România va primi fonduri europene în valoare totală de 80 de miliarde de euro în următorii ani prin Planul de Redresare „NextGeneration EU” și din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Dar pentru a transforma această oportunitate într-o poveste de succes trebuie mai întâi să ne asigurăm că acești bani vor veni în condiții favorabile pentru România și că vor finanța domeniile prioritare pentru țara noastră.
Un buget care să îndeplinească așteptările oamenilor
Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să ofere soluții la problemele lor. Vedem acest lucru în mod deosebit în perioadele de criză. Românii și cetățenii tuturor celor 27 de state membre au așteptat în timpul crizei economice și financiare din urmă cu 10 ani ca Uniunea Europeană să vină cu soluții. La fel s-a întâmplat și în cazul crizei migrației din urmă cu 5 ani. Așa se întâmplă și acum, în timpul pandemiei de COVID-19.
Cu cât oamenii au așteptări mai mari de la Uniunea Europeană, cu atât Uniunea Europeană trebuie să aibă mai multe competențe și mai multe resurse pentru a îndeplini aceste așteptări. Iar principalul instrument pe care Uniunea îl are la dispoziție pentru a oferi soluții la problemele oamenilor este bugetul european.
Tocmai de aceea, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric în luna iulie pentru a trece împreună peste această criză. Am căzut de acord asupra unui Buget Multianual 2021 – 2027 al Uniunii Europene robust și ambițios de aproape 1.100 de miliarde de euro. În plus, am agreat la nivel european să adoptăm un Plan de Redresare istoric, „NextGeneration EU”, în valoare de 750 de miliarde de euro pe care să îl aplicăm în următorii 4 ani, începând tot din 2021.
Acum lucrăm în Parlamentul European pentru a ne asigura că atât Bugetul Multianual, cât și Planul de Redresare finanțează prioritățile reale ale Europei, că țin cont de specificul fiecărei țări și al fiecărei regiuni, că banii vor fi atrași fără întârziere și că vor genera plusvaloare. Un acord fără precedent necesită o muncă legislativă fără precedent.
Eu sunt coraportor al Parlamentului European pe Mecanismul de Reziliență și Redresare – primul și cel mai important pilon al Planului de Redresare – care va gestiona 672,5 din cele 750 de miliarde de euro ale planului. Împreună cu ceilalți doi coraportori, am prezentat proiectul de raport legislativ al acestui mecanism la sfârșitul lunii august, iar acesta a fost deschis până la finalul lunii septembrie pentru amendamente din partea tuturor celor 705 europarlamentari.
Acord politic în Parlamentul European pe Mecanismul de Reziliență și Redresare
Am primit nu mai puțin de 1700 de amendamente de la europarlamentari din toate grupurile politice și din toate țările europene. În ultimele săptămâni am lucrat încontinuu pentru a integra aceste amendamente în varianta finală de raport. Iar vestea bună este că, după 3 luni de negocieri, am ajuns zilele trecute la un acord politic în Parlamentul European pe raportul legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii. Împreună, cele patru grupuri reprezintă peste 70% din totalul membrilor Parlamentului European.
Acum urmează ca raportul să fie votat luni, 9 noiembrie, în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care noi, coraportorii, vom merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.
Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei.
Numărul mare de amendamente arată interesul ridicat pentru acest nou mecanism. Fiecare europarlamentar dorește să se asigure că mecanismul cuprinde prioritățile grupului politic pe care îl reprezintă, dar și ale țării pe care o reprezintă în Parlamentul European.
Cum ne asigurăm că Planul de Relansare este un succes pentru România
Un buget și un plan de redresare de succes pentru Europa trebuie să fie de succes pentru toate țările europene. De aceea, unul dintre obiectivele mele principale ca raportor pe Mecanismul de Reziliență și Redresare a fost să mă asigur că mecanismul cuprinde prioritățile pentru România.
Astfel, am inclus în acordul politic negociat mai multe prevederi foarte importante pentru România.
Am blocat în Parlamentul European orice discuție privind renegocierea alocărilor naționale
În primul rând, Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile. Deși grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România, ne-am opus cu succes. Criteriile rămân aceleași, iar suma obținută de președintele României pentru acest mecanism este susținută de Parlamentul European, nu este pusă sub semnul întrebării. La fel este susținută și suma obținută pentru România din bugetul clasic, multianual, al Uniunii Europene. Putem spune astăzi cu certitudine că cele 80 de miliarde de euro vor reveni României.
Susținem creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la 3 ani, la 4 ani
În al doilea rând, am reușit să obținem acordul politic în Parlamentul European pentru creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. Astfel, vom avea un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului.
Susținem creșterea prefinanțării de la 10%, la 20%
Am ajuns la un acord, de asemenea, pentru creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile naționale de redresare. Cu cât vor ajunge mai mulți bani mai repede în țările membre, cu atât oamenii vor simți mai mult și mai repede beneficiile acestui ajutor pentru depășirea crizei.
De asemenea, am evitat adoptarea unei liste de proiecte neeligibile. Alte grupuri politice doreau să facem o listă de tipuri de proiecte care să fie excluse din start de la finanțarea prin acest mecanism. Spre exemplu, doreau interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz. Am reușit să evităm o astfel de listă, mai ales fiindcă, pentru România, gazul, pe baza unor tehnologii moderne, reprezintă o alternativă de combustibil mai puțin poluantă care poate fi folosită în perioada de tranziție spre o economie verde.
Putem transfera până la 5% din fondurile de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare
Am negociat, totodată, ca fiecare stat să poată transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că, dacă dorim, putem transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile noastre de coeziune spre proiecte pe care le finanțăm prin mecanism. Este foarte important că există o limitare de 5% a acestui transfer pentru a preveni ca, în viitor, Politica de Coeziune să devină sursă de finanțare pentru alte noi instrumente și să fie slăbită. Avem nevoie în continuare de o finanțare robustă a Politicii de Coeziune. În vremuri de criză, avem nevoie de flexibilitate, să putem folosi banii exact acolo unde avem nevoie. Pe termen lung, păstrarea Politicii de Coeziune este foarte importantă pentru România.
Un Plan Național de Reziliență și Redresare compatibil cu mecanismul european
Toate aceste măsuri vor contribui la o implementare mai bună și mai eficientă a mecanismului în România, dar și în celelalte state membre. În paralel cu negocierea mecanismului în Parlamentul European, am lucrat îndeaproape cu Guvernul României pentru pregătirea Planului Național de Reziliență și Redresare prin intermediul căruia vor fi atrase cele peste 30 de miliarde de euro alocate României prin Mecanismul European de Reziliență și Redresare. Acest plan, care va fi lansat până la finalul anului, este pe deplin compatibil cu legislația mecanismului în forma negociată în Parlamentul European. Acest lucru înseamnă că banii europeni vor putea fi atrași fără întârziere către prioritățile naționale de redresare.
Cum ne asigurăm că Bugetul Multianual este un succes pentru România
În paralel cu Planul de Redresare, continuăm negocierile la nivel european și asupra Bugetului Multianual tradițional 2021 – 2027.
Așa cum am spus mai sus, am apărat în Parlamentul European anvelopele naționale așa cum au fost ele negociate în acordul din iulie. Acest lucru înseamnă că cele 80 de miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România din Bugetul Multianual și din Planul de Redresare vor rămâne neatinse.
Continuăm însă negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru acele programe care sunt implementate direct la nivel european. Spre exemplu, alocările pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus” și Programul European de Sănătate sunt insuficiente în forma de buget agreată de liderii europeni în luna iulie. Noi, Parlamentul European, avem datoria să ne asigurăm că de aceste programe vor beneficia cât mai mulți europeni în următorii 7 ani. Iar pentru a oferi mai multe burse Erasmus tinerilor din Europa sau pentru a îmbunătăți sistemul medical european în toate țările membre ne trebuie mai multe fonduri europene. Sunt programe de pe urma cărora inclusiv România are foarte mult de câștigat și de aceea trebuie să le apărăm în negocieri.
Revenind la banii alocați României din Bugetul Multianual: sumele alocate țării noastre ne avantajează, dar trebuie să ne asigurăm că acești bani vor veni în condiții bune pentru România și ținând cont de prioritățile noastre, la fel ca în cazul fondurilor din Planul de Redresare.
Un buget multianual pentru sprijinirea fermierilor români
Fondurile pentru agricultură de care vom beneficia în viitorul Buget trebuie să țină cont de nivelul la care se află agricultura românească. România este țara cu cei mai mulți fermieri din Europa. Totodată, fermierii români au printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. De aceea, agricultorii noștri au nevoie în continuare de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii agricole. De asemenea, vrem ca subvențiile pentru agricultură să crească până la nivelul mediu din Uniunea Europeană. Vrem să dezvoltăm agricultura ecologică românească până la nivelul mediu din Uniunea Europeană, dar avem nevoie de finanțare consistentă pentru a recupera decalajul față de celelalte țări în ceea ce privește nivelul investițiilor în agricultura ecologică.
Infrastructura trebuie să rămână o prioritate
Fondurile structurale și de coeziune trebuie să finanțeze în continuare dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, în paralel cu noile priorități ale politicii de coeziune. Toată piața internă europeană beneficiază de fondurile structurale și de coeziune pe care le primim pentru construcția de autostrăzi. O autostradă construită în România ajută în primul rând cetățenii români și economia românească, dar ea ajută și companiile europene. O autostradă construită din fonduri europene va ajuta ca produsele românești să ajungă mai ieftin și repede pe piața europeană, dar și ca produsele europene să ajungă mai ieftin și mai repede la consumatorul din România.
O tranziție spre o economie verde finanțată în mod realist
România susține în totalitate obiectivele privind reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor de climă. Avem, însă, nevoie de ajutor pentru a îndeplini aceste obiective.
Considerăm că trebuie să facem tranziția spre o economie verde într-un mod realist și fără a periclita locurile de muncă. Vrem să protejăm locurile de muncă stabile, bine plătite pentru ca Europa să rămână competitivă și în viitor.
De aceea susținem ca o parte cât mai mare din fondurile europene, atât cele din Bugetul Multianual, cât și cele din Mecanismul de Reziliență și Redresare, să le putem utiliza în tranziția spre o economie verde.
În România avem zone miniere unde tranziția se va face cu multe costuri, de acea vom avea nevoie de sprijin cât mai mare din fondurile europene.
În ceea ce privește perioada de tranziție, înțelegem că trebuie să renunțăm la sursele energetice cele mai poluante, dar România nu poate renunța în același timp și la cărbune, și la gaz.
De aceea, insistăm ca, din fondurile europene, atât cele din Mecanismul de Redresare și Reziliență, cât și din Bugetul Multianual al Uniunii Europene, să se permită investițiile pe gaz, bazate pe tehnologii noi, moderne, nepoluante.
Centralele moderne pe gaz sunt mult mai puțin poluante decât centralele pe cărbune. Suntem pregătiți să atragem investitori în acest domeniu și să retehnologizăm centralele pe cărbune în centrale pe gaz cu ajutorul noilor tehnologii nepoluante.
Corelarea fondurilor europene de statul de drept
Vom adopta împreună un Buget Multianual al Uniunii Europene și un Plan de Redresare care vor pune la dispoziția țărilor membre mai multe fonduri europene decât oricând în istoria Uniunii.
Cu cât bugetul este mai mare, cu atât trebuie să ne asigurăm mai mult că banii sunt bine folosiți și că nu beneficiază de ei lideri politici care au ca obiectiv slăbirea statului de drept și încălcarea valorilor Uniunii Europene.
De aceea, susținem corelarea fondurilor europene de statul de drept și considerăm că orice politician care se opune corelării fondurilor europene de statul de drept are de gând să încalce statul de drept.
Al treilea buget european pentru România – este timpul să accelerăm atragerea fondurilor UE
România va beneficia începând cu 1 ianuarie 2021 de al treilea Buget Multianual al Uniunii Europene de când este stat membru. Tot la 1 ianuarie ne așteptăm să intre în vigoare și Planul de Redresare al Uniunii Europene. Cele două instrumente vor pune la dispoziția României fonduri europene în valoare totală de 80 de miliarde de euro.
La 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii nu mai au răbdare și așteaptă, pe bună dreptate, ca investițiile din fonduri europene să vină mai repede, autostrăzile să se construiască mai rapid, liniile de cale ferată să se construiască mai repede. Mai ales că avem mai multe fonduri decât oricând la dispoziție.
La fel și țările net contributoare la Bugetul Uniunii Europene așteaptă ca România să atragă mai repede și mai eficient fondurile europene.
Ce vă pot spune este că, în mod cert, România este acum mult mai pregătită să implementeze noul Buget Multianual al Uniunii Europene decât era acum 7 ani și mai ales decât acum 14 ani, când de abia aderase la Uniunea Europeană.
Guvernul României a redactat din timp programele operaționale care vor finanța proiectele din fonduri europene în perioada 2021 – 2027, nu ca în exercițiul financiar precedent când au fost adoptate la aproape doi ani de la intrarea în vigoare a Bugetului Multianual. Lucrăm strâns cu Guvernul României pentru ca Planul Național de Redresare să fie gata la timp. În paralel, continuăm negocierile la nivel european pentru ca toate prioritățile României să se regăsească în Bugetul Multianual și în Planul de Redresare, iar banii să ajungă în țară în condiții favorabile.
Actualul Guvern are toate premisele să îndeplinească așteptările oamenilor, iar țara noastră să atragă mai repede și mai bine fondurile europene pe care le avem la dispoziție.
Avem o oportunitate istorică ca în următorul deceniu să modernizăm România cu fonduri europene așa cum nu s-a mai întâmplat până acum. Suntem pregătiți.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Frumoase ambitii.
Revenind la realitate, conform MFP, datoria publică în august a fost ( echivalent euro ) de aproape 100 miliarde .Acum in noiembrie a depășit sigur acest prag . ( Datorie calculată conform OUG 64/ 2007. )
Ce a fost realizat, rezolvat definitiv cu muntele asta de bani necontrolați ?
Absolut nimic.
Și acum ne îmbătăm cu 80 miliarde euro care vor fi controlați la sânge ?
Succes si vise frumoase . 😀
Asa prezinta politicienii/politrucii (muncitori cu gura).
Eu l-as crede pe autor (fost PMP si acum mare liberal, urmas al Bratienilor – vorba celui care l-a promovat) daca as vedea cel putin un proiect de la A la Z.
E frumos a scrie versauri cand nimic nu ai a spune.
Pentru cunostintele dvs, cele 80 de milarde „cadou” faciliteaza atragerea investitiilor directe, cresterea PIBului, a productivitatii si a bunastarii.
Banii vor merge la PENSII SPECIALE ! Ce nu se știe ..!?
Daca se vor construi autostrazi din ei, cum zic acesti politicieni, atunci vor fi niste bani foarte importanti
Daca am inteles bine din cele 80 de miliarde vreo 17 trebuiesc finantate de Ro prin imprumuturi… poate ar trebui spus.
Eu am inteles ca Romania finanteaza doar 15% din total si cert este ca Ro are nevoie de ajutor pentru punerea sistemului sanitar la punct, pentru modernizarea scolilor in mediul rural (si nu numai), pentru dezvoltarea infrastructurii de transport (autostrazi, cai ferate, etc), pentru modernizarea infrastructuri energetice, pentru cercetare, samd.
P.S. pentru cunostintele dvs, domnilor pensionari: fara contributia cetatenilor din vestul continentului, nivelul de trai in Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia, Tarile Baltice etc, era cam pe acelasi calapod cu nivelul belarusilor, sau al ucrainienilor (in punto prosperitate, Romanika concura astazi cu Albania si R.Moldova pentru primul loc de la coada).
fara contributia cetatenilor din vestul continentului, eu sunt unul dintre cei din vest, daca ai mai socoti si contributia celor 5 milioane de romani care contribuie in vest vei vedea ca se face o compensare.
Fiecare cetatean contribuie la cetatea in care traieste, respectiv la cetatea care-i asigura pensia, asigurarile medicale, nivelul de trai, etc. In fine, avand in vedere ca ne aflam intr-o noua criza economica (severa!), tot mai multi tineri (ramasi fara perspective) se pregatesc sa dea bir cu fugitii din cetatea romaneasca. In acest context (si nu numai), majorarea ratei de absorbtie a fondurilor UE si atragerea investitiilor directe (in infrastructura de transport, infrastructura energetica, unitati de productie, servicii, etc) se numara printre putinele masuri /parghii fezabile la mentinerea stabilitatii pe piata muncii. Alte idei si opinii (in aceasta privinta) sunt binevenite.
Ma ingrozesc. Cine oare, din lumea politica romaneasca, in afara de Dl. Dacian Ciolos, poate fi recomandat pentru asa o gestiune uriasa ?
Daca cineva dintre combatanttii pe frontul comentariilor are alta propunere, l-as ruga sa o spuna deschis !
Pentru a accesa fonduri in valoare de 13- 14 milirde de EUR anual , se cere sa ai un plan de dezvoltare structurala aprobat si are sa raina neschimbat, sa ai capacitatea de a elabora proiecte si sa ai un nucleu de oameni puternic, integri, educati si buni cunoscatoripe problemele financiare si tehnice
80 de Miliarde Euro pe hartie…
1. Banii astia multi de la UE vin pe PROIECTE.
Ani de zile, Rapoartele de la CE au mentionat SLABA Capacitate Adminsitrativa a Romaniei drept CAUZA a slabei absorbtii a fondurilor UE…
CE s-a SCHIMBAT in Adminsitratia publica romaneasca incat sa garanteze PNL o absorbtie cum in atatia ANI Romania nu a reusit, pentru ca in TOATE Instiitutiile Statului roman clientelismul politic analfabet, incompetent si corupt e la locul lui!!??
2. 24.07.2020, Ziarul financiar: „Care este preţul pe care trebuie să-l plătim la Bruxelles pentru marele ajutor financiar anunţat de Presedintele Iohannis: De ce nu vorbeşte nimeni de Contribuţia României la UE (2021 – 2027) de 15-20 mld. euro şi de cât înseamnă Imprumuturile în cele 80 mld. euro, „care ar urma să vină“?
Euforia legată de cele 80 de miliarde de euro „obţinute“ de la UE subminează, deliberat, mai multe aspecte esenţiale:
– contribuţia României la Bugetul UE, care ar putea diminua această sumă cu 15-20 mld. euro;
– nivelul împrumuturilor de aproximativ 17 mld. euro (20% din suma totală)
– nivelul subvenţiilor agricole, bani care intră în România DIRECT, Fara PROIECTE, dar cu care nu se construiesc Autostrazi, nici Spitale, nici Scoli si Gradinite moderne…
Tot auzim de cei 80 mld. euro de la UE, în următorii 7 ani, bani cu care ţara va fi refăcută din temelii.
Ceea ce omit să sublinieze aceşti responsabili este şi „preţul“ plătit.
În primul rând, o cincime din aceşti bani (aproape 17 mld. euro) sunt din împrumuturi, e adevărat, la dobânzi avantajoase, având în vedere ratingul AAA al UE.
Apoi, contribuţia României la bugetul Uniunii, care va fi undeva între 15 şi 20 mld. euro pentru perioada amintită (1% din PIB, contribuţie care ar putea CRESTE însă pentru o perioadă limitată) şi, nu în ultimul rând, structura fondurilor care ar urma să intre în ţară.(Subventiile agricole!)
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/pretul-l-platim-bruxelles-marele-ajutor-financiar-anuntat-iohannis-19438162
Un calcul facut de zf arata la vreo 30 mld. euro, suma neta primite de la UE, ar putea primi Romania din cadrul bugetului multianual.
„Suntem pregatiti” pentru care 80 de Miliarde Euro, dle Muresan??!!!
NU VA PRIMI. Va avea posibilitatea sa acceseze. E o mica mare diferenta. Si pana acum am avut miliarde de accesat daca voiam, dar nu am facut-o. E cam aceæasi lucru, de ce induceti poporul in eroare. Stiu ca pentru voturi dar nu e prea frumos…
Speram cu totii ca aceasta oportunitate sa fie o ,,poveste de succes” economic si autorul poate fi mindru de efortul facut, urmind ca rezultatele sa-l justifice.Din postul de deputat in Parlamentul European d-l Muresan si-a facut cu prisosinta datoria.
Probabil ca timpul si ocupatiile zilnice nu-i mai permit sa depaseasca acest cadru ,,contabil” al administrarii economica a al UE!
1.,,Jumatate” din problemele Romaniei par a fi realizabile prin apartenenta la UE, ele constind in infrastructura de toate felurile pe care ne-o ofera.
In orice poveste de succes exista si un ,,dar” care se refera la ceeace nu poate si nu rezolva UE, deoarece infrastructura este numai o parte a dezvoltarii economice si ea nu creaza obiective economice si industriale care sa asigure o dezvoltare durabila si locurile de munca pierdute dupa 89, aflate la cifra de 4-5 milioane, care au determinat migrarea economica a unui sfert din populatie!
Aprofundind problemele infrastructurii, constatam ca otelul pentru sine, poduri si alte necesitati, cit si asfaltul necesar nu este produs in tara si va trebui importat, cu beneficiul economic aferent producatorilor.Aceeasi este situatia si in cazul lipsei antreprenorilor romani care sa contracteze aceasta avalansa de constructii.
Pina la urma cu toate neajunsurile aratate, Romania va ramine cu aceste obiective si fara sa suporte costurile in totalitate.
Problema economica reala, este ca NU AVEM CE TRANSPORTA pe aceasta infrastructura care va exploda – daca totul merge bine – deoarece nu existe intreprinderi productive care sa utilizeze aceasta infrastructura SUPRADIMENSIONATA in raport cu necesitati nationale reale si traficul extern de coridor european!China a experimentat aceasta explozie constructiva, creind orase fantoma lipsite de locuitori si viata economica!La aceasta situatie, pare ca nimeni nu se gindeste, heirupismul de criza salutind totul dea valma…
2. A doua ,,jumatate” a problemelor Romaniei consta in lipsa INDUSTRIEI PRELUCRATOARE de inalta valoare tehniologica si valoare adaugata!In jurul oraselor mari s-a dezvoltat o industrie manifacturiera, de ,,clasa” primei ,,revolutii industriale”, de productie a unor piese sau agregate simple sau montaj de componente pentru industria straina auto sau altele de aceeasi clasa.
,,Marea industrie” europeana nu face pasi in Romania – ca in Ungaria de pilda, unde s-au construit uzine auto de MBW si Mercedes, de anvergura uzinei Dacia, datorita indicelui dezastruos de competitivitate 74, Ungaria cu indicele 50 fiind alternativa viabila unor mari investitii industriale.
Fara ,,tranzitia” catre marea industrie nu poate fi vorba de iesirea din Criza (de dezindustrializare) a Romaniei, iar in acest domeniu UE nu ne poate fi cu nimic de folos!
Tarile dezvoltate au evoluat la actualul stadiu in mod lent, in 200 de ani de la prima ,,revolutie industriala” si odata cu INSTITUTIILE EUROPENE ne-au propcopsit cu acelasi MODEL LENT DE DEZVOLTARE, bugetar pasiv intre doua legislaturi, in care le ajungem din urma in 300 de ani!
In 2010 lucrarea ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii”, cerea in mod IMPERATIV, constructia unui nou model de dezvoltare, pro-activ, industrial, pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate!
Redresarea si Rezilienta sint imposibile fara o reconstructie industriala rapida, care sa asigure resursele materiale si financiare necesare sustinerii unui nivel de trai minimal, cit si pentru o dezvoltare economica si generala unitara si coerenta.
In lipsa acestei dezvoltari nu doar pensiile si sistemele bugetare devin nesustenabile ci insasi constructia acestei infrastructuri, deoarece ea nu creaza locuri de munca durabile, nici produse ori servicii orientate catre export, pentru sustinerea balantei externe de plati, a datoriei externe deja acumulate cit si a creditelor care sa sustina insasi aceasta creare de infrastructura.
3.Lipsa in Romania a unei viziuni si stiinte a dezvoltarii economice-industriale in epoca moderna face ca ansamblul economic-industrial national sa nu fie inteles ca sistemic, cu naivitatea de a crede ca una sau alta dintre componentele dezvoltarii – infrastructura in cazul de fata – sint panaceul iesirii din criza dezindustrializarii tarii!
Aceasta situatie induce increderea naiva ca cele 80 de miliarde de Euro acordate de UE rezolva tot ceeace nu s-a facut de 3 decenii in tara, omitindu-se rolul fundamental al investitorilor industriali in asigurarea de Capital industrial, antreprenoriat de inalta clasa, stiinta si inalta tehnologie cuprinsa in masinile, utilajele si productia industriala de valoare adaugata mare, etc.
Iata ca nici cea mai catastrofala criza economica, cum este cea indusa de pandemie, nu gaseste un raspuns national adecvat, asteptind si bucurindu-ne ca UE va rezolva totul prin oferta de bani, fara sa se inteleaga ca in lipsa unui ,,proiect de tara”, care sa unifice tehnic ,,darul financiar” comunitar cu initiativa nationala a asumarii unei dezvoltari industriale de 4- 5 la suta anual, Romania se afla in fata unei OPORTUNITATI doar aparente.
4. In 2004, la TVR, filosoful Gabriel Liiceanu spunea de ziua Republicii: ,,O tara nu este bogata prin bogatiile solului ori subsolului, ci prin capacitatea de a construi un PROEICT NATIONAL” SI A ACTIONA PENTRU INDEPLINIREA LUI!”
Dezvoltarea economica-industriala si agricola, constituie cea mai dificila si mai complexa problema de ,,filosofie politca, economica si sociala”, pe care numai Romania si-o poate asuma si realiza, oportunitatea obtinerii banilor UE trebuind sa fie parte a proiectului de tara.In lipsa proiectului de tara componentele dezvoltarii ca infrastructura, strategia energetica, a gazelor, a imbunatatirii educatiei si invatamintului, asistentei sanitare etc. sint irealizabile.
Proiectul de tara iar nu banii UE sint fundamentul redresarii si rezilientei economice-sociale a Romaniei, iar in lipsa lui oportunitatea iesirii din toate CRIZELE Romaniei se consuma in sperante iluzorii.
prof. Caliman I. Eugen
constructor proiect de tara
tel 0721316019
Articol de campanie electorală, trebuia marcat ca atare.
Modernizarea României cu bani europeni e sabotată începând cu legislația autohtonă și continuând pe tot procesul administrativ, excesiv de întortocheat și intens birocratizat pe care îl parcurg proiectele, cele private îndeosebi. Nu văd nicio intenție, măcar, de a simplifica traseele prin care banii europeni pot fi accesați.
Blocajele de la nivel local, unde direcțiile de avizare de pe lângă autoritățile locale, pline de angajați pe pile și pe mită, ridică obstacole suplimentare în calea proiectelor din incompetență, legislația anacronică și complicată în mod voit pentru blocarea minimei modernizări ce se poate obține cu acești bani – nu văd că v-ar preocupa.
Nu cred că sunteți pregătiți, cred că aveți o abordare moale pe un teren mlăștinos care trebuie asanat ca să poată să producă ceva, nu doar să consume.
Clar, e campanie electorala si trebuie sa credem ca la granita stau cele 80 de miliarde de euro.
Numai sa punem mina pe ele.
In cei 13 ani (de la aderare la UE pana in prezent) Romania a primit „cadou” (de la contribuabilii din vestul continetului) circa 40 miliarde euro. Evident, cadoul putea fi mult mai consistent daca guvernele ultimilor 13 ani reuseau sa absoarba fondurile alocate (asa cum au reusit si polonezii de exemplu). Cine este de vina ca Romania a fost codasa la rata absorbtiei fondurilor europene?
https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/22466/19438162/1/3-main.jpg
Nimeni nu face nici un fel de cadouri, toate sunt cadouri grecesti.. s-a ajuns la un rafinament in care iti da pe fata si-ti ia dublu prin spate.
Repet:
– vestu a luat 5 milioane de romani, dintre cei mai buni. Ma refer, desigur si la mine, dar si la multimea medicilor scolarizati in Ro si practicanti in vest, la artisti, orchestrele germane sunt pline de intrumentisti romani, ingineri etc. Cite miliarde de euroi au produs acestia in cei 30 de ani?
– concurenta salbatica a vestului a distrus o mare parte din industria romaneasca.
– introducerea unor standarde absurde cu continut evident protector pt ind vestica a mai dat o lovitura incercarilor romanesti de infiripare a unei industrii.
„Ajutorul” acordat Romaniei a fost, si este, in interesul vestului, Romania e „ajutata” atita timp cit serveste unor interese.
Intre tari nu exista prietenie, nu exista ajutor, ci doar interese. Aceste interese au si ele cozile de topor gen Florix.
@neamtu tiganu
Vestul nu a luat pe nimeni „cu forta”, romanii au plecat in pribegie (departe de cei dragi) datorita nivelului coborat de trai si/sau a lipsei de perspective!
In ceea ce priveste industria romaneasca a iepocii de aur dupa care tanjiti (finantata pe datorii in anii ’70), liniile technologice devenisera depasite 10 ani mai tarziu, iar produsele nu mai corespundeau calitativ cerintelor pe piata. Partea nasoala este ca amortizarea investitiilor nu s-a reusit (administratia si managementul de proasta calitate si-au spus cuvantul) iar datoriile pentru achizitia lor erau servite din exporturile agrare. Istoria si cauzele falimentului intreprinderilor de stat din fostul lagar comunist (pe unde domnea nepotismul, mediocratia si „fudulia”) sunt bine cunoscute!
Cat despre rolul fondurilor UE, coeziune, agricultura comuna, etc, proiectului UE (o Uniune si o piata comuna prospera in toate colturile ei) este mai mult decat o prietenie. UE este o situatie win-win pentru toti membrii!
https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-in-brief_ro
P.S. explicati-mi si mie va rog dezavantajele romanilor prin cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE, si/sau prin atragerea investitorilor straini in domeniul serviciilor digitale (gen Microsoft, Amazon, Dell, et al) sau in unitati de productie – componente auto prin toata tara, electrocasnice la Cugir, Deva,, samd.
Domnule Tiganu, perfect adevarat in cele expuse de dv. Ba mai mult in ciclurile de finantare 2007-2014 si 2014-2021 au fost finantate proiecte care nu au contribuit cu nimic la dezv.locala, mai ales in mediul rural. Plus si simplu bani tocati aiurea. Daca UE a acceptat asa ceva atunci imi este tot mai clar ca nu doreste ca fostele tari socialiste sa se ridice foarte mult, devin concurenti puternici. Atunci se explica de ce Polonia ori Ungaria nu au acceptat multe cerinte din politica agricola si industriala, comerciala a UE, mai ales Germania si Franta.
@Aristotel
Performanta polonezilor in absorbtia fondurilor UE este de invidiat (au absorbit tot, pana la ultimul cent). Si-au tras o infrastructura 1 A (autostrazi noi, cai ferate moderne, porturi, statii de pompare LNG, samd), au atras invistitii in unitati de productie, in srvicii, agricultura, etc. Acum, polonezii isi trag si un sistem energetic de ultima ora (tot pe fonduri europene) si vor atrage din nou investitii de ordinul sutelor de miliarde!
P.S. prin promovarea euroscepticismului in Romania, lucrati tocmai pentru concurenta regionala (competitia fiind pentru absorbtia fondurilor UE si evident, pentru atragerea investitorilor in general (in unitati de productie, in sectorul energetic si in servicii digitale in mod special).
Germania vestica a „ajutat” si Germania estica, fratii lor, atit de mult i-a ajutat ca le plingi de mila, orase si sate parasite, somajul cit casa.. si au curs multe miliarde, f multe miliarde.. miliarde care s-au strecurat, inmultite, inapoi in buzunarele „binefacatorilor”.
Germania vestica ajuta si Polonia si Romania si Ungaria, etc (vezi contributia neta la bugetul UE). Cat despre evolutia demografica (negativa) in mediul rural dar si in micile orase gen Resita, Otelul Rosu, Buzau, Salaj, Hof, Saarbrücken, etc
https://de.wikipedia.org/wiki/Einwohnerentwicklung_von_Saarbr%C3%BCcken#/media/Datei:Einwohnerentwicklung_von_Saarbr%C3%BCcken_-_Prognosen.svg
Pentru mai multe detalii vezi megatrends: urbanisation (nu am destul spatiu aici sa va explic fenomenul).
not to be the killjoy, dar…
Nu prea conteaza, pentru ca inflatia viitoare (sute de miliarde de Eur, serios?) si politicile centrifuge din uniune vor schimba total paradigma in cativa ani.
Alternativ, daca globalistii vor castiga, vom imparti toti in mod egal saracia din viitorul paradis marxisto-globalist. Acolo avem un oarecare avantaj, fiind deja multi obisnuiti sa traim cu tacamuri si creveti vietnamezi. Sper ca v-a placut universul Blade Runner!
de unde vin domnule „liberal” zecile de miliarde in romania ? din banii pusi la ciorap de hans, muncitorul din industria auto din germania ? si ca sa ce ? sa mareasca lefurile plosnitelor bugetare, a celor din justitie, mapn, mai, mae, sri, spp, paza si ordine, bodyguardzi, militie de sat, de comuna, de judet si de tara, de frontiera si rutiera (cite militii mai vreti?). nu realizati absurdul situatiei ? nu vedeti ca romania i stat militienesc mai rau ca n vremea lui ceausescu ? nu vedeti ca prostii si putorile sint la putere ? din banii carui hans va este platit salariul nesimtit in parlamentul europei domnule „liberal” ? nu vedeti ca banii nemunciti v au transformat in demagogi / moluste / mase amorfe si ati pierdut contactul cu realitatea ?