marți, ianuarie 26, 2021

Folcsonomie pentru un nou partid

În comentariile la articolul lui Cristian Ghinea Reţeta pentru noul partid. Câţi v-aţi băga?, cititorii au trecut deja de la simpla adeziune/refuz la discuții despre doctrină/ organizare/ comunicare.

Un aspect care m-a preocupat, și la care răspunsul e mai lung decât un comentariu de subsol este rolul Internetului. Ideea partidului este în bună măsură o „Internet meme” asa că toți comentatorii îi rezervă un rol major. Poate chiar crucial. Totuși orice curs de „web writing” îți va aminti ca durata atenției pe Internet este măsurabil mai mică decât atunci când prestăm alte activități.

Internetul este genial pentru probleme simple (unde manifestăm, ești pro sau conta Mubarak). Este foarte bun și pentru dezbateri, până la un anume nivel. Dar organizații bazate doar pe Internet sunt rare. ro.wikipedia.org este unul dintre cele mai respectabile dar chiar și acolo mai e mult de muncă. Cu alte cuvinte, Internetul este doar o armă dintr-un arsenal; dacă e singura, s-ar putea sfârși rău.

Apoi se pune întrebarea ce forme de organizare pe Internet sunt necesare. La un capăt câțiva cititori recomandă situri profesionale. La mijloc mai multă lume sugerează forumuri. La celălalt capăt Cristian se întreabă glumeț dacă nu cumva discuția de pe contributors.ro nu este deja un forum (răspuns: nu chiar).

Eu unul mă gândeam să propun ceva în genul unui wiki moderat. Dar până să am timp să umplu găurile din această propunere m-a lovit evidența. În timpul revoluției din Moldova nimeni nu a avut timp să facă vre-un site blog sau forum. În schimb au creat un hashtag pe Twitter (#pman) și a marcat cu acest cod toată informația despre manifestații. Asta e nevoie și acum: un tag pentru WordPress/ Blogger, un hashtag pentru Twitter iar pentru Facebook … nu stiu ce, aștept sugestii.

Asta înseamnă că:

  • orice text marcat cu tagul respectiv, pe orice platformă, poate fi indexat în diverse forme (WordPress, Google, cititoare de fluxuri, etc). Totul gratuit și (aproape) instant.

  • pe blog, Twitter și FB reputația contează; aici avem o primă barieră naturală în calea postacilor care scriu doar două rânduri (o înjurătură plus o idee fixă)

  • cel puțin o parte din bloguri au moderare pe comentarii. Iată o armată de moderatori, o adevărată piață liberă de oameni care pot citi și sorta gratuit tone de cometarii.

  • pe lângă tagurile inițiale (v. mai jos) se pot adăuga natural și organic sub-categorii pentru diverse teme de dezbatere.

Deci, înainte, în timpul și după construcția unui site și a unui forum, e nevoie de o bună clasificare prin taguri (Folksonomy)

Curtoazia cere ca aceia ce au pornit acest bulgăre (Cristian & comp) să îl și boteze. Aștept deci feedback. Dar dacă nimeni nu are nici o idee altapolitica și #altpol par să sune destul de bine. În definitiv nici nu prea contează.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Andrei Tiut
Andrei Tiut
Andrei Tiut este licențiat în științe politice și bloger pe civitaspoliticsblog.wordpress.com și, ocazional, cnet.ro. Are patru ani de experiență în sondaje de opinie online și a fost co-inițiator al uneia dintre primele serii de flash-moburi din România.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.