joi, martie 28, 2024

Fondurile mutuale în agricultură reglementate cu jumătăți de măsură

Crearea fondurilor mutuale în agricultură ar ajuta fermierii români să se protejeze mai bine de riscurile neacoperite de asigurări, dacă legislația ar fi clară, iar experiența altor țări, precum Franța, demonstrează cum poate funcționa acest sistem pentru dezvoltarea agriculturii.

Însă la noi, legislația are o serie de ambiguități care pot întârzia apariția acestor instrumente. Vineri, 10 ianuarie 2014, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea de aprobare a Ordonanței privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale în agricultură. Modificările aduse prin această lege textului Ordonanței date de Guvern în vara anului 2013 nu vin,  însă, cu clarificările și completările așteptate de comunitatea de afaceri, în ciuda unor progrese pe care le face.

Pentru fermierii din România, participarea la fondurile mutuale ar fi trebuit să aducă o reducere considerabilă a riscurilor neacoperite de societăţile de asigurare, precum grindină, secetă, pierderi de venit cauzate de boli. În realitate, dacă analizăm prevederile legale, constatăm că reglementarea legală adoptată și publicată în Monitorul Oficial nu corespunde integral cu intenţia anunţată inițial.

Concret, cadrul legal permite înfiinţarea unor fonduri mutuale, cu menirea de a gestiona riscurile în agricultură, prin acordarea unor compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor sau ale plantelor, de un incident de mediu sau de alţi factori naturali. Resursele pentru astfel de compensaţii urmează a fi asigurate din contribuţii ale membrilor fondului mutual, fonduri europene şi fonduri din bugetul naţional.

Cel puţin în teorie, ulterior înfiinţării unui astfel de fond mutual, membrii acestuia vor putea să beneficieze de eventuale compensaţii, în cazul în care vor îndeplini cumulativ două condiţii: membrul fondului mutual să sufere pierderi economice, respectiv o asemenea pierdere să fie cauzată de anumite evenimente sau fenomene cu caracter excepţional, cum sunt boli ale animalelor, ale plantelor sau un incident de mediu.

Dacă problema pierderilor cauzate de boli ale animalelor sau ale plantelor este relativ clar prevăzută de textele legale aplicabile, prin trimitere la lista stabilită de Organizaţia Mondială de Sănătate Animală, la HG nr. 563/2007 etc., problema incidentului de mediu aduce multe semne de întrebare.  „Incidentul de mediu” este definit în ordonanţa din vara anului trecut ca fiind „apariţia poluării, a contaminării sau a degradării mediului, cauzate de un eveniment specific şi limitat geografic“. Totodată, textul ordonanței preciza, în mod expres, că nu sunt considerate a fi incidente de mediu riscurile generale de mediu, care nu sunt generate de un eveniment specific. Dacă ne raportăm la reglementarea europeană, care defineşte evenimentul specific prin „schimbări climatice sau ploi acide“, deducem că în forma iniţială a reglementării nu se punea problema ca fermierii să beneficieze de compensaţii neacoperite de societăţile de asigurare, precum grindină sau secetă.

Modificările cuprinse în legea pentru aprobarea ordonanţei deschid o portiță pentru includerea secetei și grindinei între riscurile acoperite de fondurile mutuale, introducând posibilitatea acordării unor compensaţii pentru incidente produse de „alţi factori naturali”. În plus, este clarificată reglementarea iniţială, întrucât se stabileşte că Lista bolilor, dăunătorilor şi evenimentelor care justifică acordarea unor despăgubiri se va aproba de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anual, urmând să fie actualizată ori de câte ori va fi cazul. Ca atare, nu este oferită certitudinea, ci este creată posibilitatea ca problema compensaţiilor pentru situaţii de secetă şi grindină să fie clarificată ulterior, prin includerea lor pe Lista evenimentelor pentru care se acordă despăgubiri, menționată anterior.

În caz contrar, ambiguitatea reglementării actuale, în lipsa unor acte normative ulterioare, va face ca ultimele modificări legislative să nu aibă o contribuție semnificativă la reducerea riscurilor fermierilor neacoperite de societățile de asigurare, așa cum promiteau inițial autoritățile. Mai mult, un cadru legislativ neclar și incomplet poate influența negativ decizii ale potențialilor investitori într-un domeniu declarat a fi prioritar pentru dezvoltarea economiei țării.

Modelul francez

Fondul mutual în agricultură a fost deja implementat cu succes în Franţa, aceasta fiind singura ţară care a raportat atragerea de fonduri europene în cuantum de 84 milioane de euro în perioada 2010-2013, potrivit raportului special nr. 10/2013 al Curţii de Conturi Europene.

Modelul stabilit în România este de inspiraţie franceză, însă există unele deosebiri considerabile, care pot face diferenţa în viitor, în termeni de funcţionalitate şi de eficienţă. Spre exemplu, în Franţa este obligatoriu, începând cu 1 octombrie 2013, ca fermierii să fie afiliați la un fond mutual acreditat. Sancţiunea nerespectării acestei obligaţii atrage plata unei amenzi considerabile raportată la contribuţia pe care trebuie să o plătească un membru afiliat. Reglementarea iniţială română stabilea ca sancţiune, pentru neaderarea la un fond mutual până la 1 martie 2014, obţinerea a numai 20% din formele de sprijin susţinute din bugetul naţional. Această sancţiune a fost eliminată în actuala reglementare, prin legea de aprobare a ordonanţei. În plus, prin noua reglementare din România, există posibilitatea ca membrii fondurilor mutuale să obţină stimulente acordate de Guvern, în funcţie de resursele bugetare disponibile.

Potrivit legislaţiei franceze, incidentele de mediu care pot fi despăgubite prin intermediului fondurilor mutuale în agricultură sunt cele determinate de contaminarea unei producţii de origine animală sau vegetală. De asemenea, pot fi despăgubite şi pierderile economice generate de un incendiu – cu excluderea incendiilor privind pădurile sau a deşeurilor verzi – sau de o deversare accidentală de poluanţi provenind dintr-o activitate industrială sau un accident de transporturi rutier de mărfuri periculoase.

Aşadar despăgubirile acordate agricultorilor români prin intermediul fondurilor mutuale, în principal din fonduri europene, ar fi deosebit de utile în cazul în care vor fi funcţionale şi eficiente.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Eu sunt (si) fermier asa ca pot sa va spun ce cred eu, din perspectiva celui patit. La inundatiile de acum ceva vreme, (cand , din „prost noroc”, imi facusem asigurari pe o parte din culturi) am spus si eu ca am prins pe Dumnezeu de-un picior, iaca, imi pot scoate macar o parte din paguba. As, nici vorba, am anuntat primaria, comapnia de asigurari, in scris si in termenul legal. Mi s-a transmis, verbal de catre un agent de asigurari ca sa stau linistit, voi primi, bla, bla. Dupa cateva luni de asteptare si telefoane, nervi si abureli am fost instiintat ca nu voi primi nimic, pentru ca primaria nu convocase nu stiu ce comisie si ca pot sa-mi iau adio de la vreo despagubire pentru ca inundatiile erau subventionate de stat, via companie , bla, bla. Singura solutie era sa dau in judecata primaria…mai mare daraua decat ocaua.Am renuntat.
    Mai anii trecuti am avut o paguba provocata de mistreti, stiti, culturile fac parte si din terenul alocat diverselor organiztii de vanatori, private sau nu ( care au ca membrii tot felul de mahari, politruci sau gusteri cu bani). Daca la aia privati poti sa te mai milogesti( stricto sensu) la aia de stat (cei de la ocolul silvic) ti se da cu tifla fara nicio apasare ( in cel mai fericit caz primesti ceva lemne, sau poate un mistret calcat de masina). am avut experiente si cu unii si cu altii.
    Daca acum cativa ani primeai despagubiri in raport cu paguba ( in situatia utopica in care ai fi reusit sa respecti toate prevederile legale de paza a parcelei, folosire de instrumente de alungare a vanatului (nu exisat nimic omologat ihn acest sens), de semnalixzare cu diverse chestii care, cica ar alunga mistretii(paznicul de vanatoare, care a aparut si el din senin, dupa reclamatie- oricum aria de paza era imposibil de acoperit intr-o noaprte doar sa o vezi, darmite sa o pazesti- mi-a spus ca nimic nu are efect, poate doar niste batiste parfumate..dar ca trebuie sa schimb parfumul la cateva zile, ca se obisbuiesc cu el), de raportare la fiecare eveniment produs -mistretii aia vin in fiecare noapte, culturile sunt in multe parcele, practic imposibil de pazit..in plus cum te protejezi de o turma de mistreti, scroafe , vieri…cu parul?), ei bine, mai nou primesti functie de cheltuieli. Pe care trebuie sa le dovedesti cu facturi, iar daca nu le ai se apeleaza ( daca ai norocul sa dai peste cineva mai deschis la minte) la ceva studii ale Academiei, care mentioneaza costul la hectar, etc.
    Bun, daca ai ajuns aici trebuie se convoaca o comisie din care fac parte un reprezentant al primariei, unul de la asociatia de vanatori, unul de la mediu-care de regula nu are transport, si esti nevoit sa-l cari tu cu masina de la oras dus-intors. Merg toti la parcela(in sensul ca nu au cu ce, si trebuie sa-i cari tu) si masoara fiecare zona distrusa , cu ruleta. Am pierdut o zi pentru 0.15 ha distruse, in vreo 40 de mici „roti”, la un lan de 2 ha. Am renuntat sa mai merg si la restul, drumurile ante si post „ancheta” ma exasperau. In final am primit o suma care egala cu banii cheltuiti…cu transportul comisiei, necum cu cheltuielie, sau si mai rau cu paguba reala .
    Imi dati voi sa am mari dubii ca acest fond mutual va rezolva ceva, poate doar pentru pilosii sau „prietenii care stiu de ce”. care pot sifona intreg fondul, pe „evenimente” inventate.

    • Off main topic: Vad ca sunteti in situatia fericita in care vi se recunoaste limita proprietatii ingradite / neingradite. ( probabil ati adus si acest argument la contractarea.. asigurarii) Cum reusiti, de vreme ce primaria tot spuneti ca nu va da niciun concurs? Singurul raspuns plauzibil pentru mine in acest moment este ca prin propria personalitate puternica

  2. Mulțumesc pentru detaliile din articol, cert interesante. Dezbaterile pe marginea unui fond mutual în agricultură au început încă din anul trecut. Adaug și eu câteva elemente care sper să fie utile.

    Dacă-mi amintesc bine, contibuția fermierului ar fi trebuit să fie 15%-20%, restul fiind acoperit de stat și din fonduri UE. Astfel, primele pentru fermieri ar fi suportabile.

    Un exemplu de eveniment care ar putea fi acoperit: epidemie de gripă aviară, când soluția aleasă este exterminarea întregii populații afectate. Analog pt. focare de pestă porcină etc.
    Existența unei compensații ar face mai ușoară adoptarea de măsuri radicale. În trecut, în unele situații, s-a optat pentru vaccinare iar România s-a ales cu interdicții la export, inclusiv pe piața UE, pentru o lungă perioadă.

    Analog în cazul unor calamități de proporții: secetă, inundații etc. pe arii întinse. Mâ gândesc că sarcina probei ar fi mai facilă, MADR sau agențiile sale de specialitate ar confirma existența cazulio asigurat pt. toți cei afectați, iar Fondul ar acorda despăgubiri în consecință.

    Sigur, până la implementare mai e ceva drum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adina Tataru
Adina Tataru
Adina Tătaru, avocat colaborator, face parte din echipa care se ocupă de sectorul Agricultură din cadrul societății de avocați bpv GRIGORESCU STEFANICA. Are peste șase ani de experiență ca avocat și a reprezentat cu succes companii locale și internaționale din domeniul agribusiness în numeroase litigii și a acordat asistență cu privire la dosare complexe, dezvoltând strategia actiunii în instanță, participând la negocieri, pregătind documentația și reprezentând clienții în fața instanței. Are experienta, in special, in litigii de dreptul muncii, civile si contencios administrativ. Licentiata in drept si doctor in filozofie, Adina a lucrat ca asistent universitar in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, unde a predat cursul de „Legislatie media”.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro