miercuri, decembrie 8, 2021

Frumoasa adormită: In Memoriam Maia Plisețkaia (1925-2015)

Motto: „That was when the ones who smiled/Were the dead, glad to be at rest.”–Anna Ahmatova, „Requiem”

A incetat din viata o genială balerină. Maia Plisețkaia a crescut intr-o casă de artisti si diplomati, a trăit catastrofa stalinismului si a suferit, in propria familie, consecintele Marii Terori: “Mi-ar plăcea să vorbesc despre ‘Frumoasa adormită’ si despre ‘Lacul lebedelor’, despre ale mele battements si despre partenerii mei. Dar, oricum m-as uita la copilăria mea, totul se invarte in jurul politicii si al terorii staliniste”. Tatăl ei, Mihail Plisețki, a fost impuscat in 1938. Mama ei, Rakhil Messerer, a fost arestată si apoi deportata in Kazahstan. Maia a crescut in casa lui Sulamith si Asaf Messerer, mătusa si unchiul ei, celebri balerini ai teatrului “Bolşoi”. In 1949 a fost obligată să danseze in fata genialissimului generalissim care isi sărbatorea, cu faraonic fast, implinirea varstei de 70 de ani. Printre spectatori, Mao Zedong. Peste ani, balerina mărturisea că a fost ingrozită de riscul de a-şi incrucişa privirea cu aceea a lui Stalin…

Am vazut-o dansand la Bucuresti, venise cu baletul „Bolşoi” unde era vedeta absolută, eram adolescent, am rămas pe veci fermecat de gratia-i inefabilă.

https://www.youtube.com/watch?v=FE8mkVxH7P4

https://www.youtube.com/watch?v=ku_rFPKm5ao

Dupa 1990, a trait in Occident, impreuna cu sotul ei, compozitorul Rodion Scedrin. A fost, alaturi de Galina Ulanova, simbolul salvarii prin arta atunci cand dictatura comunista se straduia din rasputeri sa ingenuncheze spiritul. La un ceas cand Vladimir Putin si oamenii sai reabiliteaza tot ceea ce marea balerina, asemeni unei Anna Ahmatova, a detestat, să-i aducem binemeritatul omagiu. In dosarul „Romania si Rusia Sovietică” pe care il publică platforma „Contributors” in aceste zile, socot că este cazul să amintim si numele unor mari artisti, ei insisi hărtuiti, supravegheati si cenzurati, ale căror performante extraordinare ne-au ajutat, pe multi dintre noi, să nu abandonăm speranța: Sviatoslav Richter, Emil Ghilels, Leonid Kogan, David Oistrah, Maia Plisețkaia…

Recomandare:

http://www.europalibera.org/content/article/26991645.html

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Sa nu uitam ca Maia Plisețkaia a refuzat in mod repetat sa „defecteze” in Occident desi a avut nenumarate ocazii. Maia Plisețkaia era considerata un „emisar al culturii sovietice”, avea un regim privilegiat in URSS si pleca deseori in turnee in Vest.
    AIlti balerini sovietici de talie internationala ca Rudolf Nureyev, Natalia Makarova and Mihail Baryshnikov au folosit aceste ocazii de turnee internationale ale teatrului Balsoi pentru ca sa ramana in Vest.

    Tatal ei, Mkhail Plisetski, a fost un comunist infocat, a luptat in Razboiul Civil de partea bolshevicilor si apoi a lucrat la Comisariatul pentru Afaceri Externe si Comert Exterior al
    URSS.
    A fost executat de Stalin in anii terorii (1932-1938), la fel ca si multi alti vechi bolshevici dar nu e cazul sa ii plangem de mila : a ajuns la randul lui victima unui sistem criminal ce fuseses creat cu ajutorul lui direct.

  2. …”la ballerina assoluta” isi continua eternitatea intr-o alta dimensiune…intr-un altfel de „impreuna” cu aceiasi Tchaïkovsky, Ravel sau Maurice Béjart, pe care i-a adulat deja timp de o viata, si carora le-a patruns intimitatea sentimentelor cele mai ascunse, pentru a ne oferi cu generozitate sansa unica de a-i impartasi forta pasiunii, o pasiune inegalabila vreodata…
    Tristetea disparitiei sale este imensa…Intr-o zi, insa, va trece ca sa lase tot locul incantarii, admiratiei depline si recunostintei profunde ca am avut sansa sa existam o data cu ea!
    Ave Maïa

  3. Multumesc pentru articol.

    Sunt multe lucruri despre Maia Plisețkaia pe care le-am aflat doar acum, la moartea ei.
    M-a impresionat puterea pe care a avut-o sa isi depaseasca drama din propria familie si totusi sa poata sa daruiasca, sa danseze atat de miraculos.

    Maia Plisețkaia, din punctul meu de vedere, apartine unei altfel de lumi, nicidecum ea si arta ei nu apartin lumii sovietelor. Plasarea ei in spatiul sovietic cred ca a fost o mare oroare si pot doar sa imi imaginez chinul zilnic pe care il indura neincetat in tarcul comunist.

    Probabil ca sunt multi altii, ca si Maia Plisețkaia, care si-au petrecut zilele, fara sa traiasca cu adevarat, in spatiul sovietic. Ce oroare, ce mare incercare si pana la urma ce mare izbanda ca au reusit sa se impuna. Merita sa fie omagiati! Multumiri.

  4. Multumesc domnule Profesor, pentru frumoasele si interesantele informatii privind marea balerina Maya Plisetskaya!Conteaza, pana la urma, ce ramane dupa tine;genialissimul generalissim, dispretul pentru un calau paranoic, un calau al popoarelor, unele suferind si astazi urmarile deciziilor lui criminale;
    -Maya Plisetskaya-un exemplu de daruire, sacrificiu si geniu artistic de care umanitatea, atat cat va exista, isi va aminti cu respect.Requescat in Pacem!

  5. Va multumesc, Domnule Profesor, pentru acest ” IN MEMORIAM MAIA PLISETKAIA ”
    Nu cred ca putem face niciodata destul pentru memoria marilor artisti rusi din epoca cumplita a terorii staliniste.
    Ma numar printre fericitii care in anii studentiei mele la Bucuresti, am putut sa vad si sa aud artisi geniali ca Richter, Oistrah, Safran si Rostropovici. Si acum, cind sint bolnav , oboist, sau pur si simplu trebuie sa astept ceva, refac in minte concertele auzite in urma cu 60 de ani .
    Ei ne-au facut viata nu numai suportabila, dar ne-au daruit clipe de fericire.
    Dumnezeu sa-i aiba in paza acolo unde sint si sa binecuvinteze memoria lor !

  6. Sa stii ca ” Tatăl ei, Mihail Plisețki, a fost impuscat in 1938. Mama ei, Rakhil Messerer, a fost arestată si apoi deportata in Kazahstan”, sa sa te oblige sa dansezi in fata calaului, depaseste puterea mea de intelegere.
    Si de iertare pentru asemenea calai.

  7. N-am retinut in ce an a fost realizat acest Bolero. Ghidandu-ma dupa infatisarea lui Bejart cred ca Plisetkaia avea cel putin cicizeci de ani ceea cea potenteaza si mai mult uluitoarea ei interpretare.

Dă-i un răspuns lui radu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în...

Noi ipocrizii climatice și criza energetică

În decembrie 2020, Adam Anderson, CEO-ul companiei Innovex Downhole Solutions din Houston, Texas, a încercat să facă un gest frumos pentru angajații...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro