duminică, octombrie 17, 2021

Frăția stelelor și a gradelor

Problema mare a lui Gabriel Oprea – și cauzată de el – nu e abuzul în serviciu privind folosirea coloanelor oficiale, ci plagiatul, și cel propriu, și cel girat, și, mai ales, repercusiunile acestuia la nivel academic  și la nivelul sistemului de securitate națională. Dar Gabriel Oprea va fi greu de prins în năvod în această problemă. Și nu pentru că ea nu există.

Vuiește presa, de câteva zile, de vestea privind ancheta penală împotriva fostului ministru de Interne și fost vice-prim-ministru pentru Securitate Națională, generalul Gabriel Oprea, pus sub învinuire pentru două fapte de abuz în serviciu privind folosirea coloanelor oficiale. Totuși, până la moartea polițstului Bogdan Gigină, un antemergător în coloana sa oficială, dl Oprea nu a fost văzut folosind coloana oficială, de nu s-a autosesizat nimeni în privința unui posibil abuz în serviciu? Nici măcar reprezentanții DNA cu care se intersecta pe la întâlniri oficiale? Și nici despre fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu, nu s-a știut că circulă cu antemergător la serviciu? Nu, aceste fapte sunt prezentate ca o revelație de dată recentă. Revelație din care, iată, s-a născut o anchetă anticorupție. Să vedem ce va ieși…

Totuși, problema mare a lui Gabriel Oprea și cauzată de el, despre care presa, o parte a presei, scrie de luni și luni de zile, o reprezintă plagiatul – și cel propriu, și cel girat – și, mai ales, repercusiunile acestuia și la nivel academic, și la nivelul sistemului de securitate națională.

Plagiatul propriu l-a ajutat în ascensiunea în carieră, Gabriel Oprea ajungând până la funcția de ministru de Interne și, deci, membru al CSAT – instituția unde se iau decizii privind apărarea ţării şi siguranţa naţională –, și la cea de vice-prim-ministru pentru Securitate Națională. Funcție din care pare să fi reușit să determine absolvirea sa de vină în acest caz de furt intelectual. În vara anului trecut, Consiliul Național de Etică – numit de miniștrii Educației, ierarhic subordonați acestuia –, a decretat, în câteva zile din momentul sesizării, că teza sa de doctorat nu e plagiată. La trei ani după ce îl albise, în mod similar, și pe fostul premier Victor Ponta. Asta, deși plagiatul, în ambele cazuri, nu numai că era atât de evident, încât era sesizabil și de către nespecialiști, dar fusese confirmat de specialiști.

Și tot plagiatul propriu l-a ajutat să-și consolideze poziția și sistemul în care era pilon important. O frăție a stelelor și a gradelor. În urmă cu trei ani, din postura de vice-premier pentru Securitate Națională, ministru de interne și coordonator de doctorate pe tema securității naționale, dl Oprea înființa Academia de Științe Militare – transformată, în 2015, în Academia de Științe ale Securității Naționale. O instituție la a cărei conducere fusese numit, nu întâmplător, fostul șef al SRI, George Maior. O instituție pusă în coordonarea științifică a MApN, a MAI, condus de Gabriel Oprea, și a SRI. O instituție care, se știa la nivel de Președinție, reunea specialiști de prestigiu în domeniul securității naționale – ale căror nume, însă, nu sunt devoalate publicului, la fel, nici activitatea de cercetare științifică pe care o fac și pentru care sunt plătiți de la bugetul de stat. „Academia de Științe ale Securității Naționale, care reunește specialiști de prestigiu în domeniu, deține toate atributele pentru a avea o contribuție semnificativă în atingerea obiectivelor Strategiei Naționale de Apărare”, declara președintele Klaus Iohannis, în august 2015, la o conferință a ASSN.

Plagiatele pe care le-a girat l-au ajutat pe Gabriel Oprea tot la consolidarea sistemului de care avea nevoie să-l susțină în carieră și, la o adică, să-l protejeze. Până acum au fost scoase la iveală șapte teze plagiate de doctorat, toate coordonate de profesorul universitar Gabriel Oprea, la instituția de învățământ superior a SRI, Academia Națională de Informații. Printre acestea, și cea a procurorului general interimar al României, Bogdan Licu. Și cine știe câte și ale cui or mai fi… Aceste situații fac ca plagiatul să nu fie doar problema d-lui Oprea, ci a unei părți a sistemului, încă nu se știe cât și până la ce nivel extinsă. Și nici nu se vrea să se afle. Așa se explică atitudinea de sfidare afișată de Academia Națională de Informații și de SRI. Comisia de Etică a ANI nici măcar nu și-a anunțat intenția de a analiza lucrările indicate ca fiind cu problem. În plus, și Academia Națională de Informații, și SRI refuză, de luni de zile, să facă publică lista cu numele celor care și-au luat doctoratul la această instituție, din 2000 până în 2015, numele conducătorilor lor de doctorat și titlul lucrării (Detalii aici – http://timpolis.ro/sri-tine-departe-de-ochii-presei-numele-doctorilor-academiei-nationale-de-informatii-si-cele-ale-indrumatorilor-lor-de-doctorat/). Și tot ANI, notificată de asociaţia GRAUR, refuză, de luni de zile, să comunice numele membrilor comisiilor care au validat cele șapte teze devoalate ca fiind plagiate şi, implicit, au validat acordarea titlului ştiinţific de doctor (Detalii aici http://www.plagiate.ro/Complici/univ.ani.bucuresti.htm).

Deci, Gabriel Oprea va fi greu de prins în năvod în problema plagiatului. Și nu pentru că ea nu există, ci pentru că decidenții din instituții ale statului abilitate să facă lumină se feresc să o facă. Deschiderea acestei cutii a Pandorei ar genera un seism de o magnitudine previzionată ca însemnată. Ale cărui replici nu se știe până unde vor fi resimțite în această frăție a stelelor și a gradelor.

Articol publicat și în TIMPOLIS.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Melania Cincea
Licenţiată în Jurnalistică, a absolvit două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. În presă lucreza din 1995, la TIMPOLIS. Colaboreaza la Revista 22.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Cum tac universitățile din România despre vaccinare

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces....

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

Ce înseamnă AUKUS?

Pentru a înţelege contextul semnării pactului AUKUS, este necesar a înţelege contextul relaţiilor dintre Australia şi China. În 2020 relaţiile dintre cele...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.