să nu-și mai invadeze vecinii, dar până și azi Europa civilizată se întinde de fapt tot pe teritoriile imperiului lui Carol cel Mare. Diferența între nordul și sudul Italiei fiind cea mai bună dovadă.

      Așa că apologia asta a muncii e cam deplasată, când vine vorba de popoare întregi :P

  3. ”Cu cine să mai votăm, întreabă un domn aflat la coasă. Are 78 de ani. Toți fură și nimeni nu se îngrijește de țara asta, îmi spune. Poate cu neamțul, zic. Da, a făcut treabă bună la Sibiu. Dar poate un străin să vrea binele țării noastre? Nu știu, răspund, însă poate că măcar o să fie mai corect. Eu personal nu voi vota cu neamțul, dar cum să explici unui țăran ce înseamnă stat de drept în două propoziții?”

    Defineste cultura si mentalitatea romana.
    Cea a excluderii pe baza de diferentelor.

    ‘Neamt’ Johanis nu e neamt.
    E un cetatean roman, nascut in Romania, care si-a petrecut toata viata in Romania, in comunitatea sa locala. Da e diferit fata de alti romani, dar …fiecare roman e diferit si are dreptul sa fie diferit, daca e sa judecam. E mai roman decat un roman gen Ion, ortodox emigrat care traieste in alta tara, pentru ca traieste in societatea respectiva, plateste taxele acolo, copiii lui se duc la scoala acolo.

    Daca ar fi de discutat o selectie valorica pe calitatile sau defectele persoanei politice, o critica a actiunilor anterioarei ar fi o atitudine normala.

    Dar, asa cum e cazul in exemplul respectiv, a face o selectionare arbitrara pe baza de etnie sau religie nu e ok. Se naste ideea unei societati in care cetatenii din start, de la nastere. sunt de mai multe clase. Unii pot sa acceada la functii administrative, altii nu…doar prin raportarea la o mostenire individuala culturala specifica si nu a calitatilor persoanei. Libertatile nu sunt egale.

    Un proces electoral prin care se elimina o persoana perceputa ca ‘straina’ sau definita ca atipica fata de niste valori considerate ‘superioare sau comune doar prin simplul fapt ca coincid cu definitia majoritatii’ inseamna ca romanii nu au invatat sa fie o comunitate sociala, nici un grup.
    E trist.

    • ma ruminilor; iohanis ( cu i,ha ha,unii intzelege de ce !) este un rumin dintr o familie germana care odata a trait in Transilvania,nu i german din familie germana si nici german din familie rumina(care poate ar fi acceptabil,ha ha).si asta in primul rind ca ruminii nu exista cind germanii traiau acolo.

  4. „dar cum să explici unui țăran ce înseamnă stat de drept în două propoziții?”
    esecul elitelor post ’89… au uitat ca se trag tot din țărani..

    n-am inteles totusi ce e gresit la fan fest. ca e hora si nu e bocitoare? e frumos satul romanesc ramas in evul mediu? o fi.. daca nu esti tu ala care traieste in evul mediu. e frumos dealul plin de capite de fan? du-te si da la coasa cateva ore. o sa visezi dup-aia motocositoarea! copiii aia care se duc la festival n-or fi avand prea multe bataturi de la muncile campului, dar e un lucru bun, pentru ca suntem in 2014! si nu ar mai trebui sa faca nimeni bataturi de la asa ceva. poate unul din copiii aia o sa se inspire din capitze de fan si o vina intr-o zi cu o ‘robocositoare’.

    • Nu stiu dacă a greșit cu ceva fân fest, pentru că nu știu cui se adresează. Dacă are în vedere și creșterea comunicării orășenilor cu localnicii din Apuseni poate că ar fi interesant să aibă și o secțiune concurs de cosit pentru Bucureșteni, o școală de vară pentru învățat junorii de pe aici să cosească, alte chestii de acest gen :)

      • „Eu personal nu voi vota cu neamțul, dar cum să explici unui țăran ce înseamnă stat de drept în două propoziții?”… ups… cat orgoliu!!! Cum le stiti pe toate ! Nu credeti ca va explica mai bine el, taranul, ce inseamna stat de drept ?

  5. Noa, n-am prea inteles (dincolo de micile anecdote cu tarani față cu cercetatoru’ de la Bucuresti, dragute de altfel) care-i problema cu fan fest? Ca nu sunt tarani din Suceava la fan fest ci oraseni tineri din Cluj si Bucuresti? Ca nu e un fel de Sambra Oilor ci e mai degraba o manifestare de cultura urbana? Si atunci trebuie strambat din nas?

    For the record:

    – Fan Fest are printre organizatori si sustinatori si familii rosieni care chiar traiesc exclusiv din munci traditionale (vaci, branza, fan, chestii din astea). Ca atare e si festivalul unor tarani.
    – Eu la un Fan Fest am cumparat cea mai buna branza de vaca pe care am mancat-o in viata mea. Deci am descoperit acolo un produs local foarte bun, cumparat de la un taran de acolo. Nu e si asta rostul unui festival de acest tip?
    – Anul asta au venit la Fan Fest si artisti autentici din zona culturala ”traditionala” (vezi Maria Casandra Hausi). Deci na, a fost si o latura ‘taraneasca’. Multumit?

    Bottom line: parca ati fi unul (sau amandoi deodata) din mosii aia de la balcon din Muppets.

    By the way: vreun articol, ceva, pe contributors, despre accidentul recent de la mina din Canada? Tot iaz de decantare, metale grele, cianuri, etc…Un gand ghidus: daca localnicii de acolo n-au fost in stare sa o puna de un festival inainte de deschiderea minei, macar acum colegii dvs. de breasla au de lucru la masurat efectele….

    • Cred că sunt mai degrabă amândoi moșii de la balcon :) Unul singur nu m-ar mulțumi să fiu.

      Pe fond:

      – sugestia pentru organizatorii ecologiști ar fi să facă un stakeholder analysis pe toată zona Arieș-Ampoi și să țină seama de rezultate dacă vor să transforme fân-fest într-un instrument eficient de cuplare a intereselor lor de protecția a naturii cu cele ale oamenilor din partea locurilor.

      – localitatea Roșia Montana e prea mică să dea susținere puternică din partea administrației, faceți o ediție și la Zlatna, acolo oamenii chiar trăiesc din fân iar primarul e foarte deschis. Dezvoltați proiecte pentru amenajarea unei scări de urcat pe turnul de 220 de m din care s-a poluat zona și sus o platformă de admirare a zonei (dacă structura ține poate și bungee jumping, fără glumă). E drum industrial până sus care poate fi amenajat.

      – ajutați oamenii cu ceva concret, faceți cu ei proiecte bine finanțate și fân-fest se va dezvolta de la sine.

      Să duceți fân fest într-o manifestare urbană autistă la cei din zonă mi se pare o soluție sărăcăcioasă.

      gânduri bune,

  6. Va multumesc pentru aducerea aminte pe care mi-aţi provocat-o faţă de Apusenii pe care i-am colindat cu piciorul in urmă cu peste 20 de ani. Îmi face plăcere să constat că oamenii şi obiceiurile locurilor au rămas la fel. E o dovadă de persistenţă şi rezistenţă, chiar dacă, aşa cum remarca un alt comentator, nu am dori să trăim permanent în această încremenirre. Şi totuşi ea îşi are rostul ei, chiar dacă nu vrem şi nu putem fi toţi incluşi în ea.

  7. „Cu cine să mai votăm, întreabă un domn aflat la coasă. Are 78 de ani. […] dar cum să explici unui țăran ce înseamnă stat de drept în două propoziții?”

    De curiozitate, l-ati intrebat pe „domnul taran” daca la varsta sa chiar mai are chef sa dea la coasa?
    Sau pe cineva din guvern, daca un „domn taran” de 78 de ani chiar ar trebui sa fie nevoit sa dea la coasa?
    Sau v-ati intrebat macar pe dumneavoastra de ce un „domn taran” are mai multa judecata decat cei care o promoveaza in mod idealist pe Monica Macovei, fara a tine cont ca actiunea il va propulsa la Cotroceni pe VPP?

    Desigur insa, pe dumneavoastra va deranjeaza Fân-fest, de parca aici s-ar concentra tarele societatii…

    • Vă propun să mai schimbăm puțin perspectiva. O excursie în zonă ar fi de mare folos, ați putea dialoga direct cu oamenii. Ați fi surprins de naturalețea și înțelepciunea lor. Eu unul am avut de învățat.

      Da, votez Macovei, ați intuit bine.

      gânduri bune,

      • Mie sa nu-mi recomndati sa ma duc in zona ca de acolo sunt. Acolo am copilarit. Si sunt foarte curios … sa-mi spuneti, daca se poate, un lucru pe care l-ati invatat de la oamenii de acolo. Stiti de ce va intreb ? Pentru ca , in opinia mea , nu ati inteles nimic ! Nu am regasit in descrierea dumneavoastra nici peisajul, nici spiritul locului. Ca exercitiu :credeti ca acel om voia sa afle de la dumneavoastra cu cine sa voteze ? Nu ! A vrut sa afle cu cine votati dumneavoastra. Sunt linistiti oamenii in zona dar sunt foarte fermi in opinia lor si nu sunt ezitanti.Plus, pe oraseni ii trateaza cu un soi de ingaduinta… ca pe niste oameni neformati suficient. Si cam asta sunt orasesnii… niste cocolositi atoatestiutori.(numai cu cate emfaza ati scris : …” dar cum să explici unui țăran ce înseamnă stat de drept în două propoziții? „) – Si apoi ii trimiteti pe altii sa invete in zona de la oamenii de acolo. Nu o sa intilniti un om care sa va jigneasca ca aveti alta opinie decat a lui… poate ca asta ar fi de invatat. Ce ziceti ?

  8. http://romaniacurata.ro/pe-bune-inca-mai-ai-vreme-sa-ajungi-la-fanfest-vezi-ce-ratezi-galerie-foto-video/

    Aveti insa dreptate in general in legatura cu decuplarea FanFest de viata de zi cu zi a oamenilor din zona, cu putine exceptii.

    Unde gresiti este acolo unde ii transformati pe locuitorii din zona intr-un fel de izvor de intelepciune la care trebuie sa mergem toti sa ne adapam si, in special, cei care merg la FanFest. Dar asta tine de optiunile dumneavoastra personale. Am fost si eu de curand prin zona si am vorbit cu tot felul de oameni. Foarte diferiti. Din cate imi dau seama ati dat doar peste oameni in varsta, cu familii si cu frica lui Dumnezeu. Nu e chiar asa si chiar de ar fi asa, nu stiu cat ar fi de laudabil (mai ales ca merge mana-n mana cu cultul lui Avram Iancu si cu un nationalism cam obtuz la unii).

    Mai gresiti si cand spuneti ca oamenilor de acolo, in general, le e rusine sa traiasca din turism. Aici gresiti din nou pentru ca, in primul rand, foarte putini oameni din zona traiesc din turism, desi multi au pensiuni si pentru ca, probabil, din nou, ati vorbit doar cu oameni ceva mai in varsta. In general, toti cei care au pensiuni in zona nu pot trai doar din asta, fie si numai pentru ca activitatea asta dureaza numai cateva luni pe an. Cam toti au fie alte afaceri, alte meserii pe langa sau lucreaza in agricultura, iar turismul reprezinta doar o completare a veniturilor. E normal ca niste persoane mai in varsta sa nu mai aiba energia sa faca si turism pe langa ceea ce au facut pana acum. Si e normal sa nu aiba nici curiozitatea de a intalni alti oameni, lucru care, pe langa completarea veniturilor, va asigur ca ii motiveaza pe cei mai tineri, din localitatile mai izolate, sa se apuce SI de turism.

  9. Trebuia sa raspundeti: „Nu-i strain…sasii traiesc in Transilvania alaturi de romani si unguri de 800 de ani. Asta-i tara lui tot la fel cum este si tara dumneavoastra.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro