sâmbătă, septembrie 26, 2020

Frumoasa adormită: In Memoriam Maia Plisețkaia (1925-2015)

Motto: „That was when the ones who smiled/Were the dead, glad to be at rest.”–Anna Ahmatova, „Requiem”

A incetat din viata o genială balerină. Maia Plisețkaia a crescut intr-o casă de artisti si diplomati, a trăit catastrofa stalinismului si a suferit, in propria familie, consecintele Marii Terori: “Mi-ar plăcea să vorbesc despre ‘Frumoasa adormită’ si despre ‘Lacul lebedelor’, despre ale mele battements si despre partenerii mei. Dar, oricum m-as uita la copilăria mea, totul se invarte in jurul politicii si al terorii staliniste”. Tatăl ei, Mihail Plisețki, a fost impuscat in 1938. Mama ei, Rakhil Messerer, a fost arestată si apoi deportata in Kazahstan. Maia a crescut in casa lui Sulamith si Asaf Messerer, mătusa si unchiul ei, celebri balerini ai teatrului “Bolşoi”. In 1949 a fost obligată să danseze in fata genialissimului generalissim care isi sărbatorea, cu faraonic fast, implinirea varstei de 70 de ani. Printre spectatori, Mao Zedong. Peste ani, balerina mărturisea că a fost ingrozită de riscul de a-şi incrucişa privirea cu aceea a lui Stalin…

Am vazut-o dansand la Bucuresti, venise cu baletul „Bolşoi” unde era vedeta absolută, eram adolescent, am rămas pe veci fermecat de gratia-i inefabilă.

https://www.youtube.com/watch?v=FE8mkVxH7P4

https://www.youtube.com/watch?v=ku_rFPKm5ao

Dupa 1990, a trait in Occident, impreuna cu sotul ei, compozitorul Rodion Scedrin. A fost, alaturi de Galina Ulanova, simbolul salvarii prin arta atunci cand dictatura comunista se straduia din rasputeri sa ingenuncheze spiritul. La un ceas cand Vladimir Putin si oamenii sai reabiliteaza tot ceea ce marea balerina, asemeni unei Anna Ahmatova, a detestat, să-i aducem binemeritatul omagiu. In dosarul „Romania si Rusia Sovietică” pe care il publică platforma „Contributors” in aceste zile, socot că este cazul să amintim si numele unor mari artisti, ei insisi hărtuiti, supravegheati si cenzurati, ale căror performante extraordinare ne-au ajutat, pe multi dintre noi, să nu abandonăm speranța: Sviatoslav Richter, Emil Ghilels, Leonid Kogan, David Oistrah, Maia Plisețkaia…

Recomandare:

http://www.europalibera.org/content/article/26991645.html

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Sa nu uitam ca Maia Plisețkaia a refuzat in mod repetat sa „defecteze” in Occident desi a avut nenumarate ocazii. Maia Plisețkaia era considerata un „emisar al culturii sovietice”, avea un regim privilegiat in URSS si pleca deseori in turnee in Vest.
    AIlti balerini sovietici de talie internationala ca Rudolf Nureyev, Natalia Makarova and Mihail Baryshnikov au folosit aceste ocazii de turnee internationale ale teatrului Balsoi pentru ca sa ramana in Vest.

    Tatal ei, Mkhail Plisetski, a fost un comunist infocat, a luptat in Razboiul Civil de partea bolshevicilor si apoi a lucrat la Comisariatul pentru Afaceri Externe si Comert Exterior al
    URSS.
    A fost executat de Stalin in anii terorii (1932-1938), la fel ca si multi alti vechi bolshevici dar nu e cazul sa ii plangem de mila : a ajuns la randul lui victima unui sistem criminal ce fuseses creat cu ajutorul lui direct.

  2. …”la ballerina assoluta” isi continua eternitatea intr-o alta dimensiune…intr-un altfel de „impreuna” cu aceiasi Tchaïkovsky, Ravel sau Maurice Béjart, pe care i-a adulat deja timp de o viata, si carora le-a patruns intimitatea sentimentelor cele mai ascunse, pentru a ne oferi cu generozitate sansa unica de a-i impartasi forta pasiunii, o pasiune inegalabila vreodata…
    Tristetea disparitiei sale este imensa…Intr-o zi, insa, va trece ca sa lase tot locul incantarii, admiratiei depline si recunostintei profunde ca am avut sansa sa existam o data cu ea!
    Ave Maïa

  3. Multumesc pentru articol.

    Sunt multe lucruri despre Maia Plisețkaia pe care le-am aflat doar acum, la moartea ei.
    M-a impresionat puterea pe care a avut-o sa isi depaseasca drama din propria familie si totusi sa poata sa daruiasca, sa danseze atat de miraculos.

    Maia Plisețkaia, din punctul meu de vedere, apartine unei altfel de lumi, nicidecum ea si arta ei nu apartin lumii sovietelor. Plasarea ei in spatiul sovietic cred ca a fost o mare oroare si pot doar sa imi imaginez chinul zilnic pe care il indura neincetat in tarcul comunist.

    Probabil ca sunt multi altii, ca si Maia Plisețkaia, care si-au petrecut zilele, fara sa traiasca cu adevarat, in spatiul sovietic. Ce oroare, ce mare incercare si pana la urma ce mare izbanda ca au reusit sa se impuna. Merita sa fie omagiati! Multumiri.

  4. Multumesc domnule Profesor, pentru frumoasele si interesantele informatii privind marea balerina Maya Plisetskaya!Conteaza, pana la urma, ce ramane dupa tine;genialissimul generalissim, dispretul pentru un calau paranoic, un calau al popoarelor, unele suferind si astazi urmarile deciziilor lui criminale;
    -Maya Plisetskaya-un exemplu de daruire, sacrificiu si geniu artistic de care umanitatea, atat cat va exista, isi va aminti cu respect.Requescat in Pacem!

  5. Va multumesc, Domnule Profesor, pentru acest ” IN MEMORIAM MAIA PLISETKAIA ”
    Nu cred ca putem face niciodata destul pentru memoria marilor artisti rusi din epoca cumplita a terorii staliniste.
    Ma numar printre fericitii care in anii studentiei mele la Bucuresti, am putut sa vad si sa aud artisi geniali ca Richter, Oistrah, Safran si Rostropovici. Si acum, cind sint bolnav , oboist, sau pur si simplu trebuie sa astept ceva, refac in minte concertele auzite in urma cu 60 de ani .
    Ei ne-au facut viata nu numai suportabila, dar ne-au daruit clipe de fericire.
    Dumnezeu sa-i aiba in paza acolo unde sint si sa binecuvinteze memoria lor !

  6. Sa stii ca ” Tatăl ei, Mihail Plisețki, a fost impuscat in 1938. Mama ei, Rakhil Messerer, a fost arestată si apoi deportata in Kazahstan”, sa sa te oblige sa dansezi in fata calaului, depaseste puterea mea de intelegere.
    Si de iertare pentru asemenea calai.

  7. N-am retinut in ce an a fost realizat acest Bolero. Ghidandu-ma dupa infatisarea lui Bejart cred ca Plisetkaia avea cel putin cicizeci de ani ceea cea potenteaza si mai mult uluitoarea ei interpretare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

De ce e Bucureştiul altfel

Capitala României e cea mai mică (spaţial) metropolă importantă din regiune: oraşul se termină imediat după blocuri. Limitarea extremă crează probleme importante...

România înapoiată: reflecții la început de toamnă electorală

Locuiesc într-un sat situat la mai puțin de 10 km de Sibiu, practic într-o fundătură mărginită de dealuri...

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

Cum se stinge un sat în România

Satul Șirnea din comuna Fundata, județul Brașov este deja bine cunoscut de publicul românesc. Imagini feerice din acest sat de munte circulă...

Asaltul asupra cunoasterii, ratiunii (common sense) si alunecarea spre intuneric

Am fost ispitit sa scriu intoarcerea in Evul Mediu gandindu-ma la faimoasa “e pur si muove” a lui Galileo Galilei, astronomom ,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.