joi, martie 28, 2024

Fracktiviștii: O schiță de portret

Fracktivist:  Un activist pentru justiție ecologică și socială care este împotriva fracturării hidraulice, numite și fracking. În general, fracktiviștii acționează non-violent prin organizarea de forumuri, raliuri, marșuri, blocade, adunări de tip flash mob, statul în copaci, legarea cu lanțuri de echipamentul industrial și ocuparea spațiilor guvernamentale și ale corporațiilor din industria petrolului și gazelor.

De la New York în California și în jurul globului, fracktiviștii s-au unit ca să salveze planeta sub lozinca „INTERZICEȚI FRACKING-UL ACUM!”

(definiție adaptată din Urban Dictionary http://www.urbandictionary.com/define.php?term=Fracktivist)

NOTĂ: Nu știu dacă substantivul fracktivist este folosit în limba română. Propun definiția de mai sus.  Această schiță de portret se bazează pe opiniile mele, mai mult sau puțin subiective, despre fracktiviștii din New York. Orice asemănare cu activiștii anti-fracking din România sau aiurea este, desigur,  întâmplătoare.

Statul New York se învecinează la sud cu statul Pennsylvania.

Statul New York a instituit un moratoriu asupra fracturării hidraulice a argilelor gazoase Marcellus și Utica.

Statul Pennsylvania are una dintre cele mai intense activități de fracturare hidraulică din întreaga lume (până în aprilie a.c. 7,784 de foraje fuseseră fracturate[1]. Numere mai mari au fost raportate de statele Texas – 33,753 și Colorado – 18,168). Cele mai multe dintre aceste foraje se găsesc la granița de nord cu statul New York (Figura 1).

Figura 1. Distribuția celor 7,784 foraje fracturate hidraulic în statul Pennsylvania.[2]

În orașul New York (pe care îl cunosc de 13 ani), protestele anti-fracking sunt la ordinea zilei. Nu este aproape săptămână în care Union Square (un fel de Piața Universității) să nu găzduiască un miting, forum, spectacol folk sau un alt gen de activitate protestatară. O parte din studenții de la Brooklyn College (nu cei de la geologie!) sunt militanți activi în diverse organizații eco-, bio-, sau anti-ceva care încearcă să forțeze pe guvernatorul Cuomo să transforme moratoriul actual într-o interzicere permanentă a fracturării hidraulice în statul New York.

Un recent sondaj Siena arată că locuitorii statului New York rămân aproape egal împărțiți în legătură cu legalizarea fracturării hidraulice în statul lor: 39% pentru și 41% contra[3]. Prestigiosul ziar newyorkez, The Wall Street Journal, este de părere că „fracturarea ar putea reprezenta diferența dintre viață economică și moarte pentru New York[4]

În statul Pennsylvania (unde locuiesc de mulți ani) nu am văzut nici o manifestare similară celor din New York.

Aceste observații m-au determinat să încerc să schițez un portret al fracktiviștilor din New York așa cum i-am observat pe stradă, în sala de curs și în alte locuri publice. Repet, orice asemănare cu colegii lor din România, este, mai mult sau mai puțin, întâmplătoare.

Admit de la început că fracktiviștii sunt probabil credincioși adevărați, acel soi de oameni pe care îi găsești militând/protestând întotdeauna pentru o cauză oarecare (nu contează care). În New York (dar cred că și în alte locuri) ei sunt membrii unor mici grupuri de radicali care exprimă o atitudine negaționistă în privința fracturării hidraulice a gazelor de șist.

Cred că atitudinea aceasta își are motivația în aplicarea așa-numitului precautionary principle („better safe than sorry” sau, pe românește,  „mai bine nu facem nimic acum decât să ne pară rău mai târziu”). Este principiul pe care folclorul românesc l-a sublimat în câteva expresii memorabile, precum „Fă-te frate cu dracul până treci puntea”, „Capul plecat, sabia nu-l taie”, ori „Apa trece, pietrele rămân”. Numesc aceste proverbe expresii populare ale opțiunii „zero riscuri”.

Simplificând oarecum lucrurile, aș spune că în 1939 Finlanda (care avea de 3 ori mai puțini soldați, de 30 de ori mai puține avioane și de 100 de ori mai puține tancuri) și-a riscat independența națională intrând în război cu Uniunea Sovietică. A pierdut 70,000 de oameni, dar Uniunea Sovietică a pierdut 323,000. A pierdut unele teritorii, dar a rămas independentă și cu demnitate națională. Aplicând principiul precauțiunii („zero riscuri”), în anul următor statele baltice au fost ocupate pentru următorii 50 de ani, iar România a cedat Basarabia și Bucovina fără să tragă măcar un foc de armă. (Ucraina, anyone?)

Mai cred însă că acest principiu nu caracterizează poporul american care a demonstrat de multe ori, de-a lungul istoriei sale, că “cine nu riscă, nu câștigă”. Amintiți-vă de provocarea adresată poporului american de Președintele John F. Kennedy în 1961, imediat după ce Uniunea Sovietică lansase primul om în jurul pământului: „În următorii 10 ani Statele Unite ale Americii vor trebui să pună primul om pe Lună și să-l aducă sănătos înapoi”. Nu au trecut decât 8 ani de la acel îndemn istoric și, înfruntând riscuri enorme (Apollo 13, „Houston, we’ve had a problem”), știința și tehnologia americană au reușit ceea ce nici o altă țară din lume nu a mai reușit vreodată de atunci.

O știre recent auzită la postul național de radio NPR spunea că, „riscând” fracturarea hidraulică a argilei Bakken, statul North Dakota produce astăzi mai mult petrol decât Ecuador și Qatar (țări membre OPEC), așa că poate cere oricând admiterea în organizația OPEC!!  Bineînțeles, nimeni nu este obligat să riște. Dacă Franța sau Bulgaria au ales opțiunea „riscuri zero”, este dreptul lor s-o facă. Dacă alte țări (Australia, Canada, Marea Britanie, Polonia, China, SUA, Danemarca, Germania, Olanda, ori Noua Zeelandă) au ales să riște, viitorul le poate confirma ceea ce strămoșii noștri știau de mult: Audaces fortuna iuvat!

După aceste precizări, voi încerca să schițez un portret al fracktiviștilor din New York. Deci:

1. Fracktiviștii nu-și câștigă existența de pe pământul pe care pretind că îl protejează. Ei vor să protejeze pământul altora plecând de la idea că știu ei mai bine decât proprietarii pământului ce trebuie făcut cu acesta. Dacă un proprietar vrea să-și arendeze pământul pentru fracking, ei caută să-l convingă cu orice preț să renunțe la această intenție. (La Pungești, primarul care a îndrăznit să-și exercite dreptul lui de proprietar, a devenit la bête noire din comună).

2. Fracktiviștii, cu puține excepții (actorul Mark Ruffalo) nu locuiesc pe pământul pe care vor să-l protejeze. Cei mai mulți au locuințe în Manhattan (de exemplu, fosta soție a lui John Lennon, Yoko Ono, și fiul lor, Sean, încă locuiesc în faimoasa Dakota Building, recent convertită la încălzirea cu gaz metan!! pentru a îndeplini standardele ecologice ale orașului), Long Island și alte suburbii chic. Fără să-i cheme nimeni, ei s-au auto-constituit în detașamente de asalt care năvălesc pe teritoriul pe care, chipurile, îl vor ocrotit de riscurile fracturării hidraulice. Încercând o comparație, am remarcat, în diverse filmulețe postate pe internet, că unii dintre cei mai zgomotoși protestatari de la Pungești erau non-țărani. Unii au declarat expres că au venit de la București, Iași, Vaslui, Bârlad și alte orașe românești ca să protesteze la Pungești. Ne putem întreba, precum poetul, „Ce-i mâna pe ei în luptă, ce voia acel Apus?”. Poate că, pentru mine, cel mai șocant filmuleț a fost cel în care țăranii din satul bunicilor mei, Fruntișeni, „mânați în luptă” de preotul satului demonstrau cu îndârjire în orașul meu natal, Bârlad, sub lozinca năucitoare „Fruntișenii spun NU gazelor de șist!” (ca pe vremuri, când „România spune NU bombei cu neutroni!”). Ce treabă aveau țăranii din Fruntișeni (comuna Grivița) cu țăranii din comuna Pungești?!

3. Fracktiviștii care militează departe de casele lor cheltuiesc banii proprii, banii familiei sau banii … (completați Dvs. cu date concrete). La prima vedere, pare că activitatea lor este 100% dezinteresată, un altruism pur creștin. În timpul acesta, mulți dintre proprietarii de pământ newyorkezi în numele cărora și pentru care fracktiviștii militează cu o înverșunare demnă de o cauză mai bună o duc greu cu banii. Vecinul actorului Mark Rufallo, un crescător de vaci pe nume William Graby, a declarat ziarului New York Times că actorul vrea să-l deposedeze de drepturile lui asupra pământului și că „ noi avem nevoie de industrie și de joburi ca să ne putem trimite copiii la facultate”[5]. O primă de închiriere și o redevență anuală bazată pe cantitatea de gaz extrasă sunt foarte atractive pentru multe familii nevoiașe. Dacă legea petrolului din România ar prevedea cointeresarea materială a proprietarilor de terenuri propuse pentru fracking, sunt convins că protestele tip Pungești s-ar diminua considerabil.

4. Fracktiviștii sunt, în general, tineri fără o familie proprie: studenți, artiști, oameni cu diverse complexe emoționale sau marcați de vini reale sau imaginare, lipsiți, în mare parte, de aparatul analitic care le-ar facilita înțelegerea comprehensivă a fenomenelor pe care le detestă. Union Square le oferă un loc privilegiat de aglomerare și aglutinare a unor opinii congenere, uneori teribiliste, uneori anarhiste, uneori anti-capitaliste, totul acompaniat de cântece folk și scandări ritmate. Cred că numai o mică parte din acești tineri fracktiviști sunt protestatari înnăscuți – restul sunt făcuți din aluatul hippilor din anii ’60, iar activismul lor este doar une maladie de jeunesse, rapid vindecabilă în momentul când vor prelua responsabilitățile unei familii proprii (nu una imaginară, din satul pe care pretind că-l protejează). Mai cred că actualii hipsteri new-yorkezi (mulți dintre ei fracktiviști) sunt urmașii hippilor care erau activi în anii ’60 în Greenwich Village, în vecinătatea lui Union Square de astăzi.

5. Fracktiviștii știu că frica publicului de fracturarea hidraulică este bazată pe emoții și percepții mai degrabă decât pe argumente faptice. Informația de specialitate a publicului este în general sporadică și plină de lacune. În aceste condiții, percepțiile de tot felul tind să se substituie realității. Iar în meciul care urmează, percepțiile câștigă de cele mai multe ori în fața realității. Apelul la emoții în loc de logică sau rațiune sunt tactica preferată a fracktiviștilor (vezi și Gasland sau puterea manipulării). Industria încearcă să-și avanseze punctele de vedere utilizând știința și argumentele raționale. Fracktiviștii nu trebuie să facă la fel. Agenda lor conține alte căi de acțiune.

6. Fracktiviștii pe care i-am cunoscut eu nu au cunoștințe elementare de geologia petrolului, prospecțiune, explorare, exploatare, petrofizică, geochimie, carotaj geofizic, ingineria zăcămintelor de petrol și gaze etc., etc., etc. (Din nefericire, și pe această platformă scriu sau comentează tot soiul de semi-docți și sferto-docți cu ifose ignare). Ei nu-ți pot spune pe loc, fără să se repeadă la Wikipedia sau Google, care este diferența dintre un șist argilos și un șist metamorfic. De ce ne interesează primul și nu al doilea? Care este deosebirea între permeabilitate absolută și relativă a unei formațiuni șistoase? Care lege din fizică se aplică la caracterizarea cantitativă a mișcării fluidelor (inclusiv a celor încărcate cu chimicale) prin crusta terestră? Cât timp este necesar pentru o moleculă poluantă să urce prin roci de la 2.000 metri (locul fracturării hidraulice) la 100 m (locul pânzei freatice) pentru a polua? Și ce forță poate acționa asupra acestei molecule pentru a învinge gravitația?

Toate aceste întrebări rămân fără răspuns, dar ei combat mai târziu pentru că s-au informat pe…Internet!!! Nu o facultate de specialitate, cu masterat, nu un doctorat care să-ți formezi profilul de expert, nu articole peer-reviewed sau cărți publicate în domeniu, nimic, nimic, nimic.  Ei te combat cu link-uri și iar link-uri de pe Internet!. Am ajuns într-o asemenea fază când am putea rescrie lupta dintre Prâslea cel voinic și Zmeul cel rău în secolul al XXI-lea: Vrei în buzdugane să ne izbim, în săbii să ne tăiem, sau în link-uri să ne încrucișăm? Ba în link-uri că-s mai multe și tu nu le găsești pe toate așa repede ca mine!

Reiau aici un comentariu pe care l-am postat mai demult la un articol apărut pe CriticAtac:

Ne-am pricopsit cu tot felul de diverși specialiști, de la profesori de română la popi, de la filosofi la economiști, de la activiști eco- la contabili ș.a., ș.a., care practică, demni de o cauză mai bună, al treilea sport național românesc – datul cu părerea (primele două fiind oina și mâncatul semințelor de floarea soarelui). Cu „studii” încropite la repezeală la celebrele facultăți Google, Wikipedia, sau YouTube, se reped la datul cu părerea ca să mai confirme încă o dată cele spuse mai demult de cineva, că „de la sublim la ridicol nu-i decât un pas”.

Domnilor/doamnelor moderatori/moderatoare, de ce nu solicitați expres articole despre gazele de șist de la experții români care realmente cunosc geologie, hidrogeologie, foraj, transport de hidrocarburi etc.? Cu atâția veleitari (chiar dacă sunt „mânați în luptă” de intenții bune) riscăm să producem o vocifereală cacofonică de mai mare dragul, din care nu se mai înțelege nimic: ce avem (dacă avem), ce vrem să facem cu ele (gazele de șist), e bine sau e rău dacă ele există și le-am putea exploata ș.c.l.

Aceasta este o schiță de portret. Nimic mai mult. Dar nici mai puțin.

___________________________

[1] http://www.depreportingservices.state.pa.us/ReportServer/Pages/ReportViewer.aspx?/Oil_Gas/Spud_External_Data

[2] http://maps.fractracker.org/latest/?appid=28041aae3e674e04b0f987f047f3fe59

[3] Opposition to Fracking Falls Slightly as the Issue Continues to Nearly Evenly Divide Voters, http://www.siena.edu/uploadedfiles/home/parents_and_community/community_page/sri/sny_poll/SNY%20May%202013%20Poll%20Release%20–%20FINAL.pdf

[4] Allysia Finley, The Wall Street Journal : „Cuomo’s Fracking Decision”, 12 februarie 2013, http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424127887324196204578298632539978710?mg=reno64-wsj&url=http%3A%2F%2Fonline.wsj.com%2Farticle%2FSB10001424127887324196204578298632539978710.html

[5] http://www.nytimes.com/2011/12/04/fashion/mark-ruffalo-actor-embraces-anti-fracking-role.html?pagewanted=all&_r=0

Distribuie acest articol

81 COMENTARII

  1. Domnule Cranganu, fara a intra in discutia despre cat de oportuna din punct de vedere economic, politic sau ecologic este exploatarea gazelor de sist in Romania, trebuie sa va atrag atentia asupra catorva fapte pe care articolul dvs. le ocoleste foarte convenabil.

    – la Pungesti in acest moment exista un „stat in stat”, in care legea Romaniei si drepturile constitutionale ale cetatenilor nu se aplica. Sutele de abuzuri ale jandarmilor, care printre altele au daramat tabere de protest situate pe terenuri private, au intrat peste oameni in casa, au amenintat copiii ca daca parintii lor protesteaza nu vor mai fi primiti la scoala etc., nu sunt comportamente care ar trebui sa existe intr-un stat de drept, membru UE, in 2014

    – lista cu ilegalitatile asociate cu explorarea gazelor de sist este enorma: de la instalarea sondei pe un teren concesionat ilegal (primarul Pungestiului este anchetat de Parchet), pana la zecile de cazuri in care angajatii firmelor de explorare au ocupat terenuri private si chiar au desfasurat explozii de test fara acordul proprietarilor

    – oamenii din Pungesti si alte localitati similare nu vor primi nici un fel de compensatie in caz ca panza freatica a localitatii va fi otravita cu substantele folosite la fracturare (compozitia acestor substante fiind secreta), ceea ce, avand in vedere faptul ca agricultura este singura ocupatie a majoritatii satenilor, este de natura a saraci intreaga populatie din zona

    – nu exista in acest moment nici o lege care sa acopere exploatarea sau explorarea gazelor de sist, legile existente referindu-se la resursele conventionale de gaz si petrol, fapt confirmat de mai multe sentinte judecatoresti in acest sens

    – compania Chevron a lasat in urma dezastre enorme in alte tari cu administratie corupta si stat de drept slab, obtinand profituri imense, distrugand vietile a zeci de mii de oameni si refuzand sa-si asume orice responsabilitate. Ceea ce s-a intamplat in Ecuador, precum si batalia legala de dupa sunt exemple graitoare pentru care ar trebui sa avem foarte mare grija in relatiile cu aceasta companie

    – cel mai important, nu a existat nici un fel de discutie la nivel national despre oportunitatea explorarii si exploatarii acestor gaze, posibilul impact asupra mediului, beneficiile economice, destinatarii acestor beneficii economice, necesitatea economica sau politica a exploatarii lor. Lipsa de transparenta, actiunea discretionara si in general politica pumnului in gura au caracterizat comportamentul autoritatilor in aceasta problema. Va readuc aminte ca datoria autoritatilor este sa duca la indeplinire vointa poporului care le-a ales, nu vointa unei corporatii.

    Personal am iesit in strada de mai multe ori sa protestez impotriva explorarii si exploatarii acestor gaze si voi iesi in continuare, desi nu sunt strict impotriva acestui proiect. Chiar daca Romania este foarte putin dependenta de gazul rusesc, accept posibila necesitate a exploatarii gazelor de sist pentru a le livra pe piata europeana si a scadea vulnerabilitatea UE fata de Rusia.
    Insa acest lucru trebuie sa se faca doar dupa discutii serioase pe aceasta tema, cu implicarea tuturor celor interesati – localnici, autoritati, companii, societatea civila, mediul academic (specialisti) si populatia in ansamblul ei. Ceea ce nu accept si nu voi accepta vreodata este incalcarea grosolana a legilor si statului de drept pentru niste pretinse beneficii care cel mai probabil nu se vor duce la stat ci in buzunarele oficialilor corupti cumparati de Chevron, in timp ce localnicii raman cu pamantul otravit iar Romania pierde importante resurse de apa si pamant arabil.

    • Dle Adrian M, va incadrati perfect la definitia fracktivistului, felicitari!

      Observ ca printre altele faceti referire la cazul Ecuador si afirmati ca Chevron a refuzat sa-si asume orice responsabilitate. In primul rand Chevron nu a exploatat nimic in Ecuador ci Texaco. E ca si cum ai pune sa plateasca Lafarge pentru poluarea produsa de Cimentul Medgidia in intervalul 1970-1989.
      Texaco a fost asociata in Ecuador cu PetroEcuador iar in 1992, cu 9(noua) ani inainte a deveni parte a Chevron, a cedat actiunile sale petroEcuador si a procedat la curatarea unor zone afectate urmand ca PetroEcuador sa continue activitatile de reabilitare ecologica. Ca a facut PetroEcuador ca orice companie de stat care se respecta? A continuat exploatarile fara sa le pese.
      Actualul proces este capodopera unor avocati specializati in astfel de procese care si-au propus sa dea lovitura vietii avand in vedere sumele vehiculate si comisioanele de succes aferente.

      As adauga la spusele D-lui Cranganu ca cea mai elocventa ilustrare a principiului „better safe than sorry” si a principiului precautiei cu 0 threeshold este povestea drobului de sare.

    • Nu cred ca e cazul sa va bateti capul. Cand se incepe cu catalogarea adversarilor la modul cel mai mojic, ca oameni fara aparat nalitic:”sunt, în general, tineri fără o familie proprie: studenți, artiști, oameni cu diverse complexe emoționale sau marcați de vini reale sau imaginare, lipsiți, în mare parte, de aparatul analitic care le-ar facilita înțelegerea comprehensivă a fenomenelor pe care le detestă. ”
      nu mai poate avea loc un dialog. Nu poti sa discuti cu niste oameni pe care nu prea ii duce capul! Ma intreb, ca mare profesor universitar ce ste domnul Cranganu, pe ce argumente stiintifice se bazeaza aceasta descriere.
      P.S.: sunt mai degraba pentru exploatarea gazelor de sist, dar nu in orice conditii.

  2. Protestele reprezintă absenţa unui dialog sau chiar refuzul lui. Sunt de acord cu dvs. în privinţa intenţiilor de a respinge fracturarea hidraulică, pentru că nu sunt ecologist. Însă mulţi au impresia că sunt, nefiind în stare nici măcar să-şi sorteze gunoaiele. Problema cea mai mare legată de Pungeşti, după mine, este că într-adevăr, nimeni nu-i întreabă pe ţărani ce vor şi nu intenţionează nimeni să-i compenseze în vreun fel, dacă ar începe explorările. Guvernul, companiile şi manifestanţii anti-fracking se comportă EXACT la fel – fiecare ştie ce-i mai bine pentru om, numai să nu se bată cap în cap cu interesele proprii (de la economic la părerism).

    • Corect !

      Deci problema principală în România NU o reprezintă gazele de șist în sine (explorare, exploatare, whatever) ci cadrul legal. Și MAI ALES aplicarea acestuia de către ”organele” abilitate ale statului. Cum acestea sînt alcătuite din oameni, indiferent ce legi avem sau vom avea, riscul unor derapaje oribile este enorm. Faptul că Chevron, RMGC și alți antreprenori își maximizează profiturile profitînd de trepădușii administrației de stat ne privește pe NOI, nu pe EI. Vezi cazul Ion Niculae (și mulți, mulți alții).

      AICEA E NECAZUL ! Aicea ar fi de protestat.

      DE CE ?

      Fiindcă la români există o proporție semnificativă de indivizi gata să-și vîndă mama și tatăl pentru un… caltaboș. Povestea e foarte veche, iar comunismul, prin fărădelegea lui intrinsecă, nu a făcut decît să o exacerbeze, dar nu s-o inventeze. Dacă nu mă credeți citiți amintirile lui Radu Rosetti despre corupția infernală din timpul domniei lui Cuza (datorată îngăduinței Domnului, NU în beneficiul lui). Păi cum vine asta ? Dacă Vodă nu pune biciul pe noi, ne jefuim compatrioții pînă la exterminare ?

      În loc de „toți pentru unul, unul pentru toți”, noi acționăm după principiul „TOȚI ÎMPOTRIVA TUTUROR”.

      Adică nu sîntem o națiune, ci doar o etnie.

      Povestea cu geologia-ecologia + activismul militant (ce se blegește la prima ploaie mai rece) dovedește încă o dată enorma noastră superficialitate.

      • @ Vasiliu Mircea Paul – aici ar fi două probleme, pe care se pare că evitați să le abordați rațional, tot fiindcă știți dvs. ce e mai bine pentru alții.

        Prima ar fi regimul juridic al resurselor subsolului. Nici eu nu cred că ar trebui să aparțină statului, deci avem nevoie de o schimbare a Constituției. Putem solicita chiar și un moratoriu asupra exploatării resurselor subsolului, până la eventuala modificare a Constituției. Și putem, dezbate problema asta în liniște, dar nu de pe poziții de forță, ocupând terenurile pentru a împiedica orice EXPLORARE. Explorarea nu fracturează nimic, da?

        Dacă apelați la poziții de forță, atunci jandarmii vor proceda cum știu ei mai bine, pentru că exact ăsta e rolul lor într-o societate modernă, să conserve monopolul statului asupra forței. Dacă sunteți de părere că acest monopol nu ar trebui să existe, puteți să cereți și aici o modificare a Constituției. Dar eliminarea acestui monopolo al forței deținut de stat s-ar putea să nu vă placă. Chevron ar putea aduce mercenari (angajați chiar dintre localnici) să se lupte cu protestatarii, așa că e mai bine să rămână statului monopolul forței. Eu așa zic :P

        A doua chestiune e situația actuală a resurselor de gaz. Nu ne aflăm la 1900, când nimeni nu utiliza gaz metan, ca să ne punem întrebări de genul ”o fi bun, n-o fi bun?”. Îl utilizăm și îl importăm într-o anumită măsură din Rusia. Adică pe durata moratoriului de care vorbeam mai sus, vom continua să utilizăm și să importăm gaz din Rusia. Aveți soluții pentru asta? Sau nu vă deranjează cu nimic situația existentă?

        • vad ca sinteti informat
          citeva intrebari care sa ma/ne lumineze :
          care i ponderea titeiului romanesc in consumul total ? si cum beneficiaza cetateanul roman de faptul ca avem avem petrol si ca el este exploatat de firme straine ? plateste mai putin la pompa? nu vreau sa aflu detalii despre taxele pe profit incasate de stat si de care beneficiaza sectorul public : scoli bune, sosele asfaltate, spitale utilate etc. ele sint arhicunoscute.
          sa inteleg ca beneficiile exploatarii gazelor de sist vor fi asemanatoare ?
          eu credeam da doar tarile din lumea a treia isi vinde resursele naturale in stare bruta.

          • @euripide. Care este definitia unei firme straine?
            Rompetrol INAINTE de a fi vanduta kazahilor era tot inmatriculata in Antilele Olandeze.
            Nationalitatea actionarilor? adica daca romanii detin 50,1% este romaneasca si cand scad la 49,9% nu mai e romaneasca?
            La firmele pe bursa cum le stiti „nationalitatea”?
            Cand un fond de pensii din RO investeste pe bursa din Austria, firma in cauza nu mai e austriaca?

            Gresesc spunand ca luati in considerare numai firmele cu capital integral de stat?

            • Și iată cum discuția deviază subit și complet de la problemele punctate în comentariul meu.

          • @ euripide – naționalitatea firmei nu are nicio relevanță. Sunt de-acord că poporul ar trebui să beneficieze de resursele subsolului, iar Constituția actuală exact asta pretinde, că statul administrează în numele poporului aceste resurse. Dacă soluția e modificarea Constituției, ce treabă Chevron cu chestia asta?

            E adevărat că resursele subsolului nu sunt meritele celui care deține terenul, ceea ce într-o țară cu populație rară (Norvegia, de exemplu) se poate concretiza în administrarea de către stat a beneficiilor obținute. Dar și varianta americană mi se pare acceptabilă, deținătorul poate vinde sau închiria terenul celui interesat să exploateze acele resurse.

            Pe de altă parte, mulți români văd lucrurile într-un mod ”eminamente agricol”, fiind crescuți la țară. Nu e vina lor că pentru ei terenul înseamnă neapărat grâu și porumb, așa au fost vremurile, dar atât timp cât nu se pot obține recolte de 8.000 – 8.500 kg la hectar, ca în Franța sau Germania, cred că e preferabil să exploatăm gazul și să cumpărăm grâul de la ei. Mercantilismul ăsta demn de secolul XVII (români vs. străini în economie ) nu va ajuta România să iasă din sărăcia actuală.

            Țările occidentale bogate au un motiv pentru care sunt bogate, iar asta pornește de la faptul că Adam Smith a înțeles și demonstrat că mercantilismul era greșit. 300 de ani mai târziu, românii încă gândesc în termeni mercantili, după care se miră de sărăcia în care trăiesc.

  3. Eu personal nu doresc exploatarea prin fracturare hidraulica pentru ca e poluanta. Efectele a ce face omul nu sunt cunoscute oricat de „sigure” sunt tehnologiile. Accidente se intampla si efectele asupra mediului sunt daunatoare. Sigur din biroul din oras e greu sa intelegi, asta daca vrei, ce inseamna un accident ecologic pentru oamenii din zona. E bine sa va uitati la pledoariile anti cianurare din Parlamentul European sa vedeti ce inseamna un accident ecologic.

    A doua problema este scopul. Daca este doar castigul facil oamenii se impotrivesc. E o strategie nesustenabila si mai e si poluanta. A se vedea cazul Germaniei care a interzis si fracturarea si energia nucleara pentru a opta pentru o strategie verde. Am vazut si la noi ca avem un procent important de energie obtinut din energia eoliana si asta e bine.

    Al treilea lucru care indica scopul pur pecuniar al acestor exploatari este ascunderea datelor exacte de cantitati de apa si chimicale, precum si compozitia acestui amestec in spatele campaniilor de promovare a frackingului. Daca nu e nimic de ascuns sa se publice si oamenii isi vor forma o opinie.

    • @vladB.
      A. Mai poluante: termocentralele pe carbuni, auto cu EURO 1,2
      B. Stie careva cum se elimina orice accident ? [ecologic, industrial etc]. Ca o paralela: interzicerea automobilului ar elimina accidentele de circulatie. O facem?
      C. Faptul ca nu toate efectele sunt cunoscute a impiedicat cumva evolutia cailor ferate, a automobilului sau a transportului aerian? Stim toate efectele utilizarii pesticidelor? Dar suntem gata sa acceptam injumatatirea recoltelor in numele eliminarii pesticidelor?
      D. Nu substantele utilizate in fracking sunt secrete ci proportia si modul de utilizare.
      E. Germania incepe sa rediscute energia nucleara.

      PS. care activitate industriala NU polueaza deloc? si care prezinta ZERO risc?

    • VladB – tu personal ar trebui să faci o listă cu cele mai poluante resurse energetice, după care să militezi pentru eliminarea lor exact în aceeași ordine. Adică tăierea lemnului și arderea lui este mult mai poluantă decât arderea gazului natural, apoi urmează cărbunele, apoi urmează petrolul și abia după aceea vin gazele naturale.

      Sincer să fiu, mi-ar plăcea să transformăm România într-o grădină botanică, așa cum spunea Victor Ponta. Dar ca să putem cumpăra energia de la alții (și să nu ne intereseze cum o obțin ei) ar trebui să fim în stare să producem ceva nemaipomenit de valoros pentru ei, astfel încât să nu riscăm să ne întrerupă alimentarea cu energie ”când vrea mușchii lor”. Ceea ce deocamdată nu e cazul, iar Rusia exact asta face, exportă gaz și întrerupe furnizarea când vrea Putin.

  4. Pentru cei care spun ca ies dezinteresati in strada. DE CE nu iesiti dezinteresati si la alte magarii nationale? Vezi datoria extirpata a rompetrolului, vezi apararea mafiei de catre prim ministri in functie, vezi atatea si atatea catastrogfe mult mai groaznice decat posibilitatea explorarii si exploatarii gazelor. Atunci vor si si fracktivistii credibili, cand vor milita si impotriva flagelului coruptiei generalizate.
    Pana atunci, ii consider instrumente in niste maini.

    • Astia sunt niste instrumente pentru ca n-au iesit in strada (eterna poveste…) pentru a protesta si pe subiectul X, Y, Z. Este o metoda infailibila pentru a arunca cu noroi in niste oameni pe care nu-i cunosti – indiferent pentru ce-ar protesta, intotdeauna exista numeroase alte subiecte pentru care n-au protestat. Ori protestezi impotriva tuturor subiectelor imaginabile (lucru evident imposibil), ori ciocu’ mic.
      In schimb, pe dvs. insiva – care, in mod destul de clar, n-ati protestat nici pe subiectele RMGC, nici fracking, dar nici pe cele notate mai sus cu X, Y, Z – pe dvs. insiva cum v-ati califica?

      Doi, o astfel de discreditare a protestatarilor mi se pare foarte periculoasa. Discreditati astazi, din motive de dvs. stiute, protestatarii anti-fracking, apoi maine sa nu va mirati ca atunci cand o sa protestati DVS. pentru ce credeti de cuviinta, o sa va treziti cu o armata de jandarmi, cu bate-n cap, bagat in duba, consemnat in casa samd.
      Ceea ce se intampla de aproape sase luni in Vaslui creeaza un precedent foarte periculos si da apa la moara sustinatorilor unui stat politienesc, le da increderea ca pot „rezolva” orice problema prin aplicarea unei represiuni disproportionate.
      Cunosc suficient de bine – ca si dl. Profesor, banuiesc – istoria colectivizarii din acele zone incat sa stiu ca singurul mod in care au putut invinge cerbicia taranilor acesta a fost, sa-i dezbine, sa-i impiedice sa se uneasca si apoi sa-i „pacifice” pe rand, sat cu sat. Adica exact ce scrie mai sus dl. Profesor cand „se mira” de ce protesteaza cei din Fruntisani, ca doar nu-i priveste ce se intampla in Pungesti…

      Trei, zic sa aveti un one-to-one cu dl. Profesor si sa va hotarati cum e cu (dez)interesul protestatarilor anti-fracking. La pct. 1, 2 si 3 de mai sus, dl. Profesor ii gaseste vinovati pe protestatari de lipsa interesului; dvs. dimpotriva, ii acuzati de existenta unor interese. Damned if you do, damned if you don’t.

      Cat despre articolul propriu-zis, d-le Profesor Cranganu, poate va ganditi cum se aplica tezele de mai sus (in special primele) suporterilor frackingului, eventual dvs. insiva.
      Iar data viitoare nu mai insultati cititorii cu pretexte puerile cum ca dvs. scrieti despre cei din New York, ca asemanarile sunt pur intamplatoare etc. De-aia ati pomenit in articol doar Pungestii de vreo 4-5 ori, sa nu mai zic de altele din Vaslui, pentru ca va referiti exclusiv la newyorkezi, nu-i asa?
      Subiect altminteri extrem de important pentru romani, cine si pentru ce protesteaza in Union Square…
      In opinia mea, nu e absolut nicio problema ca dvs. sustineti fara rezerve aceasta tehnologie. Spre deosebire de foarte multi altii, aveti o identitate, aveti o cariera „grea” care va da credibilitate si, cel mai important, aveti un interes legitim. Chiar daca nu e direct, personal (nu-mi mai amintesc daca ati scris pe undeva vreun disclaimer), faptul ca pregatiti oameni printre ai caror viitori angajatori se afla (si) aceasta industrie, e suficient pentru acel interes legitim.
      Tocmai din acest motiv zic ca e sub demnitatea dvs. sa recurgeti la smecherii de-astea ieftine, mistocareli si insinuari, atacuri la persoana etc.

  5. (1)2)3)nu toti crestinii sunt ipocriti, unii mai sunt chiar altruisti.
    (4)pe hipioti nu poti sa-i motivezi material, au idealuri (mai mult sau mai putin naive), insa datorita lor nu mai aruncam deseurile oriunde si oricum
    (5)6) sa zicem ca trebuie sa zbori cu un avion nou, cu putine date statistice, nu stii daca sa ai incredere (oricat de inginer ai fi). abia cand vezi pilotul dispus sa piloteze acel avion, care garanteaza cu viata lui riscurile, esti dispus sa fii mai optimist.
    vreau sa spun ca fractivistii sunt oricum pesimisti, insa nici nu au motive sa aiba incredere in multinationale care vor musamaliza totul, avand avocati si asigurari foarte bune.

  6. Dupa mintea mea de total ignorant in domeniul geologiei si exploatarii hidrocarburilor (ceea ce probabil ma califica drept sferto-doct) consider ca oamenii din Pungesti (si nu numai) au tot dreptul sa fie ingrijorati cu privire la posibilele efecte ale fracking-ului. Daca tot spuneti ca e imposibil ca pinza freatica sa fie infestata, haideti sa punem in contract ca, daca acest lucru se intimpla, Chevron e dator sa-i despagubeasca pe proprietarii de case si paminturi din acea zona. Sau trebuie sa fiu cumva avocat pentru a-mi exprima aceasta opinie?

    Un articol (chiar si de blog) ar trebui sa arate o oarecare deschidere spre dialog, nu sa contina comentarii umorale. Va faceti un mare deserviciu prin modul in care va aparati punctul de vedere, domnul Adrian M reusind sa si-l expuna pe al sau intr-un mod ireprosabil.

    • @alin. Cine sunt ultra-expertii care sa puna intr-un contract toate efectele POSIBILE ale frackingului? Daca scapa vreunul [si atrag atentia ca si azi apar efecte necunoscute ale unor tehnologii vechi de UNA SUTA ani] ce se intampla? mazilim expertii pe motiv ca au fost cumparati [cum vad ca se profileaza azi]?

      Exista intre activistii anti careva care sa insire riscurile? TOATE? daca da, sa vedem documentul, daca nu, despre ce vorbim?

      Daca consideratiile anti s-ar fi aplicat acum 150 ani, mai aveam automobilul [caci nr. mortilor in accidente a depasit milionul in acesti ani pe toto globul]?
      Dar caile ferate? dar avioanele? dar tipografiile [otraviri cu plumb]?
      Dar energia nucleara [ar fi avut Franta acest nivel de trai fara energie nucleara?]?

      Care este autoritatea care decide ce riscuri sunt acceptabile la tehnologia X vs. tehnologia Y?

  7. @Razvan A: Repet ce am mai spus si in alte dati: cum adica, sa protesteze unii pentru tot ? Da’ ce, avem noi o datorie mai mare decat ceilalti de a ne ocupa de tot ce merge prost ?
    Adica unii sa iasa pentru orice, ceilalti sa stea frumusel, la berica, la mititei, ca ies fraierii pentru ei. Ai o mentalitate de mitica sadea.
    Nu, lucrurile sunt mult mai simple. Daca poporul e … lipsit de minte si voteaza corupti, asta e. Nu reusesti sa combati in cateva mii de oameni latratul zilnic al latrinelor mediatice, care intra fara efort in casa a milioane de oameni. Daca s-o destepta boboru’, o sa-i mai mature pe astia.
    Diferenta dintre gazelle de sist / RM si celelalte este ireparabilitatea daunelor. Coruptii pot fi arestati, padurile replantate etc., daca se desteapta, in sfarsit, romanul..
    Cu gazele de sist / RM … nu ai cum s-o repari. Tocmai, prim-hotul care apara toti hotii reprezinta aparatul care se va ocupa de controale, negocieri etc. Orice poate merge prost va merge prost – ii suspectezi pe bugetarii nostri de competenta, buna-vointa, onestitate ? Daca da … nu pot sa-ti spun decat ca esti naiv.
    Asadar, resurse imense date pe degeaba + orice norma de mediu incalcata, cu consecintele de rigoare. Chestiile astea nu ai cum sa le dregi, asa ca … merita mai multa bataie de cap.
    In rest, mai miscati-va dosurile si voi, ca noi astia care militam si impotriva gazelor de sist nu am primit tara cadou, pentru folos si profit propriu, asa ca e treaba noastra sa luptam pentru tot ce misca.
    P.S. Eu am participat la mai multe proteste, inclusiv impotriva lui Ponta. La fel au facut si altii. Dar mai am si altele de facut, nu stau toata ziua la proteste, ca nu pot si nu vreau – mi se pare o conditie de baza a democratiei ca cetatenii sa se implice in viata publica, si nu doar printr-un vot din cand in cand. Asadar, imi fac datoria civica. Imi stabilesc niste prioritati, si am spus mai sus ca unul dintre criterii este ireparabilitatea. Bine, rau, asa mi le stabilesc.
    Dar nu cred ca datoria mea e mai mare decat a altora, ca sa stau eu toata ziua la proteste in timp ce ei isi vad de viata lor.
    Vi se pare ca ce facem noi nu e de ajuns ? Aveti alte prioritati ? Lasati puturosenia si faceti ceva, nu asteptati para malaiata in gura lu’ natafleata, ca nu suntem protestatari de serviciu.

    • Pe mine nu ma intereseaza sa protestez pentru retarzii romanei. Sa fie clar asta. retarzii merg odata la 4 ani la vot, pun stampila pe micul cel mai mare si s-a incheiat alt ciclu electoral…sau incepe. In opozitie cu Tutea care s-a cait ca a facut puscarie pentru un popor de idioti, desi fara sa ma compar, o sa previn o astfel de intamplare.
      Tu poti sa faci ce vrei, pe retarzi nu ii intereseaza. Ei sunt acolo…MULTI. Taranul din Pungesti este la fel de vinovat pentru ca nu s-a opus niciodata in istoria lui prostiei, lenei, coruptiei. El a facut ce e mai bine pentru el, dar pe termen scurt. La fel altii…si altii.
      Asta cu datul resurselor la straini e propaganda de factura ceausista. Asta e mentalitatea si in Rusia. Au un munte de aur si au impresia ca li se cuvine 99% din el desi ei nu vin cu nici o letcaie, dimpotriva iti cheltuie bani de te indoaie prin obstacolele birocratice si de sistem. Pe deasupra nu au habar de tehnologie, de riscuri, de nimic. Dar VOR.
      Pai sa zici merci daca vine Chevrion si se intinde suficient incat sa aiba motiv serios americanii sa ne apere in caz de razbel cu rusii. Rusi care nu mai stau sa te asculte cum bati tu cu petul de asfalt ci iti pus bocancul pe grumaz si ti-au luat tot gazul si aurul si c emai vor. Fara prea multe intrebari.
      Asa ca, faceti bine si luptati pentru transparenta si curatirea sistemului…singura cale spre bunastare. Asta cu ecologismul lui peste prajit cant tara se scufunda in plastic si mizerie (la fel de ireversibil intrand in pamanturile si padurile patriei precum ireversibilitatea de care vorbesti) este un moft de fracktivist. Fractivist al carui profil e foarte bine descris aici. Ei sunt precum religiosii. Nu au nici un argument credibil ci ddoar oa adunatura de credinte personale si citate d epe linkurile Bibliei lor.
      PS. Pe mine sa nu contati. Eu am iesit demult de acolo. M-a batut gandul sa ma intorc la un moment dat, in 2011. Anul trecut, dupa alegeri am avut revelatia retardarii acestui popor. Mi-am adus parintii, am vandut totul si urmaresc de pe margine scufundarea. Singura speranta e ca vor fi niste forte din afara mai puternice decat inertia poporului roman. Numai acestea cred eu ca pot scoate o natiune ca cea romana la un oaresice orizont de liman.

  8. Sa nu comparam mere cu pere. In SUA se poate aplica ce spuneti dumneavoastra dar aici, la noi, taranii respectivi sunt furati pe fata. Terenul e al lor, beneficiul al Guvernului. Pai, treaba e asta? In SUA foarte multi proprietari s-au imbogatit in urma gazelor de sist. La noi, vorba aia, si batuta si cu banii luati.

    • Dar banii de asistenta sociala,de spitale la care se trateaza Pungesenii, banii pemntru autoritatile locale care sunt sigur ca acolo traiesc pe banii proveniti din alte zone ale tarii, aia de une-i luam? Aha…la luat e bun statul comunist asistential dar la dat suntem proprietari absoluti. Pai diferenta intre SUA si Pungesti e ca in SUA platesti tot sau mai bine zis consumi cat produci…sau te imprumuti.
      Primaria din Pungesti, si nu numai, sunt de decenii pe minus din toate punctele de vedere, ceea ce inseamna ca incaseaza la buget mai putin decat produc. De ce acum, dintr-o data ei devin proprietari absoluti fara dorinte prea mari de returnat?
      Asta e comunismul din ei, din voi…cat se da e bine. cand e de dat, nu mai sunt comunist…sunt mare capitalist.

      • Mai draga, de cand ma siu am platit lu’ statu asta mai mult decat am folosit!
        Si ca veni vorba, cand ma doare-n cot (sau in koor) merg la clinici private, adicatelea nu folosesc banii tai de „fractionare”. Pai hai sa mai gandesti si m’neatale: ori suntem stat asistential, in care caz pungestenii au tot atatea drepturi ca si „primaverienii”, ori bagam liberalismul la inaintare, numa’ ca atunci sa stiu si eu, sa nu mai platesc statului „de drept” vreo 70% din venituri!
        Ca stii ceva? – nu merge cu dubla masura, oricat te-ar coafa pe tine rezultatele!

      • Domnule, faceti o confuzie foarte raspandita si oarecum tipica pe la televiziunile noastre. Adica, vezi tu, este o nedreptate la adresa proprietarilor faptul ca nu li se respecta dreptul de proprietate dar, pe de alta parte, proprietarii respectivi fac o nedreptate societatii prin faptul ca sunt (in majoritate?) asistati sociali. Apoi, considerati ca cele doua lucruri se spala cumva unul pe altul si iesim curati la suprafata. Este o mare iluzie. In aceasta situatie sunt doar doua greseli diferite.
        Ar trebui sa fie respectat dreptul la proprietate complet (si subsol) si respectivii sa poata vinde pe bani multi drepturile lor. Ar trebui sa inceteze asistenta sociala stupida care a creat un popor de dependenti de stat in care din ce in ce mai putini ne zbatem sa platim aceleasi servicii pentru toata lumea. Sunt doua lucruri diferite si nu exista niciun motiv pentru a le trata impreuna ba chiar dimpotriva, daca vrem sa evoluam.

        • Alexandru, nu fac nici o confuzie. Alegerea s-a facut: se vrea stat social, centralist, asistential. Altfel oamenii alegeau capitalism pe paine, ce mai vrei.
          Pe de alta parte, daca astia din Pungesti nu erau asistati pana acum, probabil ca nici nu existau…erau deja vanduti cu pamanturi cu tot.
          Deci, roi schimbam regulile jocului si gata…PUNCT ZERO…start si facem capitalism pe paine, ori ramanem comunisti 8cum sunt majoritatea romanilor si se vede si din comentatii) si atunci se imparte egal totul. Inclusiv gazul de sub curtea lui Ailincai din Pungesti.

    • @laexandru. Perfect si succint argumentat.
      Iata ca vorbim de o problema legislativa si nu o tehnologie care ESTE mai poluanta decat [unele] si mai putin poluanta decat [altele].
      Evident ca mentalitatea [sa zicem] fortat egalitarista prin care STATUL [sanki, poporul] este proprietar al subsolului o taraim din 1989 incoace.

    • in cazul asta nu impotriva eplorarii/exploatarii gazelor de sist trebuie protestat, ci impotriva guvernului care nu produce o legislatie care sa-l favorizeze si pe proprietar.
      Nu credeti?

  9. În calitate de individ care l-am exasperat pe Rogozanu cu întrebări despre cum e cu cutremurele cauzate de fracturare (era una din marotele lui, probabil în abordarea lui era şi ceva ce are legătură cu dogmatismul de stânga, şi aici, subscriu 100% la portretul militantului antifracking), cred că am dreptul să văd şi reversul medaliei. Revers al medaliei constând, aşa la prima strigare, în a sublinia că evitaţi în argumentaţia dvs. să specificaţi că în State, apropitarul pământului este şi tartor pentru ce se află în subsol. În România, ia praful de pe tobă. Şi, dacă tot aţi pomenit de cazul Pungeşti, cred că ştiţi că primarele de acolo este cercetat penal pentru o manţogăreală cu terenuri, în cauză fiind, culmea coincidenţei, exact terenul de pe care acum se fac lucrări cu cei de la Chevron.
    Notă: „manţogăreală”- este un cuvânt recent intrat în vocabularul românesc. Vine de la numele de aleasă amintire al lui Manţog, mare tartor pe Compania Lignitului Oltenia (şi lider PD-L) cunoscut că folosea informaţii despre viitoarele zone de exploatare ale companiei pentru a cumpăra, exact acolo, proprietăţi, care să fie expropiate la preţuri occidentale. Momentan e la popreală, iar numele lui a devenit substantiv comun.

    • Si cel mai mare mister de la Pungesti, este cine l a votat pe primar, e un sat cu 3000 si ceva de oameni, se cunosc toti intre ei (nu se poate disipa responsabilitatea votului ca intr un oras mare)

  10. @curios

    Discutiile sunt bune dar pierd de fiecare data, acele date exacte.

    In trecut oamenii nu-si puneau problema de dezvoltare sustenabila, poluare. Una la mana pentru ca nu stiau ce e aia fiind atunci o cu totul alta lume, doi la mana pentru ca daca si-o puneau nu prea avea impact major fiind ei putini, acum nu mai mult de 70 de ani in urma eram doar vreo 2 miliarde pe planeta. Acum ne apropiem de 8. Exploatarile sunt si ele proportionale ca sa acopere cererea, deci de anvergura si poluarea e si ea la fel.

    Argumentele dupa cum bine vezi exista de o parte de cealalta nu. Se prezinta doar siguranta exploatarilor fara date. Eu am vazut un articol facut de un jurnalist de investigatie despre exploatarile din America si rezultatul e destul de trist pentru cei care traiesc in zona.

    Bine e greu cand vezi doar banii rezultati, cum era si in cazul Rosia Montana sa mai judeci corect. Incep sa apara vise cu plaje exotice, masini, viata de huzur in locuri nepoluate, viitor asigurat pentru propriile progenituri. Dar viata e mai larga, include si apa, plantele, aerul, fauna, oamenii, generatiile viitoare.

    Gazele de sist se termina. Ce fac generatiile urmatoare ? Ce mai exploateaza ? Ce lasam pentru ele ? Le lasam lor problema dezvoltarii sustenabile ?

    • @ Vlad – fii liniștit, că planeta suportă între 40 și 200 de miliarde de oameni, iar încălzirea globală e o problemă veche de vreo 12-13.000 de ani. Ecologia e bună, dar în orașe, în mijlocul așezărilor umane. Într-adevăr, ar trebui să reciclăm toate gunoaiele și toate apele uzate, dar asta ca să trăim noi într-un mediu curat și civilizat.

      Însă la scară planetară, problema ne depășește cu mult. Forturile construite de romani în urmă cu două mii de ani la marginea Saharei sunt acum la sute de kilometri în adâncul deșertului. Mediterana e plină de peșteri locuite de oameni în urmă cu mii de ani, dar ale căror intrări se află azi la zeci de metri sub nivelul mării. În urmă cu alte mii de ani, a fost o vreme când Marea Britanie nu era insulă, iar în locul Mării Baltice de azi era un fluviu curgând printr-o vale largă. Însă pe vremea aceea, teritoriile de azi ale Germaniei, Poloniei și cam tot ce se afla la nord de Alpi era doar tundră înghețată.

      Chiar crezi că omenirea e capabilă de asemenea schimbări climatice? Presupunând că este și că am fi capabili să inversăm trend-ul, chiar crezi că ar fi de preferat o Sahara fertilă în Africa și o tundră înghețată în toată Europa de Nord? Hai să ne limităm cu ecologia la așezările umane, iar metanul nu e nicio problemă dacă-l extragem din sol. Pentru că arde foarte curat, comparativ cu alți combustibili, iar dacă nu-l extragem noi, iese și singur la suprafață.

  11. Domnule, opiniile dvs ca specialist pot fi acceptate, dar atunci cand lansati in astfel de socio-psihologii pareristice va descalificati din start.

    In alta ordine de idei, chiar astazi U.S.Geological Survey mentioneaza riscul crescut de curtemure ca urmare a fracking-ului si a altor procedee de injectie:

    http://www.usgs.gov/newsroom/article.asp?ID=3880#.U2jhhVYu5Gd

    Citez:
    „The joint statement indicates that a likely contributing factor to the increase in earthquakes is wastewater disposal by injection into deep geologic formations. The water injection can increase underground pressures, lubricate faults and cause earthquakes – a process known as injection-induced seismicity”

    Mai pentru neavizati, poftim de pe site-ul National Geographic:

    Scientists Warn of Quake Risk From Fracking Operations
    http://news.nationalgeographic.com/news/energy/2014/05/140502-scientists-warn-of-quake-risk-from-fracking-operations/

    Ai dracu’ fracktivisti, au ajuns pana in guvernul SUA.

  12. Draga domnule Cranganu,

    Ma iertati, dar nu convingeti. Fracktivistii au dreptul la propria opinie; desi nimeni nu contesta ca opinia unui specialist geolog nu are mai mare greutate decit a acestora, problema mea – cel putin – este ca sint multi geologi (colegi de-ai d-voastra) care nu sint chiar convinsi ca tehnologia respectiva e chiar un dar de la D-zeu.

    Adrian M va pune niste intrebari de bun simt, la care cred ca trebuie sa raspundeti.

    As putea chiar risca la rindul meu sa fac un portret al sustinatorului gazului de sist: indivizi care nu traiesc de pe urma pamintului respectiv (ring a bell?), cu aere de superioritate, increzatori in progresul perpetuu al omenirii (auguste-comtian, ca sa zic asa).

    Articolul d-voastra e si incorect in intentie pe deasupra: descrieti numai o singura modalitate de a polua apa freatica, cea mai improbabila. Eu va intreb pe d-voastra altfel: ce se intimpla cu apele reziduale? Ce parere aveti despre seful de santier care trebuie sa faca productie, sarind peste normele de buna exploatare (inexistente in Romania, de altfel).

    S-au facut studii de catre alti specialisti, de data asta doctori, pe linga site-urile de fracking si au gasit prevelente mai mari ale unor boli. Sau astia nu conteaza ca specialisti, ca nu sint geologi? Ma iertati, dar, in acest caz, aveti ochelari de cal pusi de propria d-voastra meserie.

    • @it’s. Deci la vreo 200 000 puturi numai in zona Pennsylvania + New York State s-au gasit LA UN SINGUR CAZ per sonda 200 000 bolnavi? si toate pot fi atribuite fracking-ului? wow!!!!
      Deci daca vomita unul in avion oprim zborurile? wow!

  13. Ceea ce ne spune domnul Cranganu descrie foarte bine conditia romanului atoatestiutor. Acest roman atoatestiutor, iubitor de barfe si situri conspirationiste mereu se indoieste de ceva. Bunacredinta a oamenilor care poate chiar au lucrat in domeniu, ba chiar au articole stiintifice de specialitate este diontr-odata pusa la indoiala. Deodata apare parinte Iustin, preotul Constantin sau geologul din mina lui Ceausescu care dezavueaza tot feluld e interese, subtilitati, manareli. Dintr-o data Chevroonul e vandut masonilor, evreilor, tara e data pe nimic, etc. Dintr-odata nu mai conteaza cine spune ceva…daca e adevarat sau nu, mai putin conteaza, important e sa il spui duios, emotional, frumos astfel incat sa formeze un curent de opinie.
    Coruptia nu exista, nu ea este principala generatoare de saracie si regres. Nu, nu…sunt americanii, chevronii, masonii.
    Daca vine un profesor de genetica si explica, de exemplu. cum ar sta lucrurile cu OGMurile sau cu transgenicele…el nu va conta. El este ignorat. Romanii au deja teoriile lor despre Monsanto,. Depont…stiu ei.
    Tara e secatuita de oameni care au ceva de spus in termeni rationali, ramanand doar politrucii care spun ceva frumos impachetat, numai bine de mangaiat orgoliile patriotilor. Daca a reusit ceausescu ceva, e sa nationalizeze individul, sa-l faca sa creada ca e un fel de buric al universului, ca resurse ca ale lui nu mais un, ca ele trebuiesc exploatate la pretul de siguranta maxim si cu beneficii pentru companie la minim.
    Ei nu vad implicatiile majore, dezvoltarea locala, nationala…ei vad doar „secatuirea”. Ei vor pret de gaz „local” doar pentru ca e de la sursa. Pai mai micutilor, in Islanda daca mergi cumperi carne de miel local la pretul international, nu la pret local. Ca daca ar fi pret local, nu ti l-ar mai vinde nimeni ci l-ar exporta pe pretul cel mai bun. E chestie simpla, de baza.
    Intelegeti, micutilor, de ce nu evolueaza tara asta? Toti suntem multidisciplinari, le intelegem pe toate, avem o istorie unica, cu brancoveni, cu miahi, cu stefani mareti…doar ca acesti mareti au lasat o tara atat de urgisita si demna de toata mila.
    Oare nu v-ati intrebat niciodata de ce?

  14. Frackingul si cianurarea sunt rele. Chimicalele din alimente la fel. Organisme Modificate Genetic gen Monsanto. Astea sunt printre cele mai poluante si/sau daunatoare. Nu pretind ca lista e exhaustiva dar eu personal m-as simti mult mai bine intr-o lume fara. E vorba si de precedent, de ireversibilitatea mediilor poluate intr-un interval rezonabil la scara evolutie umane.

    Ecologia e buna oriunde, nu doar in asezarile umane. E un mod ingust de a vedea ecosistemul ca fiind format doar din asezari umane desi la 8 miliarde de suflete cred ca totul e o asezare umana. 40 de miliarde ? Cred ca glumesti :) Ce o sa lucreze ? Nu vezi acuma ce somaj si nu sunt solutii …

    Solutia incepe prin implicare. Problema nu ne depaseste, fiecare poate opta pentru a schimba modul de consum. Un exemplu ar fi sa-ti iei aragaz electric si deja ai facut o economie la gaz.

    • @ VladB – așa cum explicam tot aici în urmă cu câteva săptămâni, orice hipster care se respectă știe că energia electrică se află chiar în priza din perete. Acum, dacă ar fi să studiem un pic de fizică, s-ar putea să descoperim că e mai scump să transformăm gazul în energie electrică decât să-l ardem direct în locuință. În plus, gazul nu se pierde la transport, energia electrică se pierde într-o veselie. Dacă ai auzit vreodată bâzâitul liniilor de înaltă tensiune, alea sunt pierderi. Încălzirea oricărui conductor la trecerea curentului electric înseamnă tot pierderi. Țevile de gaz nu au asemenea pierderi, când apar pierderi se lasă cu explozii.

      Ca părere personală, gazul nu ar trebui utilizat în blocuri, tocmai datorită riscului de explozii. Dar deocamdată, suntem în situația în care rețelele de gaz sunt deja construite, unele fiind chiar destul de noi. Pe termen lung, eu cred că guvernele vor limita distribuția gazului metan, pentru că energia electrică e mai ușor de controlat și de taxat, în ciuda pierderilor destul de mari de la transport. Iar tu și colegii tăi exact asta faceți, ajutați guvernul să controleze într-o măsură din ce în ce mai mare societatea. Chiar dacă nu sunteți conștienți de asta.

    • @Vlad B
      reprezentant demn al romanilor despre care am scris mai sus. Zice el:
      ” Organisme Modificate Genetic gen Monsanto. Astea sunt printre cele mai poluante si/sau daunatoare. ”
      Pai mai Vlade. Care e meseria ta de baza? Esti economist, finantist, politolog? Sa nu-mi spui ca esti biolog fiindca nu te cred.
      Tocmai organismele nemodificate genetic POLUEAZA mult mai mult decat cele modificate. Pai stii cat pesticid si insecticid si ce mai vrei tu se arunca aiurea-n tramvai. PAi tocmai asta e avantajul MGOurilor: high yield cu putin consum. Asta nu ma plaseaza neaparat in categoria iubitorilor de OMG, am vrut doar sa subliniez ca adaugi si tu portretului de atoatestiutor.
      PS. Imi amintesc, cum multi ani in urma, au venit intr-o clasa din olanda niste activisti (OMGivisti) la care singurul argument era: OMG sunt rele, foarte rele. Monsanto rau. Au fost intrebari de la elevi foarte educati si ingormati: Va rog sa explicati: DE CE? Raspunsul constant era: E rau, nu e bine, e de rau, e nociv, nu se stie ce ar putea sa fie etc.¨
      Si ei ca si romanii nostri.
      pacat…tarile lanseaza rachete in spåatiu si noi, romanii, ne invartim in jurul cozii existentialismului, primitivismului, relæigionismului, exact ca in zorii evului mediu. Cam acolo or sa ramana majoritatea romanilor pentru mult timp.

      • @Razvan

        Exista ferme ecologice pe care nu se folosesc niciun fel de „-cide” de cel putin cinci ani, aceasta fiind o conditie a certificarii produselor organice.
        Desigur, productivitatea este mai scazuta deci acest tip de agricultura/zoocultura nu ar putea hrani cele 50-200 de milarde de locuitiori „sustenabili” (cel putin conform lui Harald).

        Va invit sa faceti o experienta simpla: mergeti in orice sat si cumparati o gaina „fugarita”, o duzina de oua „de curte”, un litru de lapte proaspat muls si un kil de rosii de gradina. La intoarcere cumparati aceleasi alimente din supermarket, apoi gustati si comparati!
        Sunt curios sa va aflu concluziile…

        • Domnul IosiP,
          o fi posibil, nimeni nu zice. Doar ca nu e posibil sa cumpere tot gaina fugarita. pai ati vazut cat e oul de tara in piata? Dar gaina? Pai e mais cumpa decat la supermarket (fara TVA, fara taxe de intermediari, fara nimic). Sanchi, dar eu ma indoiesc ca veti alege gaina aceea. Eu personal o aleg pentru ca imi permit (fara sa ma laud) si chiar o fac. De obicei mananc ecologic si pe deasupra am si o ferma de 20 ha pe care o tin ecologica pentru ca e PENTRU MINE. DAr credeti-ma ca nu fac bani. Cel putin nu in Romania. In primul rand ca pentru a vinde ecologic trebuie sa te certifici…si nu e ursor. Apoi pentru ca a lucra ecologic iti „intrimateteste” productia. Apoi mai vine si un fel de forfetar. Apoi si motorina e cu acciza. Apoi atatea si atatea. Veniti sa cumparati de la mine la pret triplu decat in supermarket? Ma indoiest. OPoate odata pe an, dar eu am nevoie de ceva fluent.
          Asadar, astea sunt discutii…suntem prea saraci (si aici ma refer la marea parte a celor 7 miliarde ale lumii) ca sa mancam eco sau OMG-free.
          AIar asta cu gustul e co chestie de cum se dezvolta el in copilarie. Intrebati unul crescut la oras in ultimii 20 de ani de diferentele pe care le propuneti si s-ar putea sa aveti surprize. Si eu sunt probabil din generatia care s-a bucurat de gradina bunicii,d e rosiile alea gustoase. Dar asta nu inseamna ca e o masa critica de iubitori de tomate carnoase si gustoase care sa plateasca triplu decat alternativele „ne-ecologice”.
          Aici batem noi, contestatorii de fracktivisti :)

          • Intamplator imi permit sa cumpar produse de la dumneavoastra (nu cumpar din supermarket decat foarte rar, si atunci doar… din lene).
            Problema insa nu este sustenabilitatea agriculturii ecologice ci faptul ca statul a legiferat* obligativitatea folosirii semintelor selectionate.

            * Desigur, s-ar putea sa ma insel dar, din cate stiu, agricultorii nu au voie sa foloseasca soiuri ne-MG, sub pretextul riscului de contaminare a culturilor „selectionate”. Probabil – ca posesor de ferma – imi puteti confirma (sau infirma, desigur) aceasta afirmatie?!

      • in mod normal n as fi scris la astfel de articole. m a indignat poate ironia din titlu
        este adevarat ca romania este subpopulata ? si ca dispune de suficiente terenuri agricole incit sa produca natural ? cu balega de vaca ? iar daca raspunsul este da, nu inteleg de unde graba de a hrani 1 miliard de oameni. sintem india cumva ? iar in ceea ce priveste scoaterea aurulu sau gazului din maruntaiele pamintului, este acum momentul oportun ? statul are datorii de zeci de miliarde pentru a plati pensiile si salariile bugetare. pentru clica de la putere orice sursa suplimentara de venituri inseamna supravietuire. olanda scoate pamint de sub mare si isi face aliat soarele si vintul. in sfirsit, e greu sa dialoghezi cu indivizi care daca au poate o leafa bunicica, sint cetateni ai terrei, vizionari si frackisti (nu fracktivisti)

  15. Domnule Cranganu, cu cat ati fost platit sa scrieti acest articol? Sau sa inteleg ca numai dumneavoastra militati din principiu, ceilalti de pe partea opusa sunt vanduti altor interese?

    Nu neg, poate ca gazele de sist sunt nepoluante si necesare pentru economia Romaniei, dar atata timp cat specialisti ca dumneavoastra in loc sa vorbeasca cu cifre si statistici se dau mari psihologi, discutia este inutila si cade intr-o propaganda ieftina pe care sunt sigur ca nu o doriti..

    In concluzie, v-as sfatui mai degraba sa scrieti cu subiect si predicat despre avantajele si dezavantajele gazului de sist si sa o lasati mai moale cu analiza psihologica a celor care se opun acestora….Va laudati ca sunteti specialist in geologie nu in psihologie

    Va spune asta cineva care nu se opune gazului de sist dar se opune oricarei formule de ideologizare a dezbaterii: fie ca vine de pe partea stanga, fie ca e de pe partea dreapta

    • Nu vad nici o ideologizare in ceea ce scrie domnul specialist. Este doar tipul de mesaj al scientistului care stie cu ce se mananca anumite lucruri si pentru care e greu sa inteleaga cum pot vorbi atat d emulti fara sa aiba habar. Pentru ca asta se intampla…toti isi dau cu parerea, fara absolut nici o competenta. Si da, ei sunt fracktivisti. Ii gasesti peste tot in lumea asta. Ii poti profila cu metode stiintifice…n-au facut mai nimic in toata viata, au probleme de a accepta anumite adevaruri, se bazeaza pe emotii in loc de ratiune.
      Precum relgiosii. Poti purta cu un crestin ortodox o discutie despre tehnologie, viitor? Nu…pentru ei, daca nu-l ai pe dumnezeu in suflet esti nul…mergem mai departe. cam asa si cu astia. Eu oricum i-as ignora. Nici nu merita prea multa atentie. Ei sunt cu CERUTUl. Vor viata buna,d ecenta, pace si liniste. Dar daca ii chemi sa-ti prezinte strategiile: energetice, economice, politice sunt NULI.

  16. Am remarcat că de multe ori oamenii vor să ştie/întreabă lucruri despre care nu am scris în articolul respectiv pentru că nu au fost „în chestie” (apud Maiorescu). Faptul că nu am abordat întrebările domniilor lor creează uneori impresia că nu cunosc răspunsul aşteptat de dânşii sau, mai grav, cunosc răspunsul, dar îl ocolesc pentru că cel mai important, aveti un interes legitim. Chiar daca nu e direct, personal (nu-mi mai amintesc daca ati scris pe undeva vreun disclaimer). Acuzaţia este gravă pentru că nu e dovedită cu nimic (devine aşadar calomnie) şi, în plus ea fost făcută prima dată de dl. Ciprian Domnişoru, care la fel, mi-a cerut un disclaimer. Îl găsiţi în răspunsul meu dat dlui Domnişoru.

    Chiar dacă aş putea în mod miraculos anticipa toate aceste întrebări, tot nu cred că aş putea abuza de amabilitatea platformei Contributors prin publicarea unor tratate universitare de fracturare hidraulică. Tot ceea ce pot raţional face este să prezint succint un anumit aspect al chestiunii aflate în discuţia curentă, după care, va urma alt episod despre un alt aspect ş.a.m.d.

    Un comentator spune aşa: Cand se incepe cu catalogarea adversarilor la modul cel mai mojic, ca oameni fara aparat nalitic:”sunt, în general, tineri fără o familie proprie: studenți, artiști, oameni cu diverse complexe emoționale sau marcați de vini reale sau imaginare, lipsiți, în mare parte, de aparatul analitic care le-ar facilita înțelegerea comprehensivă a fenomenelor pe care le detestă. ”nu mai poate avea loc un dialog.. Premisa este falsă, n-am spus nicăieri că fracktiviştii ar fi adversari (ai cui? ai mei?) sau că nu au dreptul la părerile lor.
    Apoi, comentatorul continuă: Nu poti sa discuti cu niste oameni pe care nu prea ii duce capul! Ma intreb, ca mare profesor universitar ce ste domnul Cranganu, pe ce argumente stiintifice se bazeaza aceasta descriere.. Argumentele pentru caracterizări precum cea de mai sus nu le cred ca fiind necesarmente ”ştiinţifice” (în sensul lui Karl Popper, Thomas Kuhn sau Imre Lakatos) – o atentă şi constantă observare de mulţi ani a manisfestărilor tinerilor cu pricina îmi permite să desprind unele trăsături caracteristice incluse în citatul de mai sus.

    Apoi, menţionarea unor localităţi româneşti (Pungeşti, Bârlad, Fruntişeni) în articolul meu nu a avut intenţia de a vedea „cine se simte cu musca pe căciulă” acolo sau prin apropiere. Nemailocuind în zona respectivă de mulţi ani nu mi-am permis să extrapolez observaţiile mele din statul New York la protestatarii români. Repet, orice asemănare între New York şi Pungeşti este întâmplătoare.

    Un alt comentator, după ce mă acuză că atunci cand lansati in astfel de socio-psihologii pareristice va descalificati din start., trece cu non-şalanţă la un alt subiect, ne-pertinent articolului de faţă chiar astazi U.S.Geological Survey mentioneaza riscul crescut de curtemure ca urmare a fracking-ului si a altor procedee de injectie ca să poată conchide ironic că Ai dracu’ fracktivisti, au ajuns pana in guvernul SUA.. Ironia respectivă mi se pare complet deplasată (pe româneşte se cheamă băşcălie) pentru că specialiştii din USGS (pe unii îi cunosc personal şi am lucrat cu ei) nu se ocupă de activism politico-ecologic, ci de „activism” profesional (dacă se poate spune aşa ceva). Concluziile lor, dacă sau nu injectarea apelor reziduale în aşa-numitele Class II Underground Injection Control (UIC) wells (foraje subterane de controlul injecţiei de Clasa II) facilitează producerea unor cutremure locale, vor fi aduse la cunoştinţa statelor interesate care vor acţiona după aceea conform intereselor cetăţenilor acelor state. Mai trebuie clar menţionat că apele reziduale injectate în forajele UIC provin din multe surse industriale, agro-zootehnice, minerit, spălătorii şi curăţătorii chimice etc., pe lîngă o parte variabilă din apa de retur provenită din sondele fracturare hidraulic.

  17. „Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români„.
    Petre Tutea

  18. Domnule Cranganu, daca tot ati devenit psiho-sociolog, de ce nu va aventurati si in aspectele legislative?
    Din cate tin minte, v-am adresat o serie de intrebari la care raspunsul dumneavoastra a fost, de regula, „nu stiu”.

    Deci, revin::
    1. Ce legatura are compensatia financiara primita de proprietarii terenurilor in US cu cea (ne)primita de proprietarii terenurilor in ROmania?
    2. Ce legatura au riscurile financiare ale companiilor care practica extractia prin fracturare in US cu cele din Romania? Ma refer, desigur, la eventuale accidente…
    3. Care este nivelul de responsabilitate juridica fata de cetatenii din US, comparat cu cel din Romania?

    Prin urmare, dupa ce imi raspundeti (daca puteti) la aceste intrebari va rog sa-mi precizati motivele pentru care detinatorii de terenuri afectate din Romania ar fi la fel de dispusi sa le cedeze (concesioneze) ca cei din US? Sau comparam mere cu prune, sperand se iasa de-un compot?

    • În matematică există așa-numitele well-posed problems (apud Jacques Hadamard). O astfel de problemă trebuie să îndeplinească simultan trei condiții:

      1. Să existe o soluție.
      2. Soluția să fie unică.
      3. Comportarea soluției să se schimbe continuu în funcție de condițiile inițiale.

      Exemplu clasic: ecuația căldurii cu condiții inițiale specificate.

      Opusul pentru well-posed problems este ill-posed problems și cred că întrebările puse de dvs. se încadrează în această ultimă categorie. Evident, cum nu sunt nici matematician, nici „psiho-sociolog” :-), s-ar putea să mă înșel!

  19. am citit cu mai multa placere articolele precedente. daca atunci ne vorbeati de lucruri de specialitate, in cel de astazi se pare ca urmariti mai degraba sa platiti niste polite. pentru mine este o supriza. impresia mea era ca nu ramaseseti dator cu nimic aici pe contributors (iar daca datoriile erau din alta parte, nu stiu daca merg platite aici). la articolele precedente, cei care au incercat sa va „atace” reusisera performanta de a se descalifica singuri. le-ati raspuns ferm dar in acelasi timp si politicos si deschis la dialog, dupa care lucrurile trebuie sa fi fost clare pentru orice om normal. partida era deja castigata. in articolul de astazi insa, ati trecut la atac pe terenul ideologic, cu un punct de vedere care poate fi redus la ideea ca activistii anti (si, prin extensie, cei care sunt de aceeasi parere) sunt lipsiti de „aparatul analitic”. ideea asta, exprimata mai mult sau mai putin politicos, pare sa fie solutia numarul 1 pentru orice fel disputa de idei (solutia numarul 2 este „sunt platiti” :D). cred ca era mai bine sa lasati filozofii si psihologii sa se ocupe de lucrurile astea, sa castige si ei o paine, cum se spune.

  20. @mg

    Sursa de generare e una si consumatorul e la celalalt capat. Aragazul electric nu consuma gaz sau consuma mult mai putin daca e sa luam ca o cantitate de energie din circuitul nation e produsa prin arderea gazului metan, ceea ce cred ca nu e cazul. Centrala pe gaz e un alt consumator. Pot fi folosite calorifere electrice sau energia termica clasica, a carei incalzire se poate face si cu alte surse decat gaz. De exemplu elvetienii folosesc energia termica generata in procesul de fermentare a compostului pentru a incalzi apa pana la o temperatura.

    • @ VladB – nu știu cu ce te ocupi, dar e clar că nu construiești nimic, altfel ai înțelege cum e cu problema costurilor. În lumea reală, dacă ai avea o familie, niște copii de crescut și o locuință de întreținut, ai vedea că nu poți să pui în balanță condițiile reale pe care ți le permiți cu condițiile ideale pe care ți-ar plăcea să le ai. Adică ideal ar fi să ai un conac cu câteva hectare de teren în jurul lui, de genul celui din Suffolk unde locuiește Claudia Schiffer, dar e nevoie să ai mai întâi cele câteva milioane cu care l-a cumpărat ea.

      La fel e și cu soluțiile energetice la români. Aragazul există deja, iar conductele de gaze, la fel. Nu poți obliga o națiune întreagă să-și cumpere mașini de gătit electrice, iar rețelele de alimentare cu energie nici n-ar suporta consumul, dacă toți ar face asta. Adică pentru un singur oraș mare ți-ar trebui câteva miliarde bune de euro ca să înlocuiești TOATE rețelele electrice din cartierele de blocuri, inclusiv cele din apartamente, astfel încât să suporte consumul. Și România are vreo 20 de orașe mari, cu peste 100.000 de locuitori, dacă nu chiar mai multe.

      Pe termen lung (50-100 de ani) se poate face ce vrei tu, instalăm rețelele electrice de putere mult mai mare în noile cartiere, le înlocuim treptat și pe cele vechi, introducem curent trifazat în fiecare locuință și abia apoi putem trece totul (gătit și încălzit) pe energie electrică. Presupun că tu abia acum afli că în prezent curent trifazat nu există decât în scara blocului, apartamentele au doar câte o fază, adică vor trebui recablate complet toate blocurile, iar asta presupune alte costuri.

      Orice alte soluții (inlcusiv cele de care ai auzit tu prin Suedia sau Elveția) necesită și ele costuri și funcționează la scară redusă, adică merg în cartiere cu 5-10 mii de locuitori, dar nu în orașe cu sute de mii.

  21. Sigur ca o dezbatere pe marginea pro & contra fracking trebuie sa aiba loc. Si pareri informate stiintific de catre oameni cu autoritate in domeniu trebuie sa fie prezente, sunt necesare. Din pacate in cazul acestui text acuzatia de „mojicie” a unuia dintre comentatori la adresa Dlui Cranganu sta in picioare. Dupa ce ne ofera his credentials on the geological issue Dl Cranganu purcede cu aceiasi bascalie pe care il acuza mai in jos sa faca afirmatii ofensatoare si fara acoperire fata de cei care demonstreaza impotriva fracking. Mai jos in ultimul sau raspuns ne spune cu sinceritate ca nu sunt citez „necesarmente stiintifice” ci doar doar ca se bazeaza pe observatiile domniei sale din Union Square.Really ? – ca cineva care traieste in NYC de 15 ani cum ar suna pt Dl Cranganu sa vin sa fac urmatoarele afirmatii (de multi considerate adevarate) : Cetatenii albi din Pennsylvania, iar Dl Cranganu este unul dintre ei, o vedem in poza, sunt in genere albi rasisti, legati mai degraba de religie si o viziune asupra lumii ramasa cu mult in urma, intr-un timp in care discriminarea si obscurantismul religios erau la ordinea zilei” Aceasta nu este o caracterizare stiintifica in sesnul lui Popper ci o observatie asupra cetatenilor albi care lociuesc in Pennsylvania, observatie care dealtfel a fost confirmata in foarte multe instante de catre foarte multi altii oameni.
    2) Dl Cranganu confunda deasemenea din ideologie regime juridice diferite – primarul din Pungesti NU este proprietarul pamantului de acolo in sensul in care este Dl Graby pe pamantul sau. Ar fi bine sa-si clarifice aceste lucruri daca doreste safaca afirmatii in acest sens.
    3) Afirmatii de gen ” Mai cred că actualii hipsteri new-yorkezi (mulți dintre ei fracktiviști) sunt urmașii hippilor care erau activi în anii ’60 în Greenwich Village, în vecinătatea lui Union Square de astăzi” nu sti ce sa faci cu ele cand le citesti – sa razi sau sa te enervezi la evidenta lor stupiditate. In primul rand ca nu sunt adevarate, doi implicarea ca generatia hippy a anilor 60′ din Greenwich Village ar fi ceva rau sau fara valoare este la fel de stupida.
    4) Aceiasi ingustime a mintii se aplica si in cazul reprosului citam ” Ce treabă aveau țăranii din Fruntișeni (comuna Grivița) cu țăranii din comuna Pungești?!” – adica cum isi permit unii oameni sa aiba ceva de spus daca depaseste granita satului lor? . . . sau Fruntișenii spun NU gazelor de șist!” (ca pe vremuri, când „România spune NU bombei cu neutroni!”). . . . poate in viziunea Dlui Cranganu ar fi trebuit militat PENTRU bomba cu neutroni. Se prea poate sa fie asa – in majoritatea cazurilor cei de la drepta esicherului ideologic sunt de obicei pentru orice si toate razboaiele, sunt belicosi si pro military complex. Asta din urma este tot o observatie „nestiitifica” in sensul lui Popper ci una verificata si raz-verificata de decenii.
    5) Pacat de expertiza se pare reala a Dlui Cranganu – este innecata de ideologie de dreapta aroganta si in general neplacuta. O intrebare cu localizare clara la romanii din US – de ce oare majoritatea sunt conservatori, rasisti si la dreapta? Cineva ar trebui sa faca un studiu sociologic pe aceasta tema. I-am observat de multi ani si pot sa afirm ca sunt in proportie de 80% in acest fel. De aceea niciodata nu m-am simti confortabil in preajma lor.

  22. @Razvan A

    Daca vrei sa devii sclav la altii e optiunea ta. OMG exact asta vizeaza. Cand o sa te trezesti ca semintele de la recolta nu germineaza si ca pentru urmatoarea recolta trebuie sa cotizezi la Monsanto. Vendor lock-in cand semintele lasate de la Dumnezeu sunt libere. Pai de ce sa devii sclav la altii ?

    • Asta ai inteles din Monsanto sau OMGuri? Vorbim de ecologie si tu ne spui ca Monsanto te face sclav. Pai nu esti de acord ca nu mai vrei pesticide? Nu-i asa ca vrei mancare ieftina si buna? Si vrei ca cineva sa ti-o produca ieftin si bun. Pai n-ai cum…samanta primitiva e pentru un miliard de oameni. Daca vrei sa fim mai multi tre’ sa accepti biotehnologiile. Altfel ai sa faci scandal ca se moare de foame. Sau ca n-ai sa-ti cresti copiii. E un mecanism, pur si simplu.
      Si de ce sa interzica cineva OMG? Ce, a interzis STATUL otravurile folosite in agricultura? A interzis concentratiile masive de nitriti de pe langa fermele de animale? Nu. Iar tu ai dreptul sa alegi. Te duci si cumperi ecologic, crescut in natura, crescut pe luna. Doar ca ma tem ca n-ai banul sa bagi in gusa numai ecologic. Si atunci tipi la stat ca nu-ti asigura suficient.
      Capitalismul pe paine asa se mananca: ai, traiesti, nu ai…valea, de ce ma deranjezi pe mine?

    • @ VladB – ai niște idei destul de originale și despre agricultură. Chiar crezi că ”semințele lăsate de la Dumnezeu” sunt libere? Chiar ai impresia că în România se cultivă același sortiment de grâu cultivat pe vremea lui Ștefan cel Mare? Poate ar fi bine să mai întrebi pe unii care se ocupă cu agricultura, cam cât îi costă pe ei sămânța aceea ”lăsată de la Dumnezeu”.
      Chiar ai impresia că se poate păstra o parte din recolta de anul ăsta drept sămânța pentru anul viitor? Dpdv practic, se poate, dar ai să obții cartofi cât nucile și grâu de 4-5 ori mai puțin decât obține lumea civilizată (1.500 – 2.000 kg.la hectar, față de 8.000-8.500).

      • @Harald, nu ma pricep la agricultura dar ma intreb cum ajunsese Romania „granarul Europei” pe vremea cand Monsanto nu exista nici macar in faza de proiect?
        Si sa nu-mi spui ca expresia este de sorginte comunista, ea se refera la situatia antebelica (chiar ante cele doua „bella”, ca sa fiu mai exact).

  23. Exploatarea gazelor de șist face un zgomot suspect de puternic,mai ales în situația ca majoritatea celor care își dau cu presupusul despre acest subiect,nu știu bine despre ce este vorba.Una bună știe toată lumea: că subiectul în cauză se poartă (este la modă).Și dacă este așa,de ce să nu se bage și ei?
    Altă întrebare,cea mai legitimă,despre toate campaniile „anti”,este „cui prodest”.Într-o chestiune atât de plină de interese,ale unor multe și uriașe companii și state este lesne de demonstrat că
    marilor exploatatori de zăcăminte „clasice” nu le convine o asemenea nouă sursă de energie,care devine un concurent groaznic.
    Oameni buni,noi avem nevoie de gaze și de petrol și zău că merită să ne asumăm riscurile implicite!Nu trebuie să-i lăsăm pe exploatatorii gazelor de șist să-și facă de cap,dar nici să
    întreținem un climat de opoziție necondiționată,știind că prin aceasta n-avem noi mare lucru de câștigat,dar marii granguri ai energiei își rezolvă problemele lor,având sprijinul tocmai al păgubașilor activității lor!
    Hai să aflăm mai întâi despre ce-i vorba.Nu vă lăsați antrenați într-o campanie din care n-aveți nimic de câștigat,dar prin care sprijiniți niște rechini să-și facă de cap pe piața energie!

  24. @Harald, Razvan A

    E clar ca omenirea a facut ceva sau mai multe lucruri gresite in trecut si acum ne confruntam cu efectele neplacute. Perpetuam si marim efectele nasoale si la generatiile viitoare sau ne oprim sa ne intrebam de ce s-a ajuns unde s-a ajuns si ce se poate face in pasi mici incepand cu fiecare din noi pentru a avea o lume mai buna, in care sa traim frumos si de care sa fim mandri ca o lasam urmasilor nostri ?

    • Asta e limbă de lemn, demnă de un politician în devenire. Și limba de lemn e tipică pentru incompetenți, pentru oameni care încearcă să vorbească despre lucruri la care nu se pricep. ”Să trăim frumos” s-ar putea să aibă înțelesuri diferite pentru diverse categorii de oameni, în funcție de nivelul de trai al fiecăruia.

      Dacă în privința Roșiei Montane suntem de aceeași parte a baricadei, adică aurul nu folosește la nimic util în ziua de azi și n-are rost să satisfacem dorința bolnavă a unora de a-l avea, în privința gazului metan lucrurile stau complet diferit: oamenii au nevoie de el pentru gătit și încălzit, adică pentru nevoi de bază. Atât timp cât în România oamenii încă mai ard lemne în propria locuință și atât timp cât încă mai există termocentrale pe cărbune, gazul metan e o alternativă net preferabilă, care trebuie exploatată.

  25. Intenția principală a articolului meu a fost să introduc în discuția prolixă despre fracturarea hidraulică the precautionary principle (zero riscuri), așa de plastic ilustrat de folclorul românesc. Am încercat să ilustrez aplicarea acesuit principiu și a corolarului său („Audaces fortuna iunat”) cu exemple (politice, tehnologice, economice) diverse (numărul acestor exemple se poate extinde repede).

    Sunt convins că orice tehnologie nouă (ca și orice medicament nou) vine cu riscuri adiacente („side effects”). Întrebarea fundamentală a articolului meu este aceasta: suntem noi, românii, adepții principiului precauției (zero riscuri) sau nu? Vrem ca numai alții să încerce, să eșueze uneori, să câștige de multe ori, să cheltuiască resurse materiale și umane și noi să nu facem nimic? Să stăm pe gard și să chibițăm pe alții, eventual cu multă bășcălie? Vrem să rămânem permanent cunoscuți doar ca „cei care s-au făcut frate cu dracul până au trecut puntea” și apoi l-au înjurat gros, românește?

    Întrebarea mea a primit, din păcate, puține, dar notabile, răspunsuri. Le mulțumesc acelor comentatori și îi felicit pentru atitudinea lor. Speranța nu e moartă total.

    • Daca asta a fost intentia, atunci trebuia sa sariti peste partea in care ii luati in „bascalie” pe proestatarii „anti”. Nu ajuta deloc in discutie, nu credeti?
      „Întrebarea fundamentală a articolului meu este aceasta: suntem noi, românii, adepții principiului precauției (zero riscuri) sau nu?”. Mie mi se pare ca intrebarea este prost pusa – pentru ca in cazul asta, riscurile si le asuma (fara sa ii intrebe cineva cum li se pare lor) cei din Pungesti. Iar eventualele beneficii nu ajung direct la ei, nu? Ajung printr-o distributie pe care o face statul roman, distributie facuta in mod aleator, corupt, ineficient, etc.
      Cineva spunea mai sus ca cei din Pungesti au primit foarte multe de la stat si acum e momentul lor sa „dea”. Probabil spitalul din Pungesti e dotat extrem de modern, scoala din sat le da copiilor ocazia sa ajunga la facultati inalte (si nu la coada vacii) iar transportul in comun, canalizarea si alte aspecte ale vietii civilizate nu lipsesc de acolo. Deci da, chiar e momentul ca ei sa renunte la principiul precautiei si sa se avante in necunoscut…
      Da, stiu, cei de acolo trebuie sa voteze cu „altii”, pentru ca primesc ceea ce voteaza, deci e vina lor pentru tot ce li se intampla…

      • @ Andreea – dacă nu suntem indiscreți, ai putea să ne spui cu cine ai votat în 2012?
        Pentru că statul ăsta ”român {…} corupt și ineficient” își datorează corupția și ineficiența exact persoanelor mai mult hotărâte decât competente. Ceea ce descrie cum nu se poate mai bine protestatarii.

        • @Harald, am observat ca ai obiceiul sa ataci persoana in loc sa-i contesti ideile. Chiar crezi ca nu poti argumenta in mod decent?

          Si ca sa nu te obosesti cu interogatoriul: am votat PDL, nu sunt asistat social (nici pe departe), am ceva pamant agricol (si vie, si padure, si livada), am studii superioare (mai mult, sunt absolvent de Electronica si Tc., deci stiu destul de bine cum ajunge tensiunea* la priza).

          * Si nu curentul, acela apare doar in cazul in care conectezi un consumator, reteaua nationala fiind o sursa de tensiune.

        • Deci statul roman este corupt si ineficient din cauza protestatarilor :) Bine inteleg logica ta – oameni ca mine – hotarati dar fata compentente (strict parerea ta) – voteaza aiurea si prin urmare statul ramane corupt si ineficient.
          Cat despre vot, am votat mereu ce mi s-a parut mai putin nociv – din variantele putine avute la dispozitie. Nu am votat niciodata PSD sau PPDD – mai mereu a fost vorba despre PNL sau PDL sau (cazuri rare) independenti. Totusi, in privinta gazelor de sist nu exista nicio deosebire intre guvernul Ponta sau Ungureanu – sau poate vezi tu diferenta?

    • Las-o ca macane, domnule profesor.

      Articolul se numeste: „Fracktiviștii: O schiță de portret”; nu puteti spune ca vb despre ” the precautionary principle”, o tema, de fapt, adiacenta demonstratiei d-voastra.

      Ati vrut, in buna traditie a bascaliei romanesti, sa faceti misto de protestatari, fiindca va simtiti superior si aveti interese (legitime, de altfel) in industra petroliera.

      • Acum, fără supărare, dar având în vedere capacitatea de înțelegere a acestor protestatari, e și greu pentru cineva instruit în vreun domeniu să nu se simtă superior :P

        Până la urmă, ce activități profesionale au respectivii protestatari? Construiesc sau proiectează chestii gen clădiri, locomotive, utilaje sau avioane, ca să fie obișnuiți să ia imediat contact cu realitatea, dacă încep să bată câmpii în profesia lor?

        Impresia mea este că protestatarii împotriva gazelor de șist nu prea au nicio idee despre cum funcționează lucrurile în practică. Sunt o mulțime de profesii (cât se poate de onorabile de altfel, de genul medicilor, contabililor sau chiar al cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial) în care oamenii habar nu au ce se află în background-ul prizei din perete sau al flăcării de la aragaz. Ei știu doar că flacăra trebuie să se aprindă și în priză să fie curent. Însă ar face bine să se mai informeze despre cum se petrec în realitate chestiile astea.

  26. Domnule Cranganu, riscuri zero nu exista. Errare humanum est. Din teoria riscului prima data se elimina riscurile cu probabilitate foarte mica de ocurenta dar cu impact catastrofal. Poluarea panzei freatice, afectarea greu reversibila a ecosistemului, de exemplu prin OMG, poluare masiva, accidente nucleare, experimente ideologice reprezinta riscuri cu probabilitate mica dar cu impact, asa cum s-a vazut, major. De aceea oamenii se feresc de ele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro