O tactică utilizată de Senatorii din Roma Antică este astăzi un drept bine apărat care face parte din tradițiile Senatului American. Dacă adepții unei inițiative parlamentare nu întrunesc majoritatea de 60% pentru vot, atunci fiecare senator are dreptul la #filibustering. Această tehnică ‘’oratorică’’ a fost arma cel mai frecvent utilizată mai bine de un secol de senatorii din sud împotriva adoptării de drepturi civice egale (dreptul la vot, condiții egale de muncă) pentru cetățenii de culoare. Iar democrații au apelat frecvent la dreptul de a nu fi întrerupt în timpul discursului (sau ‘’unlimated debate’’) în timpul primului termen ca președinte a lui George W. Bush și au reușit să blocheze zece din cele peste două sute de inițiative.
Cuvântul #filibuster (în limba engleză) derivă de la cuvântul olandez ‘’vrijbuiter’’ (în traducere pirat/corsar sau cel care ia ostatici) și etimologic, nu se știe cu precizie cum s-a petrecut transformarea. În publicațiile de limbă engleză din secolul al 16-lea se întâlnesc cuvintele flibutor și fleebooter, două secole mai târziu flibustier (de inspirație franceză), iar în secolul al 19-lea #filibuster (probabil de inspirație spaniolă, după filibustero, cineva care încerca să dea o lovitură de stat sau să pună bazele unui stat în instabilă America-Latină).
Indiferent de cum s-a ajuns la acest cuvânt, #filibuster înseamnă, figurativ, cineva care ‘’ia ostatic parlamentul sau senatul’’ cu vorbe, ținând deliberat un discurs prelungit, interminabil-al cărui sfârșit nu se întrevede-, nu intodeauna la obiect, și care nu poate fi cu ușurință întrerupt, pentru a obstrucționa o dezbatere și a întîrzia cât mai mult posibil adoptarea unei legi, decizii. Pentru a umple timpul #filibuster-ii citesc din romane, cărți de bucate sau de telefon, recită poezii, ș.a.
O variantă de #filibustering pentru a obstrucționa activitatea parlamentului este introducerea continuă de moțiuni de cenzură. La sfârșitul secolului 19 se menționa într-un proces verbal al Congresului American despre o moțiune înaintată timp de nouă zile la rând.
Pionierul și cu siguranță cel mai cunoscut #filibuster a fost Cato cel Tânăr (Cato Minor: 95 BC, Romă – 46 BC, Utica). Pe timpul cât a fost senator în Roma a folosit de câteva ori această tactică pralamentară, o dată și prin intermediul unui înlocuitor, pentru a-l sâcâi pe Julius Cezar și a împiedica votul. Într-unul din cazuri, când i-a venit rândul să își exprime punctul de vedere despre un buget de care Cezar avea neapărată nevoie, Cato a început un discurs fără sfârșit. Nerăbdător și cititindu-i intențiile, Cezar a ordonat trimiterea lui la închisoare pentru tot restul zilei. Măsura s-a dovedit impopulară printre senatori și Cezar s-a văzut nevoit să îi dea repede drumul. Oricum votul nu mai avut loc în acea zi iar Cezar a trebuit să găsească o altă metodă de a evita votul opoziției fidelă lui Cato.
Se cunosc numeroase exemple de ‘’pirați’’ ai discursului parlamentar interminabil.
Primul politician american care o apelat la #filibustering a fost John Randolph. Senatorul conservativ a vorbit zile la rând împotriva unor legi despre industrializarea din USA.
Dar recordul personal ca #filibuster, după Wikipedia, îl deține senatorul american James Strom Thurmond (1902-2003) care în 1957 a vorbit timp de 24 ore și 18 minute într-o dezbatere despre o lege despre drepturile cetățenilor (Civil Rights Act). Deoarece în Senatul American vorbitorul trebuie să stea în picioare, la tribună, atât timp cât vorbește altfel i se poate lua cuvântul, ceea ce implică unele inconveniente (nu se poate merge la toaletă), înainte de discurs senatorul Thurmond s-a pregătit fizic. A făcut în prealabil o baie de aburi și din precauție unul dintre stagiarii săi a stat în apropiere cu o găleată la îndemână….
În filmul Mr. Smith Goes to Washington (regia Frank Capră), actorul James Stewart (alias Jefferson Smith, senatorul integru și plin de idealuri) ilustrează magistral tehnica #filibustering vorbind timp de 24 de ore în față senatului pentru a-și demonstra nevinovăția. Această tragi-comedie a fost nominalizată de 11 ori la Premiul Oscar, este considerată unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile și a fost preluată, datorită semnificației și subiectului original, în partimoniul cultural și istoric american.
#Filibustering nu mai este de mult doar o tradiție americană și este în prezent folosit în dezbaterile politice din pralamentare de pe toate continentele. În Corea de Sud, un partid de opoziție Minjoo a reușit să parlamenteze timp de 192 de ore citindu-se din George Orwell, comentarii de pe twitter, articole științifice…. Dar fără succes, până la urmă legea a fost adoptată! Foarte recent deputații olandezi din opoziție au reușit pentru o zi să blocheze votul de modificări legislative despre împrumutul ipotecar înscriindu-se la luări de cuvânt cu durată de zeci de ore.
Tehnica #filibustering se potrivește destul de bine politicienilor mai ales celor care vorbesc mult și spun puțin. Fără a fi statistic vorbind de mare succes în a împiedică derularea procesului legislativ, folosirea ei atrage atenția publicului și invită la reflecție. Pentru grupurile de parlamentari din opoziție cu număr mic de membri, – care de multe ori nu știu ce ar mai putea face pentru a-și manifesta dezaprobarea într-un parlament care decide fără drept de apel cu o majoritate confortabilă și pentru a atrage atenția media/rețelelor de socializare, – utilizarea ei crește vizibilitatea,
De aceea mă întreb de ce nu utilizează politicienii români #filibustering pentru a bloca fie și temporar adoptarea de legi/ordonanțe considerate o amenințare pentru democrație sau statul de drept sau dezvoltarea unui domeniu? Nu este prevăzut în regulamente? Sau din comoditate, din lipsă de creativitate, sau necesită prea mult efort fizic și mental, implicare și perseverență? Dacă această tactică parlamentară încă nu există ea ar trebui introdusă iar ca material de studiu pentru parlamentari se poate începe cu vizionarea filmului Mr. Smith Goes to Washington.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Hai sa nu ne imbatam cu apa rece, Dna Marinela !
De filibusterism avem nevoie in Romania, sau de a lua taurul de coarne, atita timp cit inca se mai poate ?
Nu mai exista, si asta numai inca pentru foarte putin timp, decit o sigura solutie in doi pasi solutii:
1. Lupta deschisa, retragerea din parlament a intregii opozitii ( ce vis , niciodata nu vor fi in stare sa se inteleaga intre ei si mai ales liberalii nu vor renunta la ” oasele de ros” aruncate inca lor de atotputernicul PSD ) si chemarea populatiei la iesirea in strada si la rasturnarea guvernului.
2. Presedintele Johannis sa forteze nota sub orice forma si sa convoce alegeri anticipate, organizate de un alt guvern, care insa sa aiba mandatul de a modifica constitutia si legile electorale inaintea alegerilor care trebuie sa aiba loc in minimul de timp acceptata de actualla constitutie.
Miscarea din strada nu trebuie sa inceteze pina la instalarea noului guvern si votul din parlament pentru modificarea constitutiei si a legilor electorale. Experienta imi spune ca sobolanii din PSD, fortati de evenimete si de strada , vor aproba cu brio.
Nu va contrazic, si aveti dreptate despre efectul iesirii in strada, Cred ca trebuie utilizate toate mijloacele democratice avute la indemana, chiar si cele soft pana se hotatareste cineva si cu adevarat sa ia taurul de coarne.
Dumneavoastra, domnule Nicolescu, cu ce va imbatati cand credeti ca dupa eventuale anticipate psd ar pierde puterea? Vedeti pe cineva venind „puternic din spate” ca sa schimbe clasamentul?
Ati vazut ceva lideri care sa transmita electoratului incredere ca va fi mai bine fara pomeni si ajutoare si mariri de orice (pensii, subventii, ajutoare, sporuri) doar cu munca si efort?
O pondere suficienta in masa votantilor o constituie cei care il admira pe dragnea fiindca este descurcaret si stie cum sa-si faca loc si mai da si alora, care nu fura doar pentru ca nu au ocazia sau pentru ca le este frica si (uneori) rusine.
Aia care cred ca se poate doar cu munca si efort si incranceare, sunt priviti cu ochi rai de cei de mai sus. Castigul fara efort este, inca, un miraj care atrage ca un magnet populatia care are disponibilitate sa vina la vot. Ailalti cred ca trebuie sa-si castige painea cu acelasi efort in orice conditii si nu cred ca votul schimba ceva.
Pe o premiza poate ” donquijotesca „.
Pe speranta ca actualul parlament va fi suficeine de speriat de ridicarea strazii si de actiunile presedintelui , incit pe linga investirea unui nou guvern, va vota si modificarea legilor electorale
Asta, daca se trece la nivelul urmator de amenintare : strada versus parlamentul.
Pana una alta, chiar si (ne)liderii strazii au considerat parlamentul „tabu” – simbolul democratiei, de neatacat (ha-ha).
Si eu cred ca acolo este matca coruptiei. Daca parlamentul nu se reformeaza, nimic nu se poate schimba.
Parlamentul asta de infractori, nu se reformeaza cu manusi de matase. Este imposibil logic ca ei sa voteze legi care sa le restranga puterea.
Da, daca vor fi tinuti sub asediu doar cu paine si apa pana vor zice da, schimbam :)
Deci, luati in continuare cu apa rece…
Mori de vant nu se mai fac.
Nu credeti ca ar trebui chemat la blocarea acceselor catre parlament, guvern si ministere ?
Mi-a plăcut articolul. Felicitări!
Da, toată lumea trebuie să se implice:
– Populaţia acţionează prin proteste în stradă.
– Parlamentarii opoziţiei acţionează în parlament, acolo unde este locul lor de muncă. În faţa majorităţii PSD – ALDE nu au şanse de succes să schimbe traiectoria vreunei legi. Dar pot amâna votarea unui proiect de lege, prin metoda amintită. Nu ştiu dacă este aplicabilă în România, am observat uneori că timpul acordat celor ce iau cuvântul este limitat.
Un pas s-a făcut.
Numărul de amendamente ce pot fi depuse la un proiect de lege nu este precizat. Am citit că parlamentari USB au depus 5 000 (cinci mii) de amendamente la o lege. Discutarea lor în comisii şi în plen ia ceva timp….
– Preşedintele are şi el o soluţie, în care îşi foloseşte prerogativele prevăzute în Constituţie:
http://politeia.org.ro/editoriale/cum-pot-fi-oprite-legile-justitiei-constitutional/56345/
„chiar si cele soft” = De ce nu și HARD?! Altfel, foarte interesant și util textul doamnei Olăroiu! Dar, iată:
USR a depus 5.000 de amendamente împotriva Split TVA, anunţând că le va susţine pe toate în comisie şi în plen, pentru că, dacă opoziţia nu poate opri maşinăria de vot PSD-ALDE, poate măcar să le facă viaţa mai grea celor care se află la putere.
”5.000 de amendamente împotriva TVA Split. În premieră pentru România, vom face primul filibuster pe o temă extrem de importantă pentru întreaga economie”, a anunţat deputatul USR Claudiu Năsui pe pagina sa de Facebook.
El a precizat că, marţi, pe ordinea de zi a comisiei pentru buget, finanţe şi bănci vine legea privind split TVA, iar USR a depus 821 de pagini de amendamente care vor trebui citite, dezbătute şi votate în comisie şi în plen.
”În premieră pentru parlamentarismul român, încercăm să facem primul filibuster pe o temă extrem de importantă pentru întreaga economie română. De când am ajuns în Parlament, PSD-ALDE ne tot şicanează cu faimoasa «procedură». De 27 de ani de când sunt ei în politică au avut timp să se specializeze pe procedură parlamentară. Ba că nu am semnat unde trebuie, ba că am stat prea mult, ba că am stat prea puţin. Iar ei lucrează la virgulă când vine vorba să-şi urmărească interesul. Unii dintre ei chiar au scris procedurile şi regulamentele pe care acum ni le impun”, menţionează Năsui.
Asta cu Cezar care nu si-a obtinut bugetul din cauza „filibustering-ului” lui Cato e datorata cumva lui Google translate? Nu era vorba de nici un „buget”, ci de o lege agrara pentru improprietarirea veteranilor lui Pompei.
Si scopul urmarit de Cezar nu era de fapt obtinerea votului in Senat, ci inveninarea, pe cat posibil definitiva, a relatiilor dintre Pompei si partidul optimat.
Pentru asta Cezar avea nevoie ca legile care trebuiau votate in interesul lui Pompei sa fie respinse de senatori pentru ca pe urma sa fie votate intr-un mod cat mai abuziv si violent in adunarea poporului, modalitate care sa faca legalitatea lor indoielnica si sa il faca pe Pompei nefrecventabil de aristocrati. In privinta asta asta, Cezar l-a manipulat pe Cato magistral, optimatii si Pompei s-au avut timp de 8 ani precum cainele si pisica, anularea legii agrare devenind prima revendicare din programul politic optimat. Acest lucru a facut ca Pompei sa devina dependent de sprijinul lui Cezar iar acesta din urma a obtinut linistea de care avea nevoie pe timpul absentei sale din Roma, atunci cand a plecat in Galia. Un exemplu mai potrivit de „filibustering” al lui Cato, a fost cel prin care s-a opus acordarii triumfului pentru propretorul Cezar dupa campania acestuia din Spania. Chiar daca nici acesta nu si-a atins scopul real, impiedicarea candidaturii lui Cezar la consulat.
Ventidius (n-am reusit sa aflu ce inseamna cu Google translate, presupun ca este o alegere deliberata de a semna acest comentariu si a-i da un plus de originalitate), va multumesc pentru comentariu, o completare binevenita in acet caz de #filibustering, pe care l-am relatat pe scurt, folosind propria interpretare.
Nu va dati seama, dar psd face filibuster toata ziua. Nimic important nu se poate discuta. Clar, intentia lor e de a se scapa la bani, dar tehnica este un lung sir de vrajeli.
Pentru ca demersul să fie eficient este necesar să fie respectate regulamentele de funcționare ale Camerelor. Majoritatea parlamentară și cei doi președinți supărați rău cu legea, fac numeroase abuzuri cu privire la luările de cuvânt ale parlamentarilor opoziției. Adică, atunci când nu li se interzice dreptul la cuvânt, li se taie microfonul, iar atunci când nu li se taie microfonul, li se întrerupe periodic „din motive tehnice”, iar atunci când nu li se întrerupe microfonul, li se limitează durata discursului, iar atunci când nu li se limitează durata discursului, majoritatea face zgomot în sală, iar când obosește de atâta zgomot, pleacă la cafea…La sfârșit se întorc parlamentarii puterii și votează cum le spune NU conștiința, ci șefii grupurilor parlamentare. Adică, adoptă toate amendamentele lor la grămadă și le resping pe toate cele ale opoziției la grămandă! Urmăriți, vă rog, cum decurg dezbaterile în parlamentul României.