vineri, ianuarie 27, 2023

“From Pact to Act” sau “Care ar trebui să fie concluziile Consiliului European”. Opinia unui grup federalist şi implicaţiile pentru România.

Consiliul European, şi România în cadrul acestuia, trebuie să tragă următoarele concluzii de pe urma evenimentelor recente: 1.  Uniunea Europeană are nevoie de un plan de acţiune economică bazat pe resurse şi proiecte majore de investiţii comune pe viitor; 2. Politica Europeană de Vecinătate a dat faliment şi trebuie revizuită în paralel cu construirea unei reacţii europene comune la revoltele din lumea arabă; 3. Este necesară o revizuire a standardelor de securitate privitoare la energia nucleară la nivel UE şi instaurarea unei Comunităţi Energetice bazată pe Energiile Regenerabile şi pe Eficienţa Energetică.

Ieri, 21 Maritie,  a avut loc prima întâlnire a Consiliului din Umbră Spinelli. Aceasta este principala iniţiativă a unui grup compus de diverşi oameni politici europeni (printre care liderul liberalilor din Parlamentul european,Guy Verhofstadt, cel al grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit, dar şi respectatul membru PPE, Elmar Brok), foşti decidenţi politici de înalt nivel (Jacques Delors, Mario Monti, Joschka Fischer, Pat Cox), dar şi de reprezentanţi ai lumii academice şi asociative (precum Kalypso Nicolaïdis, profesor la Oxford sau Gaetane Ricard-Nihoul, Secretar General al think tankului Notre Europe). Scopul declarat al grupului este de a opune tendinţei interguvementale din politica europeană, o metodă care să nu se rezume la cel mai mic numitor comun dintre poziţia statelor membre UE, ci să traducă interesele comune ale Uniunii şi cetăţenilor săi.

Pe baza agendei Consilului european de pe 24-25 martie, Consiliul din Umbră Spinelli a formulat propria viziune asupra decizilor ce ar trebui luate în cursul următoarelor două zile, stucturându-le în jurul a aceloraşi trei axe care vor fi abordate şi de Consiliu: un plan de acţiune european pentru viitor (From Pact to Act), revoltele arabe şi, în fine, provocarea lansată de Fukushima politicii energetice la nivel european. De fapt, urmărind tradiţia englezească, acest grup de pro-europeni convinşi a decis să se reunească înaintea fiecărui Consiliu european pentru a formula propria viziune asupra concluziilor pe care acesta ar trebui să le adopte.

From Pact to Act: Un plan de acţiune european pentru viitor

Dincolo de un mecanism european care să consolideze şi purifice sitemul bancar la nivel european, trebuie luate măsuri de instaurare a unei veritabile guvernanţe economice la nivel european. Este mai mult decât clar că, într-o situaţie de accentuare a divergenţelor economice, uniunea monetară construită în jurul euro este sortită eşecului, problema principală fiind faptul că aceasta nu este   acompaniată de o politică de convergenţă economică la nivelul zonei euro.

Aşa cum o arată şi raportul realizat de Mario Monti, programul pieței unice trebuie dus până la capăt. Pe de altă parte, pentru  ca  implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere sa fie una in acord cu prevederile europene, este necesar ca Comisia Europeană să aibă o largă putere de supervizare. Mai mult decât atât, Consiliul din Umbră subliniază necesitatea unei viziuni pe termen lung prin conturarea unui Plan de acţiune european pentru viitor. Acesta ar trebui finanţat prin obligaţiuni europene şi ar include proiecte de infrastructură energetică, reţele de transport europene, precum şi proiecte ştiinţifice şi de cercetare, precum Galileo. Reforma „Perspectivelor financiare plurianuale ale UE” ar trebui să suplimenteze această sursă prin înlocuirea rolului preponderent al contribuţilor naţionale la bugetul UE cu veritabile „resurse proprii” (fie în forma unei TVA europene, a unei taxe pe dioxidul de carbon sau a unei taxe pe tranzacţiile financiare).

Revoltele arabe şi violarea Tratatului de la Lisabona

Consiliul din umbră acuză UE de violarea propriilor tratate. De ce? Deoarece paragraful  1 al articolul 34 al Tratatului de la Lisabona, stipulează fără echivoc că: „Statele membre își coordonează acțiunea în cadrul organizațiilor internaționale și cu ocazia conferințelor internaționale. În cadrul acestor instituții, statele membre apără pozițiile Uniunii. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate asigură organizarea acestei coordonări”.  Or, acest lucru nu s-a întâmplat înaintea şedinţei Consiliului de Securitate al ONU care a adoptat rezoluţia 1973, iniţiată de două state membre, Franţa şi Marea Britanie, împreună cu SUA şi Liban. În mod curios, îns㸠cel mai mare stat membru UE, Germania, s-a abţinut de la vot, alăturându-se prin acest act Chinei, Rusiei, Braziliei şi Indiei.

Concluziile Consiliului din Umbră cer, de asemenea, îngheţul negocierilor pentru un Acord de Parteneriat cu Siria până la îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului din această ţară. Acelaşi text condamnă reacţia violentă a guvernului din Yemen împotriva propriei populaţii şi cere Consiliului European să condamne intervenţia Arabiei Saudite împotriva demonstranţilor din Bahrain. În fine, Grupul Spinelli consideră necesară o evaluare a rezultatelor Politicii de Vecinătate UE şi, pe baza rezultatelor acesteia, o revizuire completă a acestui instrument, prin care să se asigure o mai mare atenţie respectării drepturilor omului în statele partenere ale UE.

Provocarea energetică după Fukushima

În domeniul politicii energetice Consiliul din Umbră Spinelli cere trei acţiuni principale: o dezbatere publică largă despre energia nucleară şi riscurile acesteia, o reflecţie asupra alternativelor realiste pe termen scurt şi mediu, acompaniată de o strategie ambiţioasă asupra eficienţei energetice şi, în fine, crearea unei Comunităţi Energetice bazate pe Energiile Regenerabile şi Eficienţa Energetic㸠care să fie deschisă atât statelor membre, cât şi statelor candidate şi din vecinătatea UE. Printre priorităţile acestei comunităţi ar trebui să se numere promovarea surselor de energie cu „risc scăzut”, întărirea legislaţiei europene în domeniu energiei, introducerea obligativităţii respectării obiectivelor fixate la nivel european în ceea ce priveşte eficienţa energetică.

Implicăţiile pentru România

Ce ar putea să reţină reprezentanţii României la UE din aceste recomandări? În primul rând, propunerea unui plan de acţiune european pentru viitor nu poate să fie decât benefică pentru România. Nu numai că introducerea unor veritabile resurse financiare pentru bugetul Uniunii ne-ar scuti de la a fi puşi la colţ printre cei care contribuie mai puţin decât primesc de la bugetul comun, ci şi  finanţarea şi implementarea comună a unor proiecte de infrstructură şi a unor reţele de transport ar putea să ne scoată din condiţia de ţară în care s-au construit 200 de km de autostradă în 20 de ani.

În ceea ce priveşte dosarul revoluţiilor arabe, acesta expune în mod cât se poate de clar carenţele unei politici externe care se concentrează în exclusivitate pe unele zone geografice, ignorând cu desăvârşire altele. La fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi Oriental㸠România s-a lăsat absorbită de către vecinătatea estică a UE, şi mai ales de cea cu „fraţii noştri de peste Prut”. Cea ce explică întârzierea cu care ne-am pronunţat asupra evenimentelor din vecinătatea sudică, unul dintre primele reflexe find tocmai acela de a accentua faptul că reorientarea fondurilor dinspre partenerii estici spre cei din sud este inacceptabilă. Deşi argumentul este valid, politica UE tratează atât vecinii din Est, cât şi pe cei din Sud, în cadrul aceleiaşi politici, ce beneficiază de aceleaşi instrumente şi se bazează pe aceleaşi principii. Din păcate, condiţionarea implicării armate a ţării de intervenţia NATO, arată clar că România nu se poziţionează faţă de această regiune ca membru al UE. Decizia de a participa la operaţiunile din Libia va fi probabil salutată pe plan european, dar acest fapt nu însemnă că nu trebuie să încurajăm pe viitor o politică europeană coordonată faţă de statele vecine. Nu în ultimul rând, şi pentru că reformele care sunt vizate ca urmare a evenimentelor din Africa de Nord vor afecta întreaga Politică de Vecinătate a Uniunii, având deci consecinţe directe asupra relaţiilor cu vecinii noştri din Est.

Pentru a conchide, România se poate lăuda cu unul dintre cele mai bune mixuri energetice la nivel european. Mai mult decât atât, doar 7% din consumul de energie intern este bazat pe energia nucleară (comparat cu 13% la nivel european). Pe de altă parte, la capitolul energie regenerabilă stăm mai bine decât media UE (13% faţă de 8%). Cu toate acestea, ţara noastră are în vedere realizarea a încă două unităţi la Cernavodă până în 2020 şi a unei noi centrale nucleare în perioada 2020-2030. În consecinţă  clasa politică şi cetăţenii români au toate motivele să  se implice activ în dezbaterea europeană pe această temă, cu atât mai mult cu cât România are o  poziţie favorabilă în ceea ce priveşte energia nucleară. Trebuie să examinăm cu atenţie riscurile legate de energia nucleară, iar începutul unei dezbateri publice pe acest subiect este, în acest context, încurajator şi trebuie sprijinit în continuare de către responsabilii politici şi societatea civilă.

articol aparut si pe Europuls.ro

Nota: Opiniile exprimate in acest articol sunt strict personale si nu antreneaza in vreun fel responsabilitatea institutiei pentru care lucrez.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alina Gîrbea
Absolventă a Sciences Po Paris (masterul de Afaceri Europene), Alina Gîrbea este expertă în afaceri europene. Ïn trecut, a fost consilier politic în cabinetul Preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli, a liderului grupului politic Renew Europe, Dacian Cioloş şi al deputatului european Cristian Preda şi membru fondator al Centrului de expertiză europeană Europuls.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro