joi, martie 28, 2024

Fotbalul romanesc si modernitatea. De ce nu se mai duce lumea la fotbal in Romania

Cand Rednic explica, acum doua saptamani, lipsa spectatorilor la meciul lui Dinamo prin interesul acestora pentru un nou episode din Game of Thrones parea că nu face altceva decat sa se inscrie pe lista celor care, in spatiul public, indica punctual nenumarate cauze ale lipsei de interes (si performanta) ale fotbalului romanesc.

Spre deosebire de alții, aprecierea Domniei sale ascunde insa o intuitie mai profunda asupra proceselor din spatele acestui fenomen: fotbalul.

Din ce perspective il putem privi?

Oliver Seitz de la Johan Cruyff Institute ne propune umatoarea grila de interpretare: “exista 4 dimensiuni ale unui club de fotbal: performanta, afacerea (business), socialul si politicul”( 1) . Fara a-l urmari intru totul haideti sa postulam: Fotbalul este, in primul rand, un business!

In sprijinul ideii, sa aruncam o privire asupra dinamicii veniturilor inregistrate in primele 5 campionate (liga Superioara) ale Europei (sursa Statista( 2)):

Asadar, fara exceptie, coeficientii de crestere in cei 22 ani monitorizati sunt intre 8 si 10 ori!

Majoritatea analistilor economici se pun de accord cu privire la industriile viitorului, cu cea mai mare potential de crestere si deci de profitabilitate: energie regenerabila, realitate virtuala (e-commerce, social media si conexe – ex: ciber-security), biotehnologia, Inteligenta artificiala si “leisure industry”. Leisure Industry este industria care furnizeaza modalitati de petrecere a timpului liber: turismul, spectacolul de orice fel, sportul. Ei bine, din aceasta ultima perspectiva, fotbalul este un business cu potential ridicat.

Romania: pentru aceeasi perioada date publice lipsesc cu desavarsire. Din sursa secundara( 3) in 2014 suma veniturilor realizate in Liga I se ridica la 66 milioane Euro iar in 2017, conform raport UEFA, la 71 milioane Euro. Adica, in 4 ani o crestere de 7.5%. Tendinta?

Dimensiunile din care trebuie privit un business sunt managementul operational (1), managementul strategic (2) si managementul comunicarii (3).

1. MANAGEMENTUL OPERATIONAL reprezinta totalitatea operatiunilor effect.uate in organizatie pentru indeplinirea obiectivelor pe termen scurt. Altfel spus, totalitatea actiunilor care converg la realizarea veniturilor si cheltuielilor bugetate.

Care este volumul veniturilor in prima liga din tarile afiliate UEFA si care este structura acestor venituri (SV)? Sa urmarim raportul UEFA( 4) pentru anul fiscal 2017:

Asadar, conform clasificarii UEFA, veniturile provin din: transferuri, drepturi TV, incasari UEFA, suporteri, sponsorizari, alte venituri. Desigur, exista deosebiri relevante de la tara la tara, datorate in special matricii economico-sociale si chiar politice.

O analiza, chiar daca sumara, cuprinzand si sublinierile autorilor in raportul mentionat.

Sa utilizam aceasta grila de analiza pe situatia din Romania.

Veniturile din transferuri si drepturi TV – supuse jocurilor pietei nu exista nici o indoiala ca in actualul context economic proprietarul/managerul de club sau liga nu maximizeaza rezultatul acestor tranzactii.

Incasari UEFA – este indicatorul care reflecta cu cea mai mare precizie ierarhia si performanta activitatii. Sa nu privim cifrele relative (%) ci pe cele absolute (Romania 12.78 milioane Euro si, fara tendentiozitate, Anglia – 320 milioane Euro)!

Suporteri – am ales aceasta sintagma in locul unei traduceri “corecte”, liniare. Sa facem apel din nou la cifre. In primele 5 campionate ale lumii situatia este urmatoarea (conform Statista( 5)):

Sau din raportul UEFA mentionat( 6):

Pentru Liga I din Romania am gasit urmatoarele cifre( 7):

Adica o medie a sezonului 2018/19 de 3.523 spectatori…

Aditional, pretul mediu al biletelor este urmatorul( 8):

Pentru comparatie, salarul mediu lunar ajustat cu coeficientul puterii de cumparare la nivelul tarilor Europene( 9) este:

Intr-una din emisiunile televizate Dl. Craciunescu spunea: “Domne, romanii nu au bani! De aceea nu mai vin la stadion”.

Domnia sa este insa purtatorul de cuvant al unui segment consistent de oameni implicati in fotbalul romanesc – sa-I numim conservatori. Prin definitie, atitudinea conservatoare este cea care se opune cu precadere noului, suprapunandu-i scenarii si metode (adaptate) ale trecutului, considerat a fi “de aur”.

Suporterul din perioada comunista, cu preponderenta barbat, era inrolat intr-o comunitate “uzinara” in conformitate cu aranjamentul social al timpului. Miza sportiva era preponderenta deopotriva cu cea ideologica. Cea financiara – inexistenta.

In ultimii 30 ani s-a produs o mutatie importanta in structura categoriilor sociale, clar vizibila si in Romania. Muncitorul industrial nu mai este actorul principal (28.8% la nivel UE). El a fost inlocuit de operatorul/functionarul din zona serviciilor (66.6% la nivel UE)( 10). Sa fortam o denumire de clasa medie categoric mai educata, mai bine platita si, deci, cu disponibilitatea de a cheltui in industria “leisure” numita anterior. Si prin aceasta mutatie, categoric, suporterul-barbat a fost completat de spectatorul femeie sau generic “familie”.

Priviti datele de mai sus. Consumatorul roman de fotbal (si el exista in stare latenta!) “are bani”! Ceea ce ii lipseste este interesul! Oferta pentru el nu este atractiva! Mergand spre alte zone ale spectacolului, Metallica va umple stadionul National in luna August…

Iar oferta incepe cu mult inainte de a intra pe stadion – dezbatuta mai jos in managementul comunicarii. Iar in stadion nu calitatea jocului este cea decisiva! Tine de “caldura”, estetica si familiaritatea spatiului, de eleganta si politetea mediului ( cum convingi altfel o femeie?). tine de ceea ce I se ofera spectatorului sa consume aditional( 11), de ceea ce este adaugat meciului propriu-zis! Incercati sa achizitionati un fular cu FC Voluntari ori o caciula cu Gaz Metan. Pretul unui bilet insumeaza toate acestea!

Sponsorizari – nivelul acestora este desigur legat de performanta sportiva insa nu doar externa. Disponibilitatea de a lega o finantare de o performanta interna pentru companii cu interese nationale este si va ramane ridicata. In cazul Romaniei, pornind de la aceasta potentialitate, atat timp cat nu se vor identifica si modifica de facto toate actiunile pe tipul de supporter (client) descris mai sus nu vor aparea modificari semnificative ale situatiei eistente. In definitiv, nu din acest grup se recruteaza si managerii/proprietarii companiilor dispuse la finantare? Dar daca nu existai ca suporteri?…

Alte venituri – fara a fi numite explicit se poate citi printre randuri: autoritati locale, diverse institutii ale statului, persoane private. Fara a le trece in derizoriu ori blama ceea ce le defineste este caracterul lor de oportunitate. Nici o strategie pe termen lung nu poate fi construita atat timp cat sursa veniturilor este aceasta. Altfel spus, aceste venituri nu reprezinta o sursa de progres.

In ce priveste structura cheltuielilor aceasta este foarte bine adaptata celei a veniturilor – antreprenorul roman nu face exceptie. Conform raportului UEFA citat si Romania se numara intre ligile cu profitabilitate pozitiva – a se vedea pagina 103.

Cheltuiala fiind o marime adaptabila, reactiva (este dependenta de nivelul veniturilor) nu face obiectul analizei.

2. Managementul strategic

Managementul strategic presupune o a avea (atat ca manager cat si ca antreprenor) o realitate imaginata a afacerii pe termen mediu si lung. Pe marginea acesteia se proiecteaza bugetele de venituri pe min 5 ani (in structura detaliata mai sus) si, desigur, cele de cheltuieli (aici, de mentionat, pe langa cele operationale, curente si cele legate de investitii). Privit din afara fenomenului, un singur club (Viitorul) are o idee si actiuni clare in acest sens…

3. Managementul comunicarii – in fapt strans legat de managementul strategic.

Care sunt preocuparile in acest segment ale unui profesionist. Am sa rezum cateva idei dintr-un interviu( 12) cu Richard Denton – Profesor de Marketing la J. Cruyff Institute:

“conectarea clubului la audienta globala prin intermediul platformelor sociale media sau e-commerce. Tehnologia digitala a permis atat suporterilor cat si sponsorilor sa aiba o voce mai puternica si de asemenea cluburilor sa se angajeze intr-un raport mai personal cu acestia”

Spre exemplificare din raportul UEFA citat – pag 118:

Desigur, inutil de precizat ca follower-ii sunt generatori de venituri associate.

“implicarea mai activa in actiunile comunitatilor locale (promovarea miscarii, vietii sanatoase, etc)”

“stransa relationare intre jucatori si tinerii millennial”

“80-90% din suporteri nu participa in mod current la meciurile echipei lor. Ne asiguram insa ca facem tururi de prezentare, obiectele specifice pasiunii lor sunt disponibile, ca toate informatiile conexe clubului le sunt accesibile instant, etc imbunatatindu-le astfel experienta de fotbal acasa, la cafenea, cu prietenii…”

O tendinta destul de raspandita in antreprenoriatul romanesc este ca digitalizarea afacerii (translatarea ei in spatiul virtual) nu e palpabila, deci nu exista.

Comunitatile virtuale sunt aproape inexistente (va las sa descoperiti singuri followers-ii cluburilor noastre de fotbal de prima liga); nu creaza continut dupa cum nu creeaza nici emotii. Implicit nici venituri…

Echipa de fotbal este un brand creat si mentinut de clientii lui.

Confera identitate posesorului participantului, impinge la asocieri si actiuni comune, emanand energii si potentialitati. Creeaza sau contureaza valori umane in cu atat mai solide cu cat e mai mare performanta.

Proiectati precaritatea brandului pe structura veniturilor descrisa mai sus si veti obtine, pentru fotbalul romanesc, pretul scazut al tranzactionarii tuturor componentelor: suporteri, sponsori, drepturi TV si chiar transferurilor.

Domnul Rednic a exprimat ceea ce pentru majoritatea noastra e un truism. Spatiul media digital acapareaza tot mai mult din timpul nostru liber (si al muncii deopotriva).

Dar fotbalul nu ii este opozabil. Cu mijloacele adecvate fotbalul (si business-ul afferent) si media au un viitor mai mult decat interesant.

NOTE_______________

1) https://johancruyffinstitute.com/en/the-expert-corner-en/the-four-dimensions-of-football

2) https://www.statista.com/statistics/261218/big-five-european-soccer-leagues-revenue/

3) https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/cluburile-din-liga-1-au-avut-venituri-totale-de-56-de-milioane-de-euro-culmea-pandurii-si-asa-in-top-3-bani-incasati-steaua-batuta-de-dinamo-la-castiguri-din-sponsorizari-15975051

4) https://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/OfficialDocument/uefaorg/Clublicensing/02/58/99/65/2589965_DOWNLOAD.pdf

5) https://www.statista.com/statistics/261213/european-soccer-leagues-average-attendance/

6) Raport UEFA 2017, pag 38

7) Este dezarmanta lipsa de transparenta si/sau preocupare ale principalelor foruri responsabile pentru acest tip de informatii statistice care stau la baza tuturor analizelor si deciziilor strategice. Pentru datele prezentate vezi: https://lpf2.ro/html/clasament_spectatori

8) Raport UEFA 2017, pag 63

9) https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_European_countries_by_average_wage

10) Pentru mai multe detalii https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html

11) Indeobste Berea este asociata jocului de fotbal. In timp ce in stadioanele Europene ea este consumata in mod uzual in Romania, si cu ajutorul imaginarului publicitar, ea e consumata doar in fata televizorului – a se urmari toate spoturile tv aferente. Care este fundamentul acestui puritanism? O eroare manageriala derivata dintr-o presupusa si nedreapta lipsa de educatie a suporterului roman in fata bauturii?!. in final o deconsiderare a lui…

12) https://johancruyffinstitute.com/en/blog-en/the-globalization-of-the-audience-is-the-great-challenge-for-football-clubs/

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Ani de zile fotbalul a fast considerat de telectuali parfumati cu papion ca und fel de infectie sociala, acum auch invins, fie fericiti.
    Pe aici prin Germania fotbalul incepe in sociala, unii, poate nur la fel de telectuali auf descoperit rolul educator als fotbalului, miscare, Mai ale pt copiii obezi, dezvoltarea spiritului de echipa,
    …. voi reveni,,, ma duc sa joc fotbal
    .

    • Îmi aduc aminte de scena din „Titanic” când di Caprio, după cina cu morgă și frac, o invită pe Kate Winslet la o distracție neaoșă. O miuță este, de multe ori, mai antrenată și mai provocatoare decât orice conferință sau lansare de carte. Poate și pentru că la ultimele cei mai mulți se simt intruși, neaveniți, veșnici outsideri. Și atunci își caută altundeva decontarea, acolo unde ceilalți rămân „pe dinafară”.
      Fotbalul românesc de astăzi are tocmai această particularitate, intre manageri, jucători, suporteri nu mai există niciun punct comun. Din lojele sau din vestiarele securizate, „starurile” urcă direct în limuzine, ținând celularul la ureche, fără niciun contact cu suporterii, aceștia, la rândul lor, reîntorcându-se la grijile cotidiene încă din minutul 91.
      Copil fiind, aveam intrare liberă la toate meciurile echipei locale, pe atunci în prima jumătate a diviziei A. Când venea Steaua, stăteam jos, la firul ierbii, să-i vedem cât mai de aproape pe cei umpleau tribunele, despărțiți de gazon doar de pista de atletism, pe care în mintea noastră de copii știam că ar fi un sacrilegiu să o trecem. Arareori, aveam chiar ocazia să returnam jucătorilor mingea scăpată în out. Era micul nostru moment când ne simțeam importanți, sperând și poate ca vreun „stop” reușit și un șut bine plasat, direct în brațele jucătorului, să atragă atenția antrenorilor de copii. Ce vremuri!
      Autorul însă are dreptate. Interesul a scăzut, fie și pentru că structura societății s-a modificat, fie pentru că interesul managementului din fotbal și-a fixat alte strategii, bazate în primul rând pe transferuri de jucători (care fac ca echipele să rămână nesudate), fie și pentru că a crescut concurența, spectacolul oferit la meciurile din Liga Națională fiind cel mai adesea submediocru, adeseori contestat arbitrajul, jucătorii fiind schimbați și ei după niște algoritmi imposibil de elucidat, șamd.
      Și mai are dreptate autorul când spune:
      Prin definitie, atitudinea conservatoare este cea care se opune cu precadere noului, suprapunandu-i scenarii si metode (adaptate) ale trecutului, considerat a fi “de aur”.
      Citind asta, mă întreb dacă se referă (și) la mine…

  2. Romania e pe cale sa se schimbe, astept (dar si contribui) asta de 30 de ani. Incepe sa-si faca loc gandirea critica, vechile clisee dispar. Asa au aparut noile formatiuni politice, care nu fac decat sa profite de schimbarea asta de cultura. Si toate astea sunt posibile datorita contactului cu occidentul. Sunt sigur ca ne paste o noua dar sper ultima confruntare cu vechiul mod de viata. Se dau batalii dupa batalii dar in spate sta pur si simplu felul in care oamenii isi concep/ vad / imagineaza viata si locul lor in societate: ca vectori ai schimbarii, ca faurari ai viitorului sau ca traitori pasivi ai lumii „pastorite” de altii. E nevoie si in sport de altceva, de o abordare diferita, una care sa schimbe structura suporterului de la mancatorul de seminte care-si descarca prin injuraturi toate neimplinirile, la tineri educati care-si doresc spectacol si decenta.

  3. Atunci când omul se hotărăște să meargă la un meci de fotbal, există o componentă psihologică pe care articolul o ignoră. Motivele pentru care oamenii mergeau în 1980 – 1982 la meciurile Universității Craiova, doar acelea sunt motive ”genuine”. Banii nu sunt niciodată un motiv sau un impediment, însă oamenii obsedați de bani ”fac jocurile” în zilele noastre. Astfel încât omul simplu nu mai are motivul psihologic să meargă la meci și nici nu merge.

    După 1990 a existat o singură experiență cât de cât apropiată de cea a Universității Craiova din perioada 1980 – 1982. Presupun că știe toată lumea despre ce discutăm :)

    • P.S. – ideea e că fotbalul NU este în primul rând un business. Se poate face din el un business, ba chiar unul de succes, dar omul merge la meci în primul rând datorită unei satisfacții psihologice. iar această satisfacție psihologică e probabil mai veche chiar decât însăși specia umană. Cine vrea să facă din fotbal un business de succes, nu de la bani ar trebui să pornească. De la această satisfacție psihologică oferită oamenilor ar trebui să pornească, iar banii vor veni de la sine, dacă își face bine treaba.

      • Exista satisfactii psihologice mult mai profunde , daca echipa de suflet pierde, ce faci, intri intr-o depresie prountata pe care o ineci in alcool si descarci frustarile asupra celor din jurul tau ?
        La urma urmei ce este fotbalul , un sport care a devenit „religie” suporterii cei mai infocati fiind intre delir si extaz. Cu ceva detasare poti evita aceste fenomen neplacute.

        • @Ursul Bruno – dă un exemplu de ”satisfacție psihologică mult mai profundă”, disponibilă simultan pentru zeci de mii de oameni și la același preț cu un bilet de meci. Mai ales că e vorba de oameni aflați nu prea sus în ierarhia socială.

          Evident că un număr prea mare de înfrângeri ale echipei favorite va îndepărta oamenii de stadion.

  4. Interesant material, de negasit in presa asa zis de sport. In loc sa rivalizeze cu Click si Libertatea pag. 5, mass media sportiva cu asta ar trebui sa se ocupe. O asemenea analiza sunt convins ca nu se face nici la FRF, nici la Liga. Fotbalul mioritic e total decuplat de realitatea occidentala, e o insailare amatorist-profesionista si rezultatele se vad. La orice confruntare cu echipele straine picam in cap, avem emotii cu luxemburghezii si maltezii, ce sa mai zicem de englezi, nemti sau spanioli… Intrucat sefii cluburilor romanesti sigur nu citesc contributors.ro rog autorul sa le trimita articolul neaparat in forma tiparita, pe urma sa incerce sa il trimita cumva si lui Burleanu si Iorgulescu, pe android. Plus imprastiat pe retelele de socializare, poate poate va ajunge si pe la sculele in costum Armani care se fataie prin lojele din liga romaneasca.

  5. O mai veche vorba mioritica zicea ca la fotbal si la agricultura se pricepe mai toata lumea.
    Graficele si statisticele prezentate in articol probabil ca sint folositoare unor specialisti, dar fondul ramine: multi patroni de cluburi nu pentru fotbal se framinta ei, ci au aflat ca „fotbalul este un business cu potential ridicat.”.
    Asa au aparut meteoric si au disparut Otelul Galati, Unirea Urziceni, o echipa din Vaslui…
    Cit priveste pe maharul numarul unu din fotbalul nostru, l-am numit pe patronul echipei Fotbal Club Stina Becali, acesta nu de fotbal e interesat, ci de business.
    Si atunci la ce folosesc statisticile si graficele?

  6. La ce-i bun fotbalul in general, intreb asa dintr-un punct de vedere pragmatic? in afara de faptul ca e miscare si ca copii ar trebui sa iasa din cand in cand la fotbal pentru a nu pune grasime pe ei. dar in fond exista si alte sporturi, de ce anume fotbalul e atat de divinizat? si convine politicului, al dracu convine, ca are rolul de circ iar la fraieri daca au fotbal nici paine nu le trebuie. de ce nu retransmite nici o televiziune campionatul mondial de oina, de exemplu? parerea mea e ca fotbalul e aceiasi popcultura ca si justin bieber si rihana care tine mintile celor slabi de ingeri ocupate cu adoratia skilurilor fotbalistilor sau schemelor antrenorilor, care in fond nu au nici o valoare, nici educativa, nici cum vreti voi. De mic ma lupt sa inteleg pe ce se bazeaza adoratia pentru fotbal dar nu am gasit-o nici aici.

  7. Eu sunt „Toma necredinciosu’ ” si mi-as dori o analiza a fenomenului coruptiei in fotbal, in principal implicarea mafiei caselor de pariuri in stabilirea rezultatelor finale, nu doar in fotbal ci in sport in general ; cum functioneaza „omerta”, cum se impart „comisioanele” pana si la maseurii echipelor samd
    Pacat ca in limba romana nu a fost tradusa cartea ” The Fix: Soccer and Organized Crime”, a jurnalistului britanic Declan Hill aparuta acum vreo 10 ani, din pacate si vocea acestuia a fost acoperita la timp de slujitorii celor mai corupte organizatii din lume din sport (dupa comitetul olimpic international) Fifa si Uefa…
    Sincer , m-as fi asteptat de la Tolontan niscaiva randuri la „cestiune” ori macar din partea domnului Traian Ungureanu, acesta din urma poate „ultimul mohican” al ironiei, sarcasmului in descrierea fenomenului, mai ales in Marea Britanie !
    Din partea celorlalti jurnalisti, de la principalele doua publicatii de specialitate, nu ma astept la nimic semnificativ, din pacate acolo mediocritatea si autosuficienta sunt principalele caracteristici ale bransei…

  8. Das Wunder von Bern, in 1954 Germania cistiga campionatul mondial de fotbal, contra Ungariei, la care pierduse in calificari cu 8-3. Multi considera ca asta a fost actul de renastere al Germaniei, celebra minune economica.
    ******************
    Cind merge bine echipa nationala partidul de guvernamint isi pastreaza superioritatea.
    **************************
    In celebra vara minunata, cind au fost campionatele mondiale in Germania, a crescut masiv demografia.
    ***************
    Romania a cistigat cu 4-1 in meci cu Anglia, la U21. Hai Romania!
    *************

    • Ieri a câștigat și Germania cu Nigeria 3-0. Nu la șah, ci la dame!
      Die brauchen keine Eier, die haben Pferdeschwäntze!

    • Au castigat cu 4 – 2 dar pana la renasterea economiei romane este cale lunga.
      Sa ramana PSD-ul la guvernare ar fi o catastrofa iar crestrea demografica sper sa nu fie un efect al unor meciuri de fotbal, orice analogie cu Germania fiind deplasata.
      Mai exista viata si dupa fotbal.

  9. Fotbalul este in primul rand un sport, presupunand performanta in regim concurential, astfel rezultand spectacolul. Datorita largei popularitati a devenit un fenomen de masa. Pana la instaurarea regimului autocratic comunist fotbalul romanesc s-a aflat in rand cu lumea. De atunci a inceput degradarea sa constanta. Prima etapa a fost cea a disparitiei cluburilor performante si infiintarea unora noi, unele prin preluarea samavolnica a catorva disparute, dupa vointa atotputernicilor vremii. Asa au aparut cluburile muncitoresti si unele studentesti sustinute de catre regim, unele devenind chiar campioane, dovada a superioritatii pretinsei democratii populare. Printre noile facaturi s-au numarat si cluburile internelor si ale armatei, acestea beneficiind de cel mai mare suport, devenind dominante atat in competitia interna cat si la nivelul reprezentativ. Daca suportul ar fi fost limitat la logistica, competitia ar fi fost distorsionata doar in parte, insa denaturarea a atins niveluri maximale intrucat malversatiunile au influentat insasi regulile competitiei, castigatoarele fiind desemnate in birourile potentatilor. La masacrarea spiritului sportiv au participat cvasitotalitatea celor implicati, de la politic, pana la loturile de jucatori. Meciurile de fotbal aerau asistate de numerosi spectatori, au fost cazuri cu cca patruzecidemii in div B. La acea vreme oportunitatile alternative de distractie erau drastic limitate, iar opinia publica avea vagi cunostinte asupra amplorii potlogariilor aflate-n spatele celor vizibile. Dupa decembrie ’89 ceea ce s-a petrecut in social-politic si economic s-a petrecut si-n fotbal. Fenomenul a fost acaparat de catre o parte a calailor si a complicilor acestora, acestia devenind noii stapani. Efectele sunt devastatoare. Diminuarea pana la ridicol a interesului fata de acest sport este explicabila. Daca in economie au aparut investitori straini atrasi de unele avantaje si de sansa convietuirii cu un sistem bolnav, in fotbal asemenea oportunitati nu s-au aratat. Consider principala cauza fiind incorectitudinea competitionala. Si in anii postdecembristi s-au castigat titluri in afara terenurilor de fotbal, se pare ca acest narav este de o persistenta inspaimantatoare. Suficienta pt a nu atrage vreun interes in absenta caruia fotbalul de performanta nu poate exista. Studiile prezentate de catre autor sunt lipsite de orice relevanta referitoare la situatia din Romania intrucat aceasta se afla sub imperiul malefic de care nu se-arata-a avea scapare.
    PS: urmariti-i pe manjii U21, resursele umane sunt impresionante, insa nu beneficiaza de mediul favorabil valorificarii. Cativa se vor afirma in lume, altii se vor pierde-n mocirla mioritica.

  10. Poate nu mai merge lumea la fotbal pt ca a realizat ca e cam plicti sa te uiți cum 22 de milionari in euro fug dupa o minge? Si poate se mai educa lumea si nu isi mai petrece timpul pe stadioane la spart seminte si zbierat înjurături?

    • Sunt de preferat injuraturile, alternativa ar fi geamuri sparte. Insa trebuie testosteron si pentru una si pentru alta. Altfel raman doar jocurile pe calculator.

    • @Alex – nu ai idee ce exemplu sugestiv ai oferit în comentariul tău: folosirea formei ”plicti” e un simptom tipic al demasculinizării societății. La fel ca și ”grădi” sau altele asemenea.

  11. De ce nu mai merg ? nu se mai pot identifica cu echipa si nu sunt dispusi sa cheltuie bani pe bilete atata timp se pot viziona meciuri la televizor, nu conteaza cine joaca, sa fie fotbal.
    Ma si mir cum pot supravietui niste cluburi conduse de ciobani si alti indivizi dubiosi pt care principala sursa de venit este vanzarea unor talente tinere si alte afaceri la marginea legalitatii.

  12. Raspunsul poate fi:

    – nu e fotbal, e o susa care sa justifice spalarea unor bani
    – fotbaliatorii nu misca decit pt bani, in rest parca sint la o plimbare in parc atunci cind sint pe teren
    – aparitia unor „echipe” sustinute de diversi polititcieni in detrimentul cluburilor consacrate a stricat atmosfera complet
    – tot fotbalul romanesc e o spaga de la un cap la celalat, incepind de la nivel de club pt copii. Talentele se aleg si se promooveaza functie de cit „investesti” in copil
    – te duci pe stadion sa te plictisesti 90 de minute si sa risti sa iei bataie de la ultrasi la sfirsit. Sau sticle in cap, coji de seminte, torte, etc in timpul meciului. Imposibil de mers cu familia, prietena sau sa duci copiii…
    Cam astea ar fi.
    PS: surprizele frumoase in fotbalul nostru au fost, in ordine cronologica, Craiova, Dinamo si apoteotic Steaua. Nu o sa vedem curind asemenea meciuri, asemenea performanta.

  13. ” De ce nu se mai duce lumea la fotbal in Romania”.
    Un raspuns simplu ar fi ca romanii nu iubesc fotbalul (si alte ramuri de sport) daca nu se merge din victorie in victorie, pina in finala, care trebuie cistigata, si acolo sa se ramina.
    Infringerile, care fac parte din jocul sportiv, sint simtite ca o umuilinta. Ca atare prezenta lui ar fi umilitoare.
    O paranteza despre tenis: avem o jucatoare care de vreo 5 ani este in top 10. De pe locul unu pina pe 7, acum. Ziaristul roman, mare specialist in tenis de tastatura insotit de haterul care se hraneste cu rautate si venin, o critica si o terfelesc ca pe nimeni altcineva.
    NB,
    privesc meciuri de pe stadioanele germane ori englezesti. Sint arhipline, se vede pe ei ca traiescc momentul, ori ca e victorie ori infringere.
    Cit timp in fotbalul mioritic vor fi patroni de cluburi ca Jiji Becali, nu va fi nici fotbal la care sa mearga lumea.
    Avem acum o nationala de tineret care a cistigat nesperat doua meciuri la scor. Mi-e teama de reactia jurnalistilor-hateri in caz de o infringere cu Franta.
    Desi eu cred ca vom cistiga.

  14. Fotbalul nu e ceva de viata si de moarte.. e mult mai mult decit atit. Sau, daca fotbalul nu ar fi existat l-as fi inventat. Fotbalul e un joc cu mingea la care participa 22 de persoane si la sfirsit cistiga Germania.

    Daca ar fi dupa mine as impune in scoli fotbalul ca obligatoriu, de asemenea l-as introduce in intreprinderi, ministere, azile de batrini, armata, politie, asociatii de femei si persoane cu copii in brate.

    Traiasca fotbalul!

    P.S Chiar la virst amea inca joc fotbal, desi saptamina trecuta mi-a fost chiar rusine de cit de prost am jucat.

  15. Cred că sunt mult mai multe lucruri de spus despre starea fotbalului din România.

    Cred că starea actuală derivă din dirijismul comunism, care s-a perpetuat în epoca actuală. Corupția generalizată din societatea românească nu a ocolit nici fotbalul. A fost un proces mare mai vreo câțiva ani în urmă în care proprietari și impresari au ajuns la pușcărie pentru evaziune fiscală. Cu proprietari de cluburi de teapa Gigi Becali, fotbalul românesc se duce de râpă zilele astea, și sunt tot felul de suspiciuni de blat și joc necinstit la novel de club și federație. Antrenorii străini de marcă nu au prins niciodată un picior în România, iar antrenorii români buni au apucat drumul orientului, nu al occidentului.

    Însă chiar dacă nu am vorbi de corupție și interese obscure, on componentă importantă a sportului nu apare menționată în articol. E vorba de brandul clubului. Orice fel de club din Europa de est și America și-a construit cu greu o imagine de brand, rezultând în vânzări importande de materiale cu brandul echipei (șepci, fulare, geci, mănuși, materiale, sportive, etc.). Mai ales echipele sportive din SUA din domeniul baschetului, fotbalului american, hocheiului, si baseballului și-au construit branduri impresionante.

    Nu mai vorbesc de partide, care, în afara spectacolului sportiv, pun la cale petreceri gigantice înainte de meci sau în pauza, cu spectacole de majorete sau vedete, petreceri în parcare cu grătare și alte feluri de a atrage suporterii. Nu văd mai nimic din toate astea în România, unde brandurile sunt ca și inexistente (al Stelei de exemplu nici nu mai contează), iar suporterul e neglijat complet, parcă el e dator firmei, nu invers.

    Mai e un lucru care mi-a sărat sufletul zilele astea. Fotbalul feminin a prins o mare amploare în SUA. În SUA fetele de mici sunt indrumate să facă fotbal, și iată, SUA e poate singura țară din lume care are o ligă feminină completă de fotbal, cu echipe foarte îndrăgite și mulți suporteri. Echipa SUA de fotbal feminin este cea mai bună echipă din lume la ora asta, și zilele astea își apără titlul mondial în Franța (are deja patru titluri mondiale).

    Nu am văzut o singură mențiune în presa românească despre campionatul mondial feminin din Franța (în zona optimilor de finală curent), acoperită pe larg de studiourile americane și transmisă în direct de Fox Sports. Devreme ce fotbalul masculin este cum este în România, nici nu se vorbește de cel feminin, practic inexistent.

    • La fotbal feminin nu e ca la volei, fotbalul defeminizează. Chiar mai sever decât handbalul feminin, unde e oricum raiul minoritarelor sexuale.

    • La campionatul mondial de fotbal feminin daca o jucatoare este faultata se ridica si joaca mai departe, la cel al barbatilor acestia cad la cea mai mica atingere si se dau de ceasul mortii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dan Ovedenie
Dan Ovedenie
Dan Ovedenie Absolvent este absolvent de studii economice . Si-a conturat o experienta consistenta in directia Achiliztiilor si Product Managementului colaborand in ultimii 20 ani cu companii relvante din domeniul distributiei traditionale si DIY. Pasionat de tot ceea ce se circumscrie “stiintelor sociale”.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro