joi, martie 28, 2024

Fotografii de vară pe plajă, piața Tiananmen și schimbarea climei

La o primă citire, titlul de mai sus pare absurd: cum pot fi asociate niște banale fotografii făcute vara pe o plajă cu tancurile din piața chinezească și cu o climă în schimbare?!

De multe ori, când am prezentat diverse bizarerii despre alarmismul climatic (d. ex., moartea baobabilor africani, mentalizarea, „sinuciderea” morselor), răspunsul l-am găsit lucrând cu materialul clientului. De data aceasta, „clientul” este un grup de universitari europeni, conduși de conferențiara Saffron O’Neill (University of Exeter, Marea Britanie), care, pe 5 mai a.c., a postat articolul Visual portrayals of fun in the sun misrepresent heatwave risks in European newspapers (Reprezentarea vizuală a distracției la soare în ziarele europene denaturează riscurile caniculei). Pentru a face publicitate articolului, prof. O’Neill a mai publicat pe 14 mai și o versiune „populară” într-o publicație alarmistă, The Guardian, sub titlul ‘Fun in the sun’ photos are a dangerous distraction from the reality of climate breakdown (Fotografiile de tip „distracție la soare” sunt o distragere periculoasă a atenției de la realitatea dezastrului climatic).

Prima mea impresie, după citirea celor două materiale, a fost că există „ceva” care crește și acționează prin unele campusuri britanice. Pentru că am mai întâlnit o situație similară și în cazul Facultății de Geoștiințe, Universitatea Edge Hill, Lancashire, care a expus public în 2013 o instalație intitulată Welcome to the Fabulous Anthropocene! Într-un articol pe care l-am publicat în 2019 m-am întrebat ce legătură poate exista între Las Vegas (capitala jocurilor de noroc) și schimbarea climei în Antropocen?! Am conchis atunci că era vorba de o glumă de vară, probabil în stilul umorului britanic. Dar, meditând pe baza unor date discutate în recentul meu articol Este libertatea academică în pericol? Despre dezechilibrul ideologic și deriva către „monocultura” de stânga în universități, cred că acel „ceva” are o anumită compoziție și coloratură politică dominantă.

Practic, cele două articole al căror prim autor este prof. O’Neill sunt o expresie a indignării produse de „nesimțirea” oamenilor din patru țări (Marea Britanie, Franța, Germania și Olanda) care, în timpul verii, năvălesc pe plajă și se bucură de soare, apă, aer, fără se le pese de manifestări meteorologice atribuite „dezastrului” climatic.

Utilizând un algoritm de căutare pe internet a imaginilor folosite de diverse publicații din cele patru țări menționate pentru a descrie valul de căldură din vestul Europei (în 2019),  O’Neill et al. (2022) au găsit că ponderea imaginilor asociate cu „dezastrul” climatic nu transmite nicio o îngrijorare semnificativă și maschează de fapt „realitatea” care ar trebui să-i zguduie pe toți oamenii care merg la plajă (Fig. 1).

Fig. 1. Colaj fotografic cu imaginile asociate în articolele despre „valurile de căldură”, colectate  folosind sintagma „activități de petrecere a timpului liber la soare”, grupate pe sub-categorii („activități de petrecere a timpului liber în sau lângă apă”, „activități de petrecere a timpului liber într-un spațiu public în aer liber”, „mâncare și băutură la soare”) (din O’Neill et al., 2022)

Ceea ce i-a surprins neplăcut pe autori a fost predominanța imaginilor distractive, vesele, lipsite de îngrijorare grupate în sub-categoria „activități în sau lângă apă” (partea de sus a colajului fotografic). Lansând o diatribă la adresa autorilor și redactorilor știrilor despre „valurile de căldură”, prof. O’Neill face o paralelă neașteptată cu imaginile care „ne-au definit înțelegerea războiului sau a protestelor”, susținând că imagini apocaliptice similare ar putea „spune adevărul despre dezastrul” [climatic]:

…[fotografiile] modelează producția de știri: elementele vizuale convingătoare ajută știrile să intensifice influența agendelor mediatice. Gândiți-vă la imaginea bărbatului care blochează o coloană de tancuri în Piața Tiananmen din Beijing, la tânără care fuge din satul ei după ce a fost arsă de napalm în războiul din Vietnam, la fumul care se ridică din turnurile gemene.

Apoi ne este prezentat un alt colaj fotografic, care, potrivit lui O’Neill et al. (2022), ar fi trebuit să transmite mesajul de alarmă implicat de valul de căldură din 2019 (Fig. 2):

Fig. 2. Cum ar fi trebuit să arate fotografiile din mass media pentru a deveni „o piață Tiananmen” a schimbării climei: soare arzător, termometre cu temperaturi ridicate, hărți meteo înroșite, incendii, furtuni (din O’Neill et al., 2022).

Foarte interesant mi se pare și faptul că autoarea O’Neill a ales să-și prezinte articolul de tip „popular” în ziarul The Guardian, cel care a adoptat în 2019 o politică editorială de a manipula imaginile care însoțesc articolele despre climă în vederea înfricoșării cititorilor care nu sunt încă pe deplin convinși de existența dezastrului climatic. „Ideea de căldură” trebuie reprezentată prin culorile roșu și portocaliu, care sunt (în culturile occidentale) asociate în mod obișnuit cu căldura sau pericolul.

O fotografie de pe o plajă britanică, publicată de The Guardian în 2019, înainte de implementarea noii politici editoriale, arăta așa (Fig. 3):

Fig. 3. Oameni care se bucură de soare pe plaja Bournemouth în timpul unei vacanțe de la sfârșitul lunii august 2019 (Sursa)

O fotografie de pe o plajă britanică, publicată de The Guardian în 2022, arată așa (Fig. 4):

Fig. 4. Pe plajă în Margate, Kent, mai 2021 (Sursa)

Aplicarea unui filtru roșu, chipurile pentru a sublinia prezența dezastruoasei încălziri globale,  transformă plaja britanică într-un peisaj SF marțian. Dacă ziariști profesioniști (să zicem) se pretează la astfel de machiaverlâcuri puerile, înseamnă că acel „ceva” despre care scriam mai sus a infectat și mass-media din Marea Britanie, nu doar universitățile de acolo.

Alarmismul climatic nețărmurit creează tot soiul de monștri bizari. Pe lângă cei menționați mai sus, am mai întâlnit un exemplu de mizantropie distopică. Într-o postare din iulie 2019, britanica Chal Ravens, o contribuitoare permanentă a ziarului The Guardian, a criticat muzica de dans și distracția din discoteci pentru că – n-o să ghiciți! – DJ-ii călătoresc prea mult de la un club la altul, iar dansul dinamic duce la o respirație gâfâită. Ergo, se va înregistra o creștere inutilă a emisiilor de CO2, adică o batjocură totală la adresa ispășirii noastre de păcatul climatic!

Pe lângă incriminarea unei simple bucurii de a sta pe o plajă, ar mai trebui să interzicem și dansul: înapoi în Evul Mediu, îmbrăcați în saci și cu cenușă pe cap, poate-poate vom salva planeta de creșterea CO2…

Concluzie

The Brave New World este o distopie creată de un britanic în 1931 și publicată un an mai târziu. Pe linia acelei fabuloase lumi imaginare, îmi permit să adaug o completare potrivită anului 2022:

Departamentele de Dezinformare din țările occidentale, care vor folosi filtrele roșii/portocalii pentru toate fotografiile făcute în aer liber, să adopte și un filtru special prin care microscopicele molecule de CO2 să apară pe cerul înroșit. Astfel, „cerul înstelat deasupra mea” va deveni  „cerul cu CO2 deasupra noastră”.

Distribuie acest articol

71 COMENTARII

  1. Poate ca n-ar trebui sa mai pierdem timpu’ cu subtilitati: de la-nceput un filtru negru ar fi cel mai nimerit.

    • dimpotriva, e nevoie de un filtru inalbitor, sa nu mai putem ignora armatele de migranti climatici care fac plaja pe gheturi

  2. Orice problemă are o soluție simplă, clară și elegantă, care este greșită. Problema, mai exact, riscurile există soluția, după cum există și riscurile, mai exact, problema – ce rezultă din impunerea unei soluții greșite, oricît de elegantă ar fi ea în plan teoretic (și, după epiciclurile care i s-au tot adăugat în ultimii 20 de ani pentru a o menține în grafic, nici elegantă nu prea mai este).

  3. The Disaster doesn’t spells “Presumably future Climate changes”. It spells “WAR-NOW”.

  4. O’Neill asta are si el un stomac si niste guri care cer de mancare!
    De ce sa faca foamea in numele unor principii cand poate sa faca bani adaptandu-se la ce cere piata, respectiv apocalipsa climatica si lupta impotriva gazelor care produc efect de sera.
    Nu e primul, ci unul dintr-un lung lant de cercetarori, profesori, oameni de stiinta care pun banii inaintea stiintei. Si manelistii produc ce se cere, de ce nu ar face la fel si cei din mediul academic si stiintific?
    In energetica e plin de studii de fezabilitate care au drept concluzie ce vrea beneficiarul care plateste, de ce nu ar fi la fel si in alte domenii?

      • Domnule Crânganu, vă aventurați pe gheață subțire! Nu mai faceți afirmații de genul ”este femeie” pentru că de obicei oamenii știință care stau cu un ochi pe încălzire și cu celălat pe ursu’ polar care moare de foame sînt foarte sensibili la chestiile astea și dacă sînt persoane non binare, fluide, cis, trans sau fac parte din secta curcubeului, puteți fi dat în judecată, dat afară de la muncă, pus să stea în genunchi cînd vorbește Greta și împroșcat cu cerneală sau făină de tinerimea universitară. Nu-i lucru de șagă cu trebușoarele astea, dacă lui Iisus i-a trebuit o săptămînă după ce a intrat în Ierusalim pînă să ajungă pe cruce, azi, la ce progrese a făcut știința și tehnologia, într-o oră sînteți deja răstignit.

  5. Este uimitor cum dobitocii noștri cu doctorate plagiate și diplome cumpărate încep să se apropie în cuget și simțiri de dobitocii cu ștaif academic care ne livrează permanent apocalipsele climatice pe baza cărora sîntem jupuiți de parale de băieții deștepți care mor de grija planetei! Am ajuns să sufăr de sindromul Ceaușescu, de cîte ori îl auzeam pe ăla îmi venea să sparg ceva, la fel ca acum cînd aud de ecologie, climă, Greta, carbon, încălzire globală, șcl…

    • Este foarte potrivită paralela cu Ceaușescu: în realitate, apocalipsa climatică e doar un pretext ieftin pentru a introduce măsuri marxiste.

      Statul expropriază bunăstarea cetățenilor prin taxe aberante și prin inflație, astfel încât, încet-încet, doar statul mai poate susține activități economice. De preferat unele aberante, cum e noua poveste cu hidrogenul ”verde”. Pentru care trebuie instalate încă de 3 ori mai multe eoliene decât sunt deja instalate :)

      Uniunea Europeană e deja complet infestată și nu se întrevede nicio posibilitate de regenerare pe cont propriu. Mai vedem ce se mai întâmpă după alegerile din 2024 din State.

      • Țeapa cu eolienele este de o nesimțire maximă. Pe banii luați de la consumatori pe certificate verzi jmekerii fac eoliene și dup-aia îți vînd curentul. Adică eu îi dau banii lu’ Gigi să-mi facă o casă și cînd mă mut în casa mea Gigi îmi ia chirie. La cum merg treburile cred că o să plătim cel mai scump frig din case și o să fim amendați cu juma’ din salariul mediu la fiecare pană de curent. Păi, ca să dregi o pană de curent costă parale, doar n-o să scoață entrepreneuru’ bani din buzunar ca să ai tu curent mereu!

        • Tocmai antreprenorul lipsește din povestea asta. Dacă energia electrică ar fi produsă și vândută de antreprenori reali, prețul nu ar depăși 0,2 euro / kWh, iar rețelele de distribuție ar fi menținute în cea mai bună stare, pentru că fiecare pană ar provoca pierderi directe, prin lipsa consumului.

          În realitate, în domeniul energetic nu mai există antreprenori. Domeniul a fost complet confiscat de ”băieți deștepți”, care vând și revând aceeași energie de zeci de ori, iar statul încasează taxe aberante. Putem lua un exemplu minor, o hidrocentrală. Știți că apa trebuie plătită la Apele Române, de parcă ar fi consumată? Aveți idee la ce preț este plătită?

          ” (…) taxa percepută de Apele Române este calculată la volumul de apă uzinat. Ea este de 1,17 lei/metrul cub de apă. Și, cum la calculul taxei se folosește debitul maxim, nu cel real, Apele Române câștigă enorm din această prevedere legală. Proporțional, pierde cel care operează hidrocentrala.”

          ” (…) înseamnă taxe totale pe apă de circa 682/lei MWh. În 2020, prețul mediu al pieței spot de energie electrică a fost de 190 de lei/MWh.

          https://www.economica.net/statul-a-luat-taxe-pe-apa-de-700-lei-mwh-de-la-o-hidrocentrala-pretul-energiei-produse-e-de-200-de-lei-hidrocentrala-s-a-inchis-urmeaza-altele_499349.html

        • Da asa este, e incredibil de rentabil si usor sa faci o afacere cu eoliene. Sunt convins ca si tu ai vreo 10 bucati prin curte dar nu vrei sa zici. Cu petrolul e cea mai prosta afacere, ai costuri de extractie de cam 20 USD pe baril si il vinzi cu 110 USD. Foarte nasoala afacere, atat de nasoala incat cea mai valoroasa companie din lume este acum una de petrol.

      • Asa este! Traim niste timpuri tulburi in care guvenul mondial, big pharma, Soros, toti vor sa ne conduca, sa ne asupreasca si etc. Huoooooo democratiei! Jos democratia!!!

  6. Mă întreb cum reacționează Greta acum. Suedia devine membra NATO . Va cere tancuri cu propulsie eoliana și proiectile ecologice ? 😀
    Toate bune și frumoase pina bate războiul la ușă.
    Se uita tot și toate când lupți să trăiești ca să nu fi ucis de ” eliberatori” .
    Propun filtre curcubeu 🌈 pe pozele din Ucraina.
    Sa aibă și ecologiștii , fanii economiei verzi un respir profund de bucurie .
    Nimic nu va mai fi ca înainte.

  7. Despre deziinformare: de o saptamina este in piata o mica (aproape nesemnificativa cantitativ, cam cit a importat Romania in 2022) licitatie guvernamentala (nu la noi, la noi pe ametita aia de BRM se vind certificate de codoi) pentru aprovizionarea anuala cu carbuni, 6200-5800 NAR. Un carbune termic bun.
    – Africa de Sud? Totul contractat pe specificatia RB1.
    – Indonezia? Idem, totul contractat pe specificatia aia. (Ma rog, e plin de impostori care nu trec de primele 2-3 intrebari. Ca la noi, if you ask me…).
    – US? In your dreams, poate in 2023, asta daca ai noroc si deschid noi mine si daca vor avea cantitati excedentare. Ceea ce nu e deloc sigur, piata lor interna urla dupa carbuni (si cu Sleepy Joe punind piedici constante investiilor in foraje de titei) va urla in continuare.
    – Australia? Pai cam e luata specificatia asta si la astia e chiar scump carbunele. Ca e majoritar privat …
    – Columbia si Canada sint intens curtate, poate, poate.
    – Rusia? In afara de China nu se atinge nici dracu de carbuni rusesti azi. In discursul public cel putin. Dar ce sa vezi, in practica Germania importa zilnic carbuni de la ei (vreo 20 de milioane de tone pe an) si cantitatile nu pot decit sa creasca: trebuie back-up pentru w&solar, altfel li se opresc ICE-urile in cimp si duce dreq strategia europeana de transport pe cale ferata.

    „Ce avem noi aici?”. Intr-o lume normala cei resposabili de treaba asta, niste oameni politici si niste oengisti, ar trebui sa nu stie unde vor dormi la noapte, acasa sau pe tambal. Cind colo ei vor dormi tot la Hilton. Pentru ca sint mai egali decit noi.

  8. Ne putem amuza noi cat dorim pe seama acestor „specialisti” sau jurnalisti, insa din ce in ce mai multa lume adopta aceasta retorica climatica. Oameni care acum o vreme erau rationali si gandeau totusi cu mintea lor, astazi sunt impresionati de astfel de stiri si fac o propaganda agresiva de tip climatico-apocaliptic. Unii, chiar adopta un stil de viata ce aduce aminte de Evul Mediu sau comunitatea Amish, prin renuntarea la hainele obisnuite sau la orice tip de deplasare cu masina. Cunosc eurodeputati din partidul „Verde” (Verzii europeni) care nu mai folosesc masina sau avionul de ani de zile, iar copiii lor sunt educati in acelasi mod. Cine beneficiaza de pe urma „apocalipsei climatice”? Numerosi politicieni europeni, ONG-uri de mediu si companii de energie germane si franceze care deja incep sa construiasca parcuri eoliene sau panouri solare pentru lanturi de supermarketuri sau diverse fabrici. Este un bussines care aduce miliarde in paralel cu propaganda facuta pentru a impresiona masele necitite. Despre asta este vorba. Deja stiti ca UE a dat directive acum 2 zile prin care toate cladirile noi, firmele si fabricile trebuie sa-si puna panouri fotovoltaice pe acoperisuri, evident pentru reducerea dependentei de hidrocarburile rusesti si pentru a nu suferi la iarna (sic!). A doua zi deja aparusera companii precum Engie, care au anuntat ca vor investi masiv in astfel de lucrari. Doar ca pentru a intretine „spiritul apocaliptic” este nevoie de „specialisti”, precum O’Neill et all., care sa alarmeze lumea constant. Dupa cum bine spunea cineva: „progresismul este un alt fel de comunism”.

  9. Averea familiei Gretei: mama si tata, mult peste 1 milion euro. Greta insasi: peste un milion euro.
    Tatal, ca orice om, mai spargea bani pe diverse obiecte. Greta i-a interzis sa practice consumismul. I-a permis sa se rezume la activitati culturale.

  10. O furtuna mare pe baza unei lucrarici care deocamdata nu e evaluata academic.

    Insa am rasfoit-o din curiozitate si daca facem abstractie de parerile personale referitor la schimbarea climatica, atunci putem constata ca lucrarea este axata pe comunicare si ca mare parte dintre autori sunt specializati in asa ceva sau sunt sociologi.
    Iar punctul de plecare este indreptatit, ca sa vinzi un produs trebuie sa starnesti si sa mentii interesul pentru el prin promovare adecvata. Marketingul este sufletul comertului de orice fel, inclusiv cel politic. De ex razboiul de la usa noastra este si o batalie comerciala, fiecare parte promovandu-si avantajos interesul, de multe ori extrem de subiectiv si discutabil.
    De ex este binecunoscut ca imaginile de promovare sunt prelucrate astfel incat locul sa apara mult mai atractiv decat e in realitate. Ceva in genul pozelor „fotoshopate” de pe retelele sociale ale unor tinere ce vor sa apara mai frumoase decat sunt. Ma rog, sa fim fericiti ca la noi in tara pozele de la mare reflecta realitatea destul de bine, sunt facute cu aceleasi filtre precum filmele din noul val al cinematografiei romanesti.

    Insa din punctul meu de vedere directia de explorare este gresita pentru ca schimbarea de comunicare propusa de autori loveste direct in turismul estival, respectiv seector economic important in multe tari, si in cel mai bun caz adreseaza numai indirect subiectul climatic. Iar expunerea la soare este indicata pentru a mentine echilibrul de vitamina D, este stiut ca in tarile nordice populatia are deficit de aceasta vitamina in procente de masa.

    In opinia mea problema pe care autorii o ridica despre valurile de caldura si efectele lor este nu tine despre comunicarea climatica. Expunerea excesiva la soare si mai ales in momente ce pot crea probleme mari de sanatate si trebuie adresate serios din perspectiva medicala. De ex ceva in genul publicitatii de interes public ce anunta ca excesul de sare, zahar si grasimi face rau sanatatii.

    In opinia mea autorii lucrarii ar trebui sa se axeze pe alte directii de comunicare. De ex semnalarea la buletinele de stiri, cu legaturi cauzale demonstrate stiintific, a faptului ca prelungirea si cresterea de intensitate a valurilor de caldura sunt consecinte ale schimbarii climatice.
    Dar in definitiv e responsabilitatea autorilor sa faca o lucrare interesanta sau nu. :)

    • „cu legaturi cauzale demonstrate stiintific, a faptului ca prelungirea si cresterea de intensitate a valurilor de caldura sunt consecinte ale schimbarii climatice”

      O frază antologică, chintesența unui comentariu semnat ”Bozo” :)

      • Dvs aveti o problema cu stiinta.
        In primul rind va avertizez ca oamenii de stiinta au demonstrat -si chiar de mai multe ori- ca atunci cand clima se schimba ea nu mai este aceeasi si nici la fel, ci se schimba. Deci modificarile se datoreaza schimbarii si cand aceasta vine nimic nu mai este la fel. Va implor sa recunoasteti.
        Dvs negati faptul ca in cantitati moderate sever sarea fara colesterol poate avea si efecte semnificative , iar in caz contrar, invers.
        Tocmai din aceste motive va recomand (nu calduros ca sa nu inflamam noi si mai mult atmosfera din India ) deci va recomand cu multa racoare lucrarea unui reputat care a suferit de peer review si a reiesit ca n-are:
        „Dizainul peiorativ consta in pe garduri si incepe cu litera p”

        • Cu știința n-am nicio problemă, ne respectăm reciproc și ne merge bine și ei și mie :)

          Cu ”oamenii de știință” care contrazic principiile termodinamicii am eu o problemă. Și mai am o problemă cu comentatorii care nu relatează nicio experiență personală, niciodată, în schimb bifează toate temele de pe agenda neomarxistă: ei sunt cu Covid-ul, ei sunt cu Greta, ei sunt cu ”drepturile” LGBT, ei sunt cu eolienele, tot ei sunt și cu hidrogenul ”verde” și tot ei sunt și cu bateriile cât piramidele egiptene :)

          Însă există o coincidență remarcabilă care îi identifică pe toți: la niciunul nu apare vreun punct de vedere care să-l contrazică pe cel al Cancelariei de la Berlin. Chiar și atunci când am solicitat în mod expres vreun astfel de punct de vedere, mi s-a răspuns că nu există puncte de vedere greșite ale Cancelariei de la Berlin :)

  11. Articolul lui Patrut despre baobabi a fost peer-reviewed si publicat in Nature Plants. Nu vad nicio bizarerie in asta /…/

    • Nici eu. Stie toata lumeea ca boababi are data uscarii stantata pe scoarta din loc in loc , ca sa le fie clar si ca sa o vada oamenii de stiinta , si normal ca daca a imbatranit si s-a uscat inainte de data expirarii e nasol. Cineva e de vina si trebuie sa platim toti sa nu se mai repete.
      De exemplu eu am avut un cais care trebuia sa reziste exact 40 de ani precum fac toti caisii dar s-a uscat cu trei luni inainte de data stabilita. Din cauza lui Putin, evident.

  12. Mercurul termometrelor a ajuns vineri la 38 de grade Celsius în oraşele andaluze Sevilla şi Cordoba (sud), urmând să atingă 34 de grade Celsius în capitala Madrid (centru) sâmbătă, în timp ce duminică se vor înregistra 39 de grade la Zaragoza (nord-est), potrivit Agenţiei spaniole de Meteorologie (AEMET).

    „Dacă situaţia se agravează, nu vom mai putea sta pe stradă”, a declarat Marta Vicente, 33 de ani, din Madrid,

    Valurile de căldură tot mai numeroase, în special în Europa, sunt o consecinţă a încălzirii globale, potrivit oamenilor de ştiinţă, care consideră că emisiile de gaze cu efect de seră măresc puterea, durata şi ritmul de repetare a valurilor de căldură.

    • 2022 este abia al treilea an al ciclului solar 25, așa că Soarele se comportă exact cum era de așteptat să se comporte. Abia de prin 2027 activitatea Soarelui va fi în scădere.

      Pentru ”oamenii de știință” obsedați de încălzirea globală și plătiți pentru a susține respectiva încălzire globală, Soarele e ca un bec de 100 W, cu radiația constantă și uniformă. Numai că realitatea e mai complicată, așa că trebuie puse niște taxe și pe activitatea Soarelui :)

    • Ghio a lu’ Surdu din capu’ satului, 89 de ani, fost tractorist la SMA si taragotist de nunti, acum consilier climatic la cabinetul parlamentar o declarat ca temperaturi ca astea din anul asta n-o mai vazut. Ba o observat si un fenomen ciudat, asa cum o scrisa si la presa judeteana: vacile satului or refuzat categoric sa bea apa din piriul satului. Ca apa era de culoare rosie singerie, deci poluata de la incalzirea climatica.*
      Lucrul e confirmat si de Societatea Anonima Romana de Climatologie Diareica, Sectia Enantiometrie, nici ea n-a mai vazut anul asta temperaturi din astea. De aceea cere o sponsorizare pentru un termometru cum trebuie, cele pe care le detine sint cele cumparate din fonduri proprii la fondarea onoratei societati de la comerciantii de artizanat de la Busteni, alea de se pun pe perete.

      * Observase el niste persoane straine de sat, cu rucsaci de munte si cu banane de speologie bagindu-se sub pamint pe raza satului mai sus de izvor si dupa o zi, la ceas de seara apa s-o facuta rosie de n-o beau vacile. Da’ dupa 4 ore apa o devenita iara clara. Desigur, asta e de la modificari climatice, nu are vreo legatura cu marcarea cu Rodamina facuta de spelogi in subteran. Nicidecum.

  13. „Temperaturi în spirală 🌡
    Planeta noastră se încălzește. În fiecare an, NASA și National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) calculează temperatura medie a suprafeței pe tot globul. Aceste date anuale de temperatură alcătuiesc recordul global de temperatură – și așa știu oamenii de știință că planeta se încălzește.
    Vizualizarea „se înroșește” după 1975, arătând că cea mai mare parte a încălzirii Pământului a avut loc în ultimele câteva decenii.
    Per total, temperatura medie globală pe Pământ a crescut cu cel puțin 1,1° Celsius (1,9° Fahrenheit) din 1880. Anul 2021 este egal pentru al 6-lea cel mai călduros an înregistrat. https://go.nasa.gov/37QvXr9”

    • Aveti dreptate. Toate inregistrarile satelitilor din 1880 artaa ca era mai mica cu 1 grad. Mai mult, strabunicii mei mi-au povestit cum mergea lumea cu termometrul printre munti si printre vai , pe sub ape si prin aer si o masurau. Apropos, dvs v-a masurat-o cineva , cat de cat recent ? Temperatura zic. Sa nu va fi crescut in medie cu vreun grad in 200 de ani, ca e grav. Temperatura zic, nu gradul.

      • A zis ca a fost calculata, nu masurata si aici e smecheria: nu e nici calculata. E … „modelata” si razmodelata pina seamana cu ce trebuia de la bun inceput.
        Ca sa calculezi ceva trebuie sa ai numerele. Si nu le ai pe alea din 1880.
        Nu aveai pe vremea aia nici instrumente suficient de precise si nici nu monitorizai toata planeta -cum de altfel nu o faci nici acum si, mai mult, din datele „crude” selectezi numai ce convine propagandei politice.

        Toata afacerea seamana cu afacerea eclipselor. Fara indoiala ca fenomenul exista. Fenomenele . Eclipsele si schimbarile climatice. Totusi nu sint consecinta pacatelor noastre si nici nu le putem evita oricati bani am dona bisericii.
        @bunul samaritean activeaza in afacerea eclipselor. Este o afacere de Stat , in sensul ca o parte din banii colectati de State se constituia in tribut catre anumite persoane de felul lor mai alese.

  14. Cum te poate ajuta o privire mai atentă la arborele tău genealogic să te confrunți cu schimbarea climei

    Hotărât lucru, „ceva” se întâmplă în universitățile din Marea Britanie…

    Flossie Kingsbury, Postdoctoral Research Associate in History, Aberystwyth University din Wales, a publicat ieri articolul How taking a closer look at your family tree can help you get to grips with climate change.

    Ideea centrală a articolului este să înveți cum strămoșii tăi i-au exploatat pe băștinași și au ars mult cărbune ca tu astăzi să îmbrățișezi ideea de justiție și reparații climatice:

    Pe scurt, schimbarea climei este rezultatul a două procese: industrializarea și colonialismul. Industrializarea are loc atunci când modul principal de producție al unei societăți trece de la munca agricolă manuală la producția mecanizată. Colonialismul este atunci când o națiune ocupă și exercită controlul asupra altei națiuni, de obicei prin violență și exploatare.

    Fiind o post-doctorandă în istorie, admit că cele două definiții pot fi corecte. Dar mai departe, apare ceva interesant:

    Să ne uităm la câteva exemple din propria mea familie. Samuel Polyblank (născut în jurul anului 1816), unul dintre stră-stră-stră-străbunicii mei, a fost un armurier din East End-ul londonez. Navele la care a lucrat au contribuit la alimentarea cererii de comerț internațional, ducând și aducând mărfuri dinspre și înspre colonii. Este posibil ca acestea să fi fost folosite chiar de Compania Indiilor de Est, prima superputere corporatistă globală din lume și un actor-cheie în conducerea și exploatarea colonială în Asia.

    Prin munca sa, Samuel Polyblank s-a trezit prins și a lucrat pentru a sprijini un sistem ale cărui efecte – inclusiv despăduriri pe scară largă, poluare, sterilizarea solului și prăbușirea biodiversității – continuă să se facă simțite și astăzi…

    Una dintre provocările pe care le presupune implicarea personală în criza climatică este aceea de a afla că strămoșii tăi au fost complici în activități de care ai prefera să te îndepărtezi. Dar nu este vorba despre a-i învinovăți pe strămoșii noștri, care este foarte posibil să fi fost ei înșiși exploatați.

    În schimb, înțelegerea acestor conexiuni ne poate ajuta să ne încurajăm să acordăm prioritate justiției climatice și comportamentelor ecologice în propriile noastre vieți, de la reducerea consumului de carne și a călătoriilor nesustenabile până la a le scrie reprezentanților aleși în legătură cu problemele de mediu din comunitatea dumneavoastră.

    Nu știu de ce, dar am senzația că citesc fabula lui La Fontaine, Lupul și mielul, versiunea 2022.

    Justiția climatică te consideră vinovat până la al n-lea strămoș, chiar dacă în prezent ești cel mai ecologist cetățean cu putință: conduci o mașină electrică, nu mănînci carne, nu folosești mase plastice, nu ești de acord cu creșterea producțiilor de oțel, ciment și îngrășăminte – toate produse cu combustibili fosili, deși sunt piloni fundamentali ai societății moderne. Nu, nimic nu contează în fața justițiarilor climatici, precum justificările sincere ale bietului miel în fața lupului hulpav: chiar dacă tu personal n-ai făcut nimic să schimbi clima, totuși, trebuie să fie cineva printre stră-stră-strămoșii tăi care au tăiat vreo pădure, au ars niște cărbuni etc.

    Sigur, „ceva” se fumează prin campusurile britanice…

      • @fake-Harald

        Este total non-etic ceea ce ați făcut: folosiți un nick-name ultra-cunoscut pe platforma Contributors pentru a plasa spam.

        Din fericire, există mijloace de detectare a falșilor „Harald”.

        Rușine, dacă mai știți ce înseamnă.

        • Zau, e extraordinar si in acelasi timp ridicol, domnule profesor. Citiva aici asternem date si fapte expunindu-ne ideile si incercind sa le „rafinam”, stiind in orice moment ca ele nu sint complete, nu explica tot, nu sint absolute si ca putem fi oricind corectati, ca nu le stim pe toate – in termeni religiosi cunoasterea absoluta nu ne e accesibila noua, fapturilor create. Evident, asta nu inseamna deloc ca nu stim nimic, lucru pe care par a se baza tot felul de aventurieri/”adversari”.
          In tabara „adversa” avem ce? Care „contributii”? Eu n-am gasit vreuna valida de cind frecventez platforma asta. Nu la clima. Nici la stiintele stiinte! A, am gasit specialisti romani care au exprimat rezerve fata de Academie, fata de Laserul de la Magurele? Perfect, asa e normal.
          Dar am gasti si uriasa impostura si am constatat cu regret disparitia sau retragerea (sau interzicerea?) unor comentatori de valoare, am gasit economie retard si articole fanteziste, am gasit celebritati economice miorlaind abscons-analitic – asta arata atit de bine lipsa de idei! -, am gasit etatisti famelici incercind cu disperare sa-si vinda proiecte „de tara” sau „energetice” facute, cum altfel, pe banii altora.
          Si daca era vreo culme de atins, s-a atins cu fake-ul de mai sus. Ce sa zic, platforma asta risca sa devina nu cum am zis acum citeva luni, o Poiana a lui Iocan cu broadband, ci un subsol de pe la Hotnews, Digi sau cine stie cit de jos se poate cobori.
          Cumva, nu stiu cum, macar platforma asta trebuie sa faca cumva sa nu ajunga la ceea ce a scris Umberto Eco despre internet.

          • Impostorul care și-a adjudecat fraudulos nickname-ul @Harald nu a bănuit că, trăind de mulți ani în Statele Unite, am destule mijloace de a depista cine este „the real McCoy” – o expresie des folosită aici pentru depistarea și demascarea multor falsuri (fake-băuturi, fake-obiecte, fake-business-uri).

            • Domnule profesor, gasesc cu totul postmodern ca oameni care comenteaza argumentat in baza propriilor studii evidente si in cunostinta de cauza folosesc nickname-uri (guilty as charged) si care au o identitate clara pe platforma asta iar comentatori ocazionali excreta varii abureli fara vreo identitate de vreun fel oarecare mai multa decit la nivel de CNP.
              Daca-i „scuturam” dispar ca sepiile lasind in urma vreun set de link-uri convenabile. Aproape sigur vor reveni, daca nu ei atunci noiii convertiti, specia puiaza incontinuu dupa cum lesne se poate vedea peste tot.

        • Asa este. @Haralrd este un nick-name ultra-cunoscut pe platforma datorita cunostiintelor sale avansate in toate domeniile posibile si care urmeaza sa se mai inventeze. Ultima data imi punea la indoiala puterea instalat de panouri fotovoltaice pe baza numarului lor. In acel comentariu @Harald sustinea clar ca puterea instalata din exemplul dat de mine nu e reala deoarece erau „prea putine panouri” ca sa insumeze 10 KW putere.
          Ma bucur totusi ca v-ati adunat o mana de oameni aici pe platforma si va tot dati „like” la comentarii. Sustineti ca X si Y nu are dreptate si doar afirmatiile voastre sunt cele corecte ca si cum doar voi detineti adevarul absolut. Apoi, ca sa coborati si mai jos, incepeti sa aruncati cu termeni peorativi si insulte in cei care nu sunt de acord cu ideile voastre.

          • @ calin,
            adevarata nesimtire!
            „Ultima data imi punea la indoiala puterea instalat de panouri fotovoltaice pe baza numarului lor. In acel comentariu @Harald sustinea clar ca puterea instalata din exemplul dat de mine nu e reala deoarece erau „prea putine panouri” ca sa insumeze 10 KW putere.”
            Oare cum isi permitea sa-ti puna la indoiala exemplul pe care l-ai dat?
            E clar: tu detii adevarul absolut, iar unii indraznesc sa te contrazica; peste poate :D

            • Eu scoteam in evidenta argumentul adus de @Harald pentru a demonstra ca eu mint. El crede cu tarie ca puterea instalata de panouri este direct proportionala cu numarul lor. Chiar si acum mai sus a spus „După care ai venit cu un exemplu real de pe Facebook, o instalație de 30 de panouri adusă din Franța, care producea cât instalația de 22 de panouri din imaginația ta.”
              In continuare el nu intelege ca cineva poate sa detina 22 panouri fotovoltaice cu eficienta de 21% (monocristaline) si 2 mp per panou, sau poate sa detina 30 de panouri fotovoltaice cu eficienta de 15% (policristaline) si 1 mp per panou. (Nu mai explic inca o data diferenta intre monocristalin si policristalin pentru ca se gaseste la o cautare simpla pe internet). In primul caz la o radiatie solara de 1000W/mp (radiatia standard la care se calculeaza panourile), un metru patrat de fotovoltaic va avea o putere instalata de 21*1000/100 per metru patrat. Adica 210 Watt per metru patrat. Daca e panou de 2 metri patrati, rezulta 420 Watt putere instalata per panou. La 22 panouri rezulta 9240 Watt putere instalata. In celalat exemplu, ar fi 150 W produsi per metru patrat de panou instalat, si daca panoul are doar 1 metru patrat, rezulta 30(panouri)*150(W/mp)*1(mp) = 4500 W putere instalata. Si la 2 metri patrati per panou, avem 30(panouri)*150(W/mp)*2(mp) = 9000 W putere instalata la 30 panouri versu 9240 W la 22 panouri.
              Ce vreau sa sublieniez e ca @Harald vine (si a venit) cu niste argumente cat se poate de ilogice pentru a sustine ca eu am mintit cand am pus aici niste exemple de calcule. Nu detin eu adevarul absolut, dar @Harald si cei ca ei, sunt niste preoti care au ei credintele lor din care nu poti sa-i scoti. Cam asa vad eu lucrurile.

            • @calin – în lumea reală există niște panouri ”standard” de 1,6 mp care s-au generalizat. Dacă ai efectiv alte panouri, simte-te liber să le descrii și să explici prin ce diferă ele de cele ”standard” de 1,6 mp. Dar tu n-ai niciun panou și nici n-ai avut vreodată.

              Ai zeci de comentarii în care încerci să explici niște lucruri de bază, utile eventual doar la nivel de elev de liceu, dar respectivele comentarii nu fac decât să reflecte nivelul tău real de cunoștințe practice.

              Tu nu ești o persoană reală, ca tipul de pe Facebook, care și-a adus o instalație de 30 de panouri din Franța, a montat-o și a publicat datele reale. Tu ești doar un activist care prezintă ”viitorul luminos al socialismului” bazat pe regenerabile, însă în realitate n-ai avut în viața ta un panou solar rezemat de peretele casei și conectat la ceva, ca să-l vezi cum se comportă în realitate, de la o oră la alta. Tu vii doar cu povești, ăsta e rolul tău pe-aici.

    • „Sigur, „ceva” se fumează prin campusurile britanice…”

      Nimic nou, doar idei sovietice de destabilizare a occidentului.

      „tornada in Germania”

      Enea a fost luat pe sus de o vijelie, prin sec. 9-8 ien. Flotele mongole de invazie a Japoniei au fost distruse de taifunuri. Povestioara „Balaurul”, a lui Sadoveanu, din cartea „Hanul Ancutei” descrie clar o mini-tornada.

      Flossie si restul o sa faca foamea. Pan atunci insa, trebuie bagati la balamuc.

  15. Administrația Biden lansează un program de 3,5 miliarde de dolari pentru captarea CO2 direct din aer

    Pe 19 mai a.c., Departamentul de Energie (DOE) al SUA a publicat

    o notificare de intenție pentru a finanța un program de 3,5 miliarde de dolari privind infrastructura necesară pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon (CO2) direct din aer.

    Programul Regional Direct Air Capture Hubs va sprijini patru centre regionale de captare directă a CO2 la scară largă, care cuprind fiecare o rețea de proiecte de eliminare a dioxidului de carbon pentru abordarea impactului schimbării climei, creând locuri de muncă bine plătite și acordând prioritate implicării comunității și justiției ecologiste.

    Pe lângă eforturile de decarbonizare profundă a economiei prin metode precum energia curată, eficiența și inovarea industrială, implementarea pe scară largă a tehnologiilor de captare directă din aer și a infrastructurii de transport și stocare a CO2 joacă un rol semnificativ în realizarea obiectivului președintelui Biden de a realiza o tranziție echitabilă către o economie netă zero până în 2050.

    Am lucrat în perioada 2009-2012 la un proiect finanțat tot de DOE pe timpul administrației Obama, proiect menit să evalueze potențialul de sechestrare geologică a CO2 în trei rezervoare de gaze sărăcite din Oklahoma Panhandle. CO2 trebuia captat și lichefiat la surse concentrate și importante (termocentrale pe cărbuni, fabrici de ciment), după care urma transportarea și injectarea fludulii suprapresurizat în subteran.

    Ceea ce vrea acum DOE – captare directă din aer – este o fată morgana: concentrația de CO2 în atmosferă este extrem de mică (0,04%) în comparație cu marile surse industriale. Asta înseamnă consumarea unor energii, majoritar convenționale, pentru a aspira și purifica, zi și noapte, imense cantități de aer. Nu cunosc niciun studiu de fezabilitate publicat care să indice randamentul (eficiența) acestei capturări directe – nu cumva se produc mai multe emisii de CO2 decât se capturează?!

    În al doilea rând, nu există nicio metodă de sechestrare a CO2 care să fie larg răspândită și acceptată de toată lumea. Există însă studii care arată clar că nu există suficiente spații poroase, sigilate geologic pentru a nu permite migrarea CO2 înapoi în atmosferă, în care să poată fi sechestrate cantități semnificative de CO2 pentru a produce un impact climatic.

    Am încă o dată impresia că actuala administrație democrată, ca și precendenta, nu face decât să cânte melodia „verde”, preferată de ecologiști și progresiști, dispuși să arunce mulți bani publici pe himere populiste.

    • Pai chiar āsta e studiul de care avem nevoie. Vor construi patru statii pilot, o sa vadā cā au pierdut vremea, o sā scrie un final report care va spune exact asta si gata.
      … Tocmai ati aplicat un filtru rosu pe o initiativā naivā a unei administratii americane.
      BTW, nu-s nici democrat si nici de stanga dar prefer un batran incontinent si naiv la Casa Alba decat un escroc batran cu probleme psihice, un „useful idiot” .

      • Da. Problema ar fi că Rusia a anexat Crimeea în timpul unui președinte democrat la Casa Albă și și-a impus punctul de vedere în Siria în timpul aceluiași președinte democrat. După care aceeași Rusie a invadat Ucraina cu totul, în timpul următorului președinte democrat. Care (stranie coincidență) fusese vicepreședinte pe vremea anexării Crimeii și a implicării în Siria :)

        Sigur că nu ești nici demcrat și nici de stânga, în mod sigur visul vieții tale e să votezi pentru Ted Cruz. Corect? :)

        Despre desființarea Flotei a 2-a a Atlanticului de Nord, în 2011, ce-ai putea să ne spui, cărui președinte i se datorează? Simplul fapt că acum se spune că în 2011 ar fi fost ”dezactivată”, dar se recunoaște că în 2018 a fost ”reînființată” demonstrează cum nu se poate mai bine propaganda progresistă.

    • „nu există nicio metodă de sechestrare a CO2 care să fie larg răspândită și acceptată de toată lumea”

      pai sa mai asteptam cativa ani, n-ar trebui sa mai dureze mult pana inventeaza cineva padurea

  16. Pe drum cu masina, diesel, ascultam la un post de radio o discutie despre care modalitate de vizionare a filmelor este mai ecologica, la TV sau streaming si cum se poate reduce amprenta de CO2 printr-un comportament adecvat.
    Am inteles ca sursa de vizionare este cea care influenteaza consumul de energie, cu alte cuvinte ecranul.
    Un ultimii 10 ani industria producatoare de TV a avansat punand la dispozitia consumatorului televizoare cu ecrane tot mai mari, cu rezolutii tot mai bune incepand cu HD , ultra HD etc.etc ca sa aflu acum ca cel mai ecologic mod de vizionare este cu ucran cat se poate de mic si rezolutie joasa contectat la WIFI.
    Bun, din punct de vedere technologic, confort, si altele inseamna sa ne intoarcem in „epoca de piatra” a noilor technologii, fiecare ci ochii atintiti pe ecram minuscul si daca se poate sub o patura, tine de caldura si nici volumul nu trebuie dat mai tare, consuma curent.
    Va dati seama de absurditatea discutiei ? sunt recomandari ale unui post de radio cu raza mare si cu un public larg care il asculta.
    Nu cred ca mai exista scapare asa cum si cei la Bruxelles doresc ca din 2029 pe fiecare casa nou construita si fie instalate obligatoriu panouri solare, panouri solare probabil importate din China, industria europeana fiind desfiintata tot de cei la Bruxelles, Absurdistan !!

  17. Interesant ne ce ne spuneti cu exceptia finalului .Fiecare inceput are partea lui de inexactitate , fara asta nici macar Marie Curie nu ar fi ajuns detinatoarea a doua premii Nobel . Nu cred ca il puteti suspecta pe J.R.Biden de vreo atitudine stiintifica . Viitorul este cel care ne va spune daca CO2 poate sau nu poate fi captat (sechestrat )din aer .Stiinta contine si partea ei de visare iar politicul poate oferi stiintei banii necesari .

    • Bineinteles ca poate fi captat codoiu’ din aer, tehnologii exista de multa vreme. Problema insa nu se pune asa ci numai si numai daca sint indeplinite cumulativ citeva conditii:
      1 – merita facuta dpdv al vietii pe planeta asta? Raspunsul e negativ. Fara rest!
      2 – merita facuta dpdv economic? Este profitabil asa ceva. Raspunsul e iarasi negativ.

      Dioxidul de carbon nu este un poluant. Sint ele altele pe care trebuie sa se concentreze fondurile de cercetare, poluarea cu ele este pericolul si deseori ne afecteaza vietile. In plus, parte din poluare poate fi redusa prin reciclarea unor reziduuri ale activitatii industriale, acolo unde stim s-o facem. Se si face la multe materii, la majoritatea insa nu avem nici o idee fezabila nici economic si nici ecologic.
      Amestecatul dioxidului de carbon in acelasi castron cu poluarea (da, de cele mai multe ori codoiu’ e generat de procese care polueaza. Totusi, toata dezvoltarea vietii aerobe pe planeta asta inseamna emisii de codoi. Plus absolut toata dezvoltarea economica. Absolut toata!) este doar manifestarea tacticii „omului de paie”, una dintre tacticile favorite ale discursului ecologist. Daca cuiva i se pare ca lucrurile stau altfel n-ar fi rau sa inceapa prin a da exemplul personal si sa nu „polueze” pe cont propriu cu codoi o perioada: sa se abtina de la expiratie (4% codoi in aerul expirat) citeva zile. Hai, o saptamina, si sa ne spuna cum a fost …

    • „politicul poate oferi stiintei banii necesari”. habar n am cine esti (de la o vreme poluezi platforma asta cu pirturile tale) si nici nu ma intereseaza. banuiesc doar ca esti un special sau esential cu pensie uriasa, un terchea berchea ce suge inutil din bugetul Romaniei (nu esti singurul, probabil tu ai fost desemnat sa i reprezinti in „online” avind in vedere ca stii sa silabisesti). /…/

    • Huxley și Orwell erau în primul rând britanici, așa au avut ocazia să vadă și să înțeleagă degenerarea unei societăți. Însă respectiva societate britanică a mai continuat degenerarea timp de încă două generații, așa s-a ajuns la situația din prezent.

      Ca opinie personală, lucrurile au început chiar la 1066, odată cu invazia normandă. La acel moment, William Cuceritorul (supranumit și William Bastardul) a considerat că toată țara e proprietatea lui, a efectuat un recensământ detaliat asupra locuitorilor și proprietăților (Domesday Book) după care a început să încaseze chirii pe tot terenul ocupat de locuitori. Fie direct, fie prin intermediul nobililor, care primeau feudele de la rege, dar încasau ei înșiși chirii de la supuși.

      Chiar și epoca modernă, între 1750 și 1860, locuitorii din Scoția erau pur și simplu evacuați de pe părmânturile pe care familiile lor trăiau (și plăteau chirie) de generații întregi. Procesul respectiv s-a numit Highland Clearances și este lăudat și azi pentru progresele pe care le-ar fi adus în agricultură evacuarea localnicilor, uneori însoțită de plata călătoriei spre America.

      Probabil foarte puțini oameni, în afară de Huxley și Orwell, au fost capabili să înțeleagă patologia societății britanice. Însă și restul Europei se află tot cam în aceeași situație, practic a avut loc o contra-selecție: cine a dorit să trăiască într-o societate liberă a emigrat în America (adeseori forțat de împrejurări) iar cei care au rămas au fost tocmai cei care își doreau să trăiască în asemenea societăți feudale. Pentru că marxismul asta reprezintă, în esență: o întoarcere la feudalism, o întoarcere la un sistem economico-social în care totul e al statului. La fel cum pe vremea lui William Bastardul, totul era al regelui.

      • Am o curiozitate, poate ma puteti lamuri: acum multi ani am auzit intr-o emisiune radio, parca la regretatul Dan Goanta/BBC, ca terenurile pe care e cladita Londra sint proprietatea a 3 familii. Daca bine-mi aduc aminte familia regala nu e dintre ele.

        • Povestea e veche de vreo 300 de ani, iar familiile respective dețineau fiecare câteva sute de hectare. E vorba de Londra istorică, nu de Londra de azi. Există cartiere ultra-centrale, gen Mayfair și Belgravia, care își au originea pe vremea aceea și unde se plătesc și azi chirii exorbitante pe terenul ocupat (leasehold se numește mecanismul).

          Proprietarii istorici ai terenurilor din centrul Londrei sunt în lista următoare, începând cu ducele de Westminster:

          http://www.flat-living.co.uk/lifestyle/438-who-owns-london-the-great-estates

          Iar pentru situația curentă a proprietarilor de teren, la nivelul Regatului Unit, detaliile se găsesc în articolul de mai jos. Ducele de Westminster deține doar vreo 56.000 de hectare de teren în tot Regatul Unit, e abia pe locul 10 :)

          https://abcfinance.co.uk/blog/who-owns-the-uk/

          Există unele ”instituții” care maschează adevăratul proprietar persoană fizică. De exemplu, Ducatul de Cornwall (peste 54.000 de hectare) aparține prințului Charles, ”pe persoană fizică”, fără legătură cu Domeniile Coroanei. Iar Ducatul de Lancaster aparține reginei, ca domeniu privat, tot separat de Domeniile Coroanei.

          • Excelent, multumesc mult!
            Mi-am adus aminte de o chestie amuzanta, foarte posibil reala, dar care e de neimaginat la noi: Guvernul american platea o suma simbolica pentru terenurile din Grosvenor Square pe care erau Ambasada sa londoneza + cele citeva cladiri adiacente, si si-a manifestat intentia de a-l cumpara. Raspunsul primit de la trustee ar fi fost: putem discuta cu conditia sa ne dati inapoi proprietatile pe care ni le-ati confiscat cind cu Razboiul vostru de Independenta. Adica terenurile pe care e construit Miami :))))

            • O poveste amuzantă, tot cu Ambasada Statelor Unite de la Londra: a refuzat dintotdeauna să plătească Congestion Charge pentru mașinile proprii, astfel încât în decursul anilor s-au adunat peste 100.000 de amenzi și vreo 12,5 milioane de lire ”datorie”. Pe care ambasada nu o recunoaște și nici n-are vreo intenție să o plătească:

              https://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-51629344

              Partea mai puțin cunoscută e alta: 10-12% dintre mașinile fotografiate în Congestion Charge Zone și depistate cu taxa neplătită au de fapt numere false. Dacă tot știu că urmează să fie filmați și fotografiați pe tot traseul, o mulțime de ”oameni de bine” consideră că e mai ”safe” să aibă numere false :)

              Iar numerele mașinilor de ambasadă aparținând Statelor Unite, Japoniei și Rusiei (țările care au refuzat întotdeauna să plătească taxa) au un succes nemaipomenit în materie de numere false :)

  18. Radem, glumin dar in India culturile se usuca din cauza valurilor de caldura si asta in ciuda irigarilor repetate. Sa fii om de stiinta si sa negi ca schimbare proportiei de gaze din atmosfera pamantului nu va avea niciun efect e un oximoron. Or fi avand activistii climatici atitudini sectare si fanatice dar nici de partea cealalta nu va o mentalitate mai rationala si mai echilibrata.

    • Nu ați ales cel mai bun exemplu de râs/plâns.

      După China și SUA, India este de ani buni al treilea producător anual de CO2. În 2021, India a emis 2,88 Gt de CO2. Proiecțiile pentru 2030 indică emisii de 4,48 Gt.

      India ocupă locul 2 în lume în ceea ce privește consumul de cărbune, reprezentând aproximativ 84,8% din consumul total mondial de 1.139.471.430 de tone. India consumă 729.540 de metri cubi de cărbune pe cap de locuitor în fiecare an (pe baza populației din 2016, de 1.324.517.249 de persoane), sau 1.999 de metri cubi pe cap de locuitor pe zi.

      Achizițiile Indiei de țiței rusesc au crescut vertiginos de la începutul conflictului ucrainian, de la zero în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la aproximativ 300.000 de barili pe zi în martie și 700.000 pe zi în aprilie 2022. Țițeiul rusesc reprezintă acum aproape 17% din importurile indiene, față de mai puțin de 1% înainte de invazie.

      Oare India nu are oameni de știință care să cunoască efectele emisiilor sporite de CO2 asupra climei?!? Este vorba cumva de un „oximoron” indian?

      • Nu. Este vorba de eco-marxism, în toată splendoarea lui: ”n-ar fi bine să folosim noi valul de căldură din India ca pretext, ca să distrugem complet economiile europene? Ce contează că tocmai India arde cantități astronomice de cărbune? Orice pretext e bun pentru a impune sărăcie și regimuri marxiste în Europa”.

    • Am citit articolul respectiv pe 20 mai, însă infantilismul propagadistic al autorilor m-a făcut să nu-l consider demn de comentat. Dar, pentru că l-ați adus în discuție, iată motivele mele de contestare:

      Sunt niște expresii care m-au pus pe gânduri. De exemplu:

      safe planetary operating spaces…

      transformative social, political, economic, and technological pathways toward a sustainable and equitable future…

      Astfel de expresii nu au nimic de-a face cu o climă schimbătoare. Ele nu sunt altceva decât „wokisme” ale cancerului alarmist climatic care a infestat universitățile occidentale, și ultimele mele două articole au oferit suficiente exemple convingătoare.

      Există apoi niște soluții copilăresc de simple la problema „scurtării” somnului cu 15 minute din cauza încălzirii globale, soluții pentru care nu trebuiau cheltuiții banii publici ai lui Danish Agency for Higher Education and Science and the Independent Research Fund Denmark.

      – Se folosește o invenție numită aer condiționat. Dacă ești cu adevăratDanish Agency for Higher Education and Science and the Independent Research Fund Denmark ecologist, alimentezi instalația respectivă numai cu energii regenerabile, gen vânt sau soare. Pentru rezolvarea problemei intermitenței fundamentale ale celor două surse, trebuie musai noi granturi din banii publici.

      – Similar, dacă simți că îți este frig în timpul somnului, nu trebuie să citești „studii” savante. O simplă plapumă va fi suficientă.

      – Ca să fiu sarcastic, aș face o recomandare gen Yogi Berra: Dacă te trezești cu 15 minute mai devreme, te poți culca cu 15 minute mai devreme :-)

      – O re-ascultare a șlagărului „I’m So Tired” (Beatles, 1968) poate ajuta:

      I’m so tired
      I haven’t slept a wink
      I’m so tired
      My mind is on the blink
      I wonder, should I get up and fix myself a drink?

      No, no, no
      I’m so tired
      I don’t know what to do
      I’m so tired …

  19. Michteaux de Mistok ! Pe scurt, schimbarea climei este rezultatul a două procese: industrializarea și colonialismul.

    Schiombarea climei ?

    Sfarsitul glaciatiunii Würm cca +10.000 de ani in urma .. nu o fi fots „schimbarea climei” ? Dar industrailizare la finele paleolotiucului superior? Sa fie aparitia mexoliticului „industrializare”?!

    despăduriri pe scară largă,…… prăbușirea biodiversității ???!!!!
    Pai, dupa AD 1000 a cam inceput despadurirea masiva a Europei (plugul greu cu plaz tras de cai atelati cu ham de piept. A[arut pe la 900 en in Ile de France) Masoiva ca una mai modesta a aprut odata cu ahricuptira importata din Anatoloa (cca 6000 de ani)
    Prabisiorea biodiversitatii ? La 1816 Anglia celebra mai bine de 500 de ani cand a devenit „libera de lupi” !
    Ma prg deja bourul didsparuse si din Est .. fara nici un sprijin englezesc…

    Si aia este ce? Istoric?!

    • Da. Istoric. Aceeasi sursa istorica din care rezulta ca Palestina apartine evreilor ne spune si despre balaurul cu 7 capete. Imi puteti arata macar un loc de pe glob unde mai traieste aceasta specie ? Ma refer la balaur.

  20. Nu intriga pe nimeni, de ce singura energie, NESFARSITA ENERGIE A VALURILOR, aflata permanent LA NIVELUL MARII, nu este folosita de OM ! ?

    • Ca orice formă de energie, și cea a valurilor are avantaje (gratuită, regenerabilă, fără emisii de CO2) și dezavantaje, care au nevoie de mai multe cercetări și soluții tehnologice adecvate:

      – Energia valurilor poate fi nesigură, ca și cea eoliană. Dacă nu există vânt, valurile nu sunt deloc mari, ceea ce înseamnă că există foarte puțină energie cinetică pentru a fi transformată în energie electrică.

      – Generatoarele de energie a valurilor sunt mai limitate în ceea ce privește amplasarea lor decât panourile solare sau turbinele eoliene; acestea sunt amplasate doar de-a lungul liniei de coastă.

      – Fermele „de valuri” pot sta în calea bărcilor de pescuit.

      – Energia valurilor este disponibilă numai în oceane/mări – țările care nu au ieșire la mare nu pot fi interesate. Echipamentul de extracție trebuie să funcționeze într-un mediu marin, cu tot ceea ce implică acest lucru în ceea ce privește întreținerea, costurile de construcție, durata de viață și fiabilitatea.

      – Scalabilitatea sursei de energie din valuri suferă din motivele de mai sus.

      – Din cauza imaturității tehnologiei de extragere a energiei valurilor, nu este încă pe deplin clar care sunt efectele, dacă există, pe care aceasta le are asupra vieții marine (modele de migrație, comportament de aversiune, hrănire și orientare a speciilor marine etc.).

      – Costuri inițiale foarte mari pentru construcții și instalații, precum și pentru mentenanța ulterioară.

      – Posibile perturbări ale mișcărilor mareeice și ale navigației oceanice.

      – Ca și în cazul fermelor eoliene, unii oameni spun că aceste instalații strică peisajul marin și produc poluare sonoră.

      – Dacă instalarea are loc într-o zonă turistică populară, atunci o reducere a turismului ar putea avea un impact negativ asupra economiei.

      Lista dezavantanjelor este mult mai lungă decât am scris aici. Orice proiect care propune captarea energiei valurilor trebuie să înceapă printr-un studiu de fezabilitate care să răspundă acestor observații și multor altora pe care vi le pot adresa specialiștii. Discuțiile pe Contributors.ro sunt doar discuții, nu avize ale experților.

  21. Articol echilibrat si documentat.
    Selectia naturala este sfanta !
    Omul are posibilitatea nemarginita sa faca foarte multe selectii si de foarte multe ori le alege grsit .
    De ce oare ?

    • Pentru ca sintem „pattern seeking animals”, identificam sabloane pentru a ne explica lumea. Ca toate celelalte animale. Asta a fost si este unul dintre comportamentele care au permis speciei noastre sa supravietuiasca si nu prea cred ca vom fi vreodata altfel.

      Un exemplu simplu: ne speriem de vreun zgomot neobisnuit de prin casa. Asta desi traim confortabil si sigur, nu avem motive sa ne temem sau sa ne ferim de ploaie, frig sau de animale salbatice (ma rog, aici ar fi de dezvoltat dar nu e de domeniul microbiologilor). Dar asta e ceva foarte recent. In realitate citeva milioane bune de ani (vreo 6 sa fie?) stramosii nostri hominizi (preluind de la toate mamiferele, toate au strategia/comportamentul asta si nu doar ele!) au avut de-a face zilnic cu situatia: aud un sunet in iarba. Sau in frunzis. Ce-l produce, ce e aia si ce fac? In functie de ce fac voi apuca ziua de miine.
      1 – nu e un pericol. Stau pe loc, sint ok. Fug, iar sint ok.
      2 – e un leu. Fug poate sint ok. Nu fug, sint cina.
      Prin urmare sansele cele mai mari de supravietuire sint daca sint pregatit sa fug la primul sunet neobisnuit. Pentru asta trebuie adrenalina deci tonus muscular crescut si puls de fuga. E un comportament cimentat in noi inca dinainte sa ne separam ca specie. Nu s-a schimbat absolut nimic de-atunci, decit ca nu mai trebuie sa fugim zilnic de leu.
      (Am reprodus cu mici modificari fara importanta o bucata dintr-o conferinta a lui Michael Shermer).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro