luni, octombrie 25, 2021

Fonduri Structurale – o analiză la zi

Ministerul Afacerilor Europene publică lunar o situaţie cu privire la stadiul absorbţiei fondurilor structurale. Raportul are o structură sintetică şi cuprinde cifre şi indicatori împărţiţi pe fiecare dintre cele şapte programe operaţionale. Acest articol face o comparaţie între situaţiile lunilor septembrie 2011 şi aprilie 2012 şi propune câteva observaţii şi comentarii ce confirmă dinamica pozitivă a procesului.

Observaţii

1.valoarea plăţilor CE în aceasta perioadă a crescut de la aproximativ 715 milioane euro (septembrie 2011) la 1433 milioane euro. Ca urmare, rata de absorbţie (plăţile rambursate de către CE) a crescut în acelaşi interval cu 100% (de la aproximativ 3,7% la 7,4 %) . Pe scurt, plăţile făcute în şapte luni de către CE au echivalat cu sumele rambursate de la începutul programului (2007) pana în septembrie 2011.

2. Unele programe au ajuns la rate ridicate de contractare (raportate la valorile alocate de UE pentru fiecare program operaţional):  POR – 85%, POS Mediu 93%. Cea mai spectaculoasă creştere a ratei de contractare în această perioadă o are  POS-T care a ajuns de la 19% la 58%.

3. Pe aceleaşi programe (pct. 2 mai sus)  plăţile CE au crescut semnificativ: 146% pe POS-T, 131% pe POS Mediu şi 104% pe POR, creştere absolută aprilie 2012 faţă de septembrie 2011. Plăţile făcute în aceste şapte luni au depăşit rambursările pentru toată perioada anterioară.

4. Pe toate programele creşterile de plăţi şi a numărului de contracte semnate sunt semnificative.

Comentarii

Observaţiile de mai sus precum şi comparaţia septembrie 2011 faţă de aprilie 2012 conduc la câteva comentarii.

a. În primul rând este clar că dinamica programului de fonduri structurale a crescut. Efectele pozitive se datorează atât efortului administrativ şi creşterii ritmului de contractare cât şi efectului agregat al maturizării proiectelor semnate anterior (înaintea perioadei studiate).

b. Faptul că ratele de contractare a programelor de proiecte mari au crescut sau chiar se apropie de 100% este îmbucurător . Astfel proiectele au la dispoziţie peste 3,5 ani pentru implementare şi plăţi.

Având în vedere că proiectele mari sunt proiecte studiate extensiv tehnic şi economic prealabil execuţiei, odată contractele de finanţare semnate, execuţia fizică devine o etapă destul de apropiată în timp. Evoluţia din ultima perioadă confirmă faptul că inerţia asociată startului proiectelor mari(proces de elaborare şi pre-aprobare costisitor şi de durată) este depăşita în mare măsură . În plus, acestea sunt proiecte  relativ puţine ca număr şi mari ca valoare individuală (ca exemplu POS-T are 64 de proiecte/contracte semnate  cu o medie de 174 milioane lei pe proiect din alocarea UE). Evoluţia plăţilor din ultimele luni conduce la ideea că acest pachet s-a pornit din loc şi pe măsura trecerii timpului se va consolida prin maturizarea fiecăruia dintre proiecte .

c. Nu trebuie omis faptul ca aproximativ 25% din fondurile puse la dispoziţie de UE aşteaptă sa fie alocate în cadrul contractelor viitoare pana la sfârşitul lui 2013. Urmează un efort intens de pregătire a proiectelor şi administrare a procesului de evaluare-contractare dar şi de efort financiar şi de urmărire si management a proiectelor considerabil.

d. Poate aspectul cel mai sensibil este legat de implementarea proiectelor mari, în special a celor în infrastructură. Majoritatea analizelor de până acum au focusat pe faza de iniţiere-evaluare. Intrăm intr-o fază puţin cercetată şi relativ nouă pentru întreaga societate romanescă de re-start a proiectelor mari de investiţii, la o scară semnificativă şi cu distribuţie naţională.

e. Programele de proiecte mari ridică probleme de management de proiect şi urmărire atât din partea autorităţilor cat şi din partea beneficiarilor şi executanţilor. Aceste proiecte sunt în principal proiecte de investiţii în mediu construit, cea mai mare parte în infrastructură, proiecte care necesită experienţă şi expertiză profesională complexă, şi care pot presupune riscuri şi probleme tehnice ce trebuiesc anticipate şi rezolvate la timp. Partea pozitivă constă în faptul ca execuţia acestor proiecte ar trebui sa dezmorţească industria de construcţii, de departe cea mai afectată de recesiune, şi să aibă afecte pozitive în tot lanţul de furnizori (ce pot proveni şi din alte sectoare economice).

În încheiere fac precizarea ca această analiză este doar o analiză generală care surprinde o parte din dinamica şi tendinţele fenomenului fonduri structurale în baza datelor generale disponibile în situaţiile publicate la http://www.maeur.ro/articole/stadiul-absorbtiei-fondurilor-structurale-şi-de-coeziune aferente lunilor septembrie 2011 şi aprilie 2012.

O parte din calcule au fost realizate de către autor în baza cifrelor şi datelor publice.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. ati uitat un alt motiv pt care a crescut rata de contractare…anume alegerile. Nu’s carcotas ca cred ca totul se reduce la asta dar daca va uitati pe calendarul datelor de selectare a proiectelor o sa vedeti ca toate au fost mutate in iarna-primavara acestui an iar la toamna nimic..

  2. Procedura de la POS-Mediu este diferita de cea de la celelalte programe, din cauza aia merge mai bine.

    Dar sa stii ca absoluit nimeni nu vrea sa preia din experienta lor.

    S-a creat o obisnuinta administrativa proasta, cu control excesiv pe partea formala, la care oamenii renunta greu, pentru ca obisnuinta e a doua natura si administratia se teme enorm de schimbare.

    La asta se aduaga ura imensa a functioanrilor fata de sistemul privat pe care il percep ca avand „salarii uriase”, lucru neadevart. Confuzia provine din luarea cheltuielirlor cu salarizarea drept salariu net, 99,9% dintre funcitonari neavand habar ca toal cheltuieli cu salarizarea insemna salariu net + 72% din salariul net taxe si impozite.

    La fel, exista un mit ca firmele nu platesc taxele si impozitele, o prostie tansmisa din om in om prin multe AM/OI. Asa ca functionarii le pun firmelor cate bete in roate pot, cu o fantezie absolut bolnava.

    Cauza ratei scazute de absorbtie este invidia pe (inchipuitul) venit mai mare al altora.

    De ce nu actioneaza statul impotriva acestor proaste obiceiuri? Pentru ca nici un politician nu vrea sa inteleaga aceste cauze, fiind mult mai simplu sa spuna ca „nu sunt salariile suficient de mari” sau „nu sunt suficienti oameni” in AM/OI sau alte asemenea neadevaruri, care scutesc de gandire pe toata lumea si nu indica pe nimeni ca vinovat.

    De ce a crescut rata de absorbtie? Pentru ca functionarii au fost amenintati ca le va scadea salariul. Rata sporita de absorbtie o sa tina cat timp o sa tina sperieturia asta.

  3. Nu ati observat diferenta foarte mare dintre platile interne de 18,28% pe total si sumele platite de CE de 7,46%? Iar daca luam POS DRU avem plati interne catre benefiaciari (adica cheltuieli efectuate de beneficiari, aprobate de autoritati si rambursate efectiv acestora) de 29,43% fata de 5,48% cat este nivelul sumelor decontate de CE statului roman. De ce oare cheltuielile aprobate de autoritatile romane si platite de catre stat nu sunt decontate mai departe de CE in proportie atat de mare? Evident, intre momentul platii de catre statul roman catre beneficiari si cel al decontarii acestor sume de la CE exista un interval de timp, dar tot nu se justifica diferentele asa de mari. Intrebarea este: care sunt motivele pentru care CE nu plateste sumele trimise de Romania pentru a fi decontate? sau: de ce nu se trimit la decont catre CE sume care au fost verificate si platite beneficiarilor de catre autoritati? Daca sumele aprobate de autoritati si platite beneficiarilor sunt corect realizate, practic am putea considera ca rata de absortie este de 18,28% diferenta de la 7,46% fiind doar o chestiune de timp pana cand CE deconteaza aceste sume catre Romania. Asta daca nu exista alte probleme care sunt tinute departe de opinia publica, si sunt, iat ceea ce se prezinta este o realitate foarte partiala in care sunt amestecate in mod inexplicabil diferite planuri care nu au o lagatura unele cu altele si ma intreb de ce oare?
    Si (un fel de) pronostic: Leonard Orban se va dovedi foarte curand ca este o persoana necompetenta si nepotrivita pentru functia pe care o ocupa. Urmarind cu atentie ceea ce a facut de cand a fost numit ministru, eu deja m-am convins la acest moment (nu as fi crezut, a fost chiar o surpriza), urmeaza sa se convinga si altii.

    • Leonard Orban e un tip molau. El e mai degraba bun pe chestii tehnice insa ca un simplu executant. Nu e un policymaker, nici lider. Ori acolo ai nevoie de unu care stie cum sata treaba tehnic si care reuseste sa seimpuna data de ceilalti pentru a da o directie.
      Si mai e ceva: trebuie unul care sa stie sa negocieze cu comisia. Insa Orban nu e un negociator. Asta s-a vazut si la rezultatul negocierilor pentru aderarea Romaniei.

  4. @dedalus: mult prea simplista explicatia dumitale, mai ales in ultima fraza…

    Mie mi se pare ca obligativitatea guvernelor nationale de a contribui cu 20% din sprijinul public este adevaratul motiv pentru care rata de absorbtie este asa de scazuta. (Iar cresterea din ultimele 6 luni mi se pare atat de nesemnificativa, incat nici nu merita cautata o explicatie. Foarte semnificativ este doar atat: 7,4%!!!)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Banica
Arhitect şi urbanist, în prezent masterand la Heriot Watt University si Edinburgh University unde studiez managementul de proiect în mediul construit. Am o experienţă practică locală relevantă în domeniile menţionate şi în acelaşi timp sunt interesat de dezvoltarea durabilă a teritoriului, teoria oraşului dar şi de aspecte legate de management strategic şi transformare organizaţională.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.