marți, noiembrie 30, 2021

“From Pact to Act” sau “Care ar trebui să fie concluziile Consiliului European”. Opinia unui grup federalist şi implicaţiile pentru România.

Consiliul European, şi România în cadrul acestuia, trebuie să tragă următoarele concluzii de pe urma evenimentelor recente: 1.  Uniunea Europeană are nevoie de un plan de acţiune economică bazat pe resurse şi proiecte majore de investiţii comune pe viitor; 2. Politica Europeană de Vecinătate a dat faliment şi trebuie revizuită în paralel cu construirea unei reacţii europene comune la revoltele din lumea arabă; 3. Este necesară o revizuire a standardelor de securitate privitoare la energia nucleară la nivel UE şi instaurarea unei Comunităţi Energetice bazată pe Energiile Regenerabile şi pe Eficienţa Energetică.

Ieri, 21 Maritie,  a avut loc prima întâlnire a Consiliului din Umbră Spinelli. Aceasta este principala iniţiativă a unui grup compus de diverşi oameni politici europeni (printre care liderul liberalilor din Parlamentul european,Guy Verhofstadt, cel al grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit, dar şi respectatul membru PPE, Elmar Brok), foşti decidenţi politici de înalt nivel (Jacques Delors, Mario Monti, Joschka Fischer, Pat Cox), dar şi de reprezentanţi ai lumii academice şi asociative (precum Kalypso Nicolaïdis, profesor la Oxford sau Gaetane Ricard-Nihoul, Secretar General al think tankului Notre Europe). Scopul declarat al grupului este de a opune tendinţei interguvementale din politica europeană, o metodă care să nu se rezume la cel mai mic numitor comun dintre poziţia statelor membre UE, ci să traducă interesele comune ale Uniunii şi cetăţenilor săi.

Pe baza agendei Consilului european de pe 24-25 martie, Consiliul din Umbră Spinelli a formulat propria viziune asupra decizilor ce ar trebui luate în cursul următoarelor două zile, stucturându-le în jurul a aceloraşi trei axe care vor fi abordate şi de Consiliu: un plan de acţiune european pentru viitor (From Pact to Act), revoltele arabe şi, în fine, provocarea lansată de Fukushima politicii energetice la nivel european. De fapt, urmărind tradiţia englezească, acest grup de pro-europeni convinşi a decis să se reunească înaintea fiecărui Consiliu european pentru a formula propria viziune asupra concluziilor pe care acesta ar trebui să le adopte.

From Pact to Act: Un plan de acţiune european pentru viitor

Dincolo de un mecanism european care să consolideze şi purifice sitemul bancar la nivel european, trebuie luate măsuri de instaurare a unei veritabile guvernanţe economice la nivel european. Este mai mult decât clar că, într-o situaţie de accentuare a divergenţelor economice, uniunea monetară construită în jurul euro este sortită eşecului, problema principală fiind faptul că aceasta nu este   acompaniată de o politică de convergenţă economică la nivelul zonei euro.

Aşa cum o arată şi raportul realizat de Mario Monti, programul pieței unice trebuie dus până la capăt. Pe de altă parte, pentru  ca  implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere sa fie una in acord cu prevederile europene, este necesar ca Comisia Europeană să aibă o largă putere de supervizare. Mai mult decât atât, Consiliul din Umbră subliniază necesitatea unei viziuni pe termen lung prin conturarea unui Plan de acţiune european pentru viitor. Acesta ar trebui finanţat prin obligaţiuni europene şi ar include proiecte de infrastructură energetică, reţele de transport europene, precum şi proiecte ştiinţifice şi de cercetare, precum Galileo. Reforma „Perspectivelor financiare plurianuale ale UE” ar trebui să suplimenteze această sursă prin înlocuirea rolului preponderent al contribuţilor naţionale la bugetul UE cu veritabile „resurse proprii” (fie în forma unei TVA europene, a unei taxe pe dioxidul de carbon sau a unei taxe pe tranzacţiile financiare).

Revoltele arabe şi violarea Tratatului de la Lisabona

Consiliul din umbră acuză UE de violarea propriilor tratate. De ce? Deoarece paragraful  1 al articolul 34 al Tratatului de la Lisabona, stipulează fără echivoc că: „Statele membre își coordonează acțiunea în cadrul organizațiilor internaționale și cu ocazia conferințelor internaționale. În cadrul acestor instituții, statele membre apără pozițiile Uniunii. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate asigură organizarea acestei coordonări”.  Or, acest lucru nu s-a întâmplat înaintea şedinţei Consiliului de Securitate al ONU care a adoptat rezoluţia 1973, iniţiată de două state membre, Franţa şi Marea Britanie, împreună cu SUA şi Liban. În mod curios, îns㸠cel mai mare stat membru UE, Germania, s-a abţinut de la vot, alăturându-se prin acest act Chinei, Rusiei, Braziliei şi Indiei.

Concluziile Consiliului din Umbră cer, de asemenea, îngheţul negocierilor pentru un Acord de Parteneriat cu Siria până la îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului din această ţară. Acelaşi text condamnă reacţia violentă a guvernului din Yemen împotriva propriei populaţii şi cere Consiliului European să condamne intervenţia Arabiei Saudite împotriva demonstranţilor din Bahrain. În fine, Grupul Spinelli consideră necesară o evaluare a rezultatelor Politicii de Vecinătate UE şi, pe baza rezultatelor acesteia, o revizuire completă a acestui instrument, prin care să se asigure o mai mare atenţie respectării drepturilor omului în statele partenere ale UE.

Provocarea energetică după Fukushima

În domeniul politicii energetice Consiliul din Umbră Spinelli cere trei acţiuni principale: o dezbatere publică largă despre energia nucleară şi riscurile acesteia, o reflecţie asupra alternativelor realiste pe termen scurt şi mediu, acompaniată de o strategie ambiţioasă asupra eficienţei energetice şi, în fine, crearea unei Comunităţi Energetice bazate pe Energiile Regenerabile şi Eficienţa Energetic㸠care să fie deschisă atât statelor membre, cât şi statelor candidate şi din vecinătatea UE. Printre priorităţile acestei comunităţi ar trebui să se numere promovarea surselor de energie cu „risc scăzut”, întărirea legislaţiei europene în domeniu energiei, introducerea obligativităţii respectării obiectivelor fixate la nivel european în ceea ce priveşte eficienţa energetică.

Implicăţiile pentru România

Ce ar putea să reţină reprezentanţii României la UE din aceste recomandări? În primul rând, propunerea unui plan de acţiune european pentru viitor nu poate să fie decât benefică pentru România. Nu numai că introducerea unor veritabile resurse financiare pentru bugetul Uniunii ne-ar scuti de la a fi puşi la colţ printre cei care contribuie mai puţin decât primesc de la bugetul comun, ci şi  finanţarea şi implementarea comună a unor proiecte de infrstructură şi a unor reţele de transport ar putea să ne scoată din condiţia de ţară în care s-au construit 200 de km de autostradă în 20 de ani.

În ceea ce priveşte dosarul revoluţiilor arabe, acesta expune în mod cât se poate de clar carenţele unei politici externe care se concentrează în exclusivitate pe unele zone geografice, ignorând cu desăvârşire altele. La fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi Oriental㸠România s-a lăsat absorbită de către vecinătatea estică a UE, şi mai ales de cea cu „fraţii noştri de peste Prut”. Cea ce explică întârzierea cu care ne-am pronunţat asupra evenimentelor din vecinătatea sudică, unul dintre primele reflexe find tocmai acela de a accentua faptul că reorientarea fondurilor dinspre partenerii estici spre cei din sud este inacceptabilă. Deşi argumentul este valid, politica UE tratează atât vecinii din Est, cât şi pe cei din Sud, în cadrul aceleiaşi politici, ce beneficiază de aceleaşi instrumente şi se bazează pe aceleaşi principii. Din păcate, condiţionarea implicării armate a ţării de intervenţia NATO, arată clar că România nu se poziţionează faţă de această regiune ca membru al UE. Decizia de a participa la operaţiunile din Libia va fi probabil salutată pe plan european, dar acest fapt nu însemnă că nu trebuie să încurajăm pe viitor o politică europeană coordonată faţă de statele vecine. Nu în ultimul rând, şi pentru că reformele care sunt vizate ca urmare a evenimentelor din Africa de Nord vor afecta întreaga Politică de Vecinătate a Uniunii, având deci consecinţe directe asupra relaţiilor cu vecinii noştri din Est.

Pentru a conchide, România se poate lăuda cu unul dintre cele mai bune mixuri energetice la nivel european. Mai mult decât atât, doar 7% din consumul de energie intern este bazat pe energia nucleară (comparat cu 13% la nivel european). Pe de altă parte, la capitolul energie regenerabilă stăm mai bine decât media UE (13% faţă de 8%). Cu toate acestea, ţara noastră are în vedere realizarea a încă două unităţi la Cernavodă până în 2020 şi a unei noi centrale nucleare în perioada 2020-2030. În consecinţă  clasa politică şi cetăţenii români au toate motivele să  se implice activ în dezbaterea europeană pe această temă, cu atât mai mult cu cât România are o  poziţie favorabilă în ceea ce priveşte energia nucleară. Trebuie să examinăm cu atenţie riscurile legate de energia nucleară, iar începutul unei dezbateri publice pe acest subiect este, în acest context, încurajator şi trebuie sprijinit în continuare de către responsabilii politici şi societatea civilă.

articol aparut si pe Europuls.ro

Nota: Opiniile exprimate in acest articol sunt strict personale si nu antreneaza in vreun fel responsabilitatea institutiei pentru care lucrez.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alina Gîrbea
Absolventă a Sciences Po Paris (masterul de Afaceri Europene), Alina Gîrbea este membru PLUS şi consilier în cabinetul lui Dacian Cioloş. Ïn trecut, a fost consilier politic în cabinetul Preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli şi al deputataului european Cristian Preda şi membru fondator al Centrului de expertiză europeană Europuls.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro