miercuri, decembrie 1, 2021

Frumoasele mele lalele sau un posibil motiv pentru care olandezii nu ne vor in Schengen

Scandalul camioanelor olandeze care transportau lalele si care au fost oprite in vama la granita Romaniei a adus din nou in discutie chestiunea Schengen.

Daca oficial, motivul pentru care Olanda se opune aderarii Romaniei la Schengen  e lipsa progreselor in reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei de la noi (putini isi mai amintesc faptul ca in 2004, un eurodeputat olandez pe nume Oostlander, a propus nici mai mult nici mai putin decat suspendarea negocierilor de aderare a Romaniei la UE tocmai pe acest motiv, amendament respins in ultimul moment in PE), neoficial as spune, desi cat de neoficial poate fi acest motiv din moment ce textul acordului de formare a actualei coalitii de guvernare din Olanda se afla postat pe site-ul executivului de la Haga, motivul e altul.

In acordul semnat intre Partidul Liberal (VVD), Alianta Crestin Democrata (CDA) si Partidul Libertatii (PVV), sta scris negru pe alb:

In the context of Europe, the government will argue for the inclusion of the two-yearly reports on corruption and legal reform in Romania and Bulgaria in the Schengen evaluation of these two countries. If these reports show that they do not meet the strict criteria, the Netherlands will not support the full accession of Romania and Bulgaria to Schengen and abolition of the internal border controls in the EU, and Bulgaria and Romania will not be admitted to Schengen.

„Capul rautatilor”, daca putem sa-i spunem asa, ar fi, dupa toate probabilitatile, liderul PVV, Gert Wilders, un fel de Vadim al lor, trimis in judecata (dar in cele din urma, achitat) in Olanda pentru incitare la ura rasiala, si care in februarie 2009 era trimis inapoi in Olanda de pe aeroportul londonez Heathrow, pe cand incerca sa ajunga la o dezbatere la Camera Lorzilor pe tema unui controversat film al sau in care asemana „Coranul” cu „Main Kempf”. Ei bine, partidul lui Wilders a ajuns sa sustina in Parlament actualul guvern al premierului Martin Rutte, e adevarat, fara sa faca parte din cabinet, cu conditia introducerii in programul de guvernare a unor masuri drastice anti-imigratie. Printre aceste masuri, si clauza cu blocarea aderarii Romaniei si Bulgariei la zona Schengen.

Dar care sa fie motivul pentru care romanii (si bulgarii sau polonezii, in general cetatenii din statele central si est europene intrate in UE) nu sunt bine vazuti in Olanda? Un posibil raspuns il gasim in dezbaterile care au avut loc in Parlamentul olandez pe tema integrarii imigrantilor din statele central si est europene in societatea olandeza  (vezi documentele anexate).

Pe scurt, concluzia acestor dezbateri care au avut loc anul trecut, a fost ca muncitorii proveniti din Polonia, Bulgaria sau Romania provoaca neplaceri in cartierele de la periferia marilor orase din Olanda, neplaceri legate de supra-aglomerarea din aceste zone, prea mult zgomot, ocuparea locurilor de parcare ale altora, lipsa de curatenie si, in plus, ei contribuie indirect la constructia de locuinte ieftine (constructie realizata de firme olandeze, cu materiale olandeze), dar insalubre. In plus, prea putini muncitori imigranti participa la programele de integrare a lor in societatea olandeza, pentru care fostul guvern (condus de Jan Balkenende) a investit 460 milioane de euro pentru ca anual, 60.000 de muncitori imigranti sa participe la aceste programe de integrare in cursul mandatului actualului guvern (condus de Mark Rutte).

Chiar daca aceasta situatie s-ar putea sa se schimbe (Parlamentul olandez tocmai dezbate un program de reduceri bugetare de 18 miliarde de euro incepand de la anul si s-ar putea ca sumele destinate integrarii imigrantilor sa fie modificate), apare intrebarea daca autoritatile romane au avut aceste date (intre altele fie spus, astfel de informatii au fost disponibile pe site-ul Parlamentului olandez, dar acum nu mai sunt)? Daca da, in ce fel le-au folosit in negocierile directe cu autoritatile olandeze pe tema Schengen?

Din aceste dezbateri mai aflam un lucru (care era valabil cel putin pana la izbucnirea asa numitei „crize a datoriilor suverane” in zona euro; acum, situatia ar putea sa se schimbe): Olanda are nevoie de forta de munca din tarile central si est europene, sau avea, pana la izbucnirea crizei. Recent, olandezii au introdus noi criterii pentru muncitorii imigranti, in ideea ca olandezii someri sa aiba ei ce munci, inainte de a da de lucru strainilor.

In acest context, putem sa ne punem intrebarea ce a facut ambasada romana de la Haga? A luat legatura cu romanii care muncesc in Olanda, ca sa-i determine sa urmeze cursurile de integrare finantate de guvernul olandez, in ideea de a reduce nemultumirile pe care ei le genereaza cetatenilor olandezi? A folosit MAE firmele olandeze care angajeaza muncitori romani, pe post de grupuri de presiune asupra guvernului olandez in chestiunea Schengen?

Raspunsurile la aceste intrebari le-am putea afla daca in Parlamentul de la Bucuresti ar avea loc dezbateri publice precum cele care au  loc in Parlamentul de la Haga pe astfel de teme.

Paote ar fi fost mai util ca, in loc sa decida oprirea unor camioane cu lalele olandeze, intr-un fel de represalii la blocarea de catre guvernul de la Haga a aderarii Romaniei la zona Schengen, autoritatile romane sa negocieze direct cu cele olandeze folosind inclusiv astfel de informatii publice, precum cele amintite mai sus.

In fond, relatiile romano-olandeze n-au fost intotdeauna atat de reci precum cele din aceste zile. Si nu putini au fost romanii care au fost bine primiti in Olanda, daca e sa ne amintim fie si numai de Stefan Kovacs, care a fost antrenorul marelui Ajax Amsterdam in perioada de maxima glorie a clubului de fotbal din anii 70, cand castiga trei Cupe ale Campionilor Europeni, sau mai recent, de Cristi Chivu, care a fost capitanul Ajax-ului inainte de a se transfera la Internazionale Milano.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. frumoasa GARGARA!!! chiar daca romanii eau adorati de olandezi, mai raman bulgarii!! extinde autorul critica la ambasada Bulgariei la Haga? ca daca acea ambasada nu a facut ce spune autorul, tot degeaba! Iar blocarea accesului muncitorilor est-europeni in Olanda, este uzuala gargara electorala a unui partid nationalist olandez! Ne amintim de teroarea „instalatorului polonez in Franta” care nu s-a intamplat, de teroarea invadarii Angliei la 01.01.2007 (gogrita de presa) etc. Si in Olanda si la noi exista politicieni care urla despre „aia, strainii, ciudatii” care nu seamana 100% cu noi.

  2. Este foarte posibil ca implicarea diplomației române în Olanda să fi fost redusă spre inexistentă în cazul Schengen. Dar cred totuși că oricum nu ar fi fost loc de negociere, pentru că guvernul Olandei nu și-ar fi riscat susținerea în Parlament de dragul României. Așa că au acționat conform principiului „milă mi-e de tine, dar mai milă mi-e de mine”.

    Asta e adevărata față a Uniunii Europene. Asta am vrut, asta am primit.

  3. interesante opinii;io intreb,da comunistii care conduc si azi tzara aia, nu sint extremisti?oare chiar no fi coruptia din romanica de temut ptr vestici?

  4. Pot fi multe cauze, dar un lucru este sigur, o buna parte dintre romani emigrati sunt barbari sau semi-barbari, iar autoritatile si elita i-a durut in cot de situatie, pur si simplu daca unii zic ca suntem o tara ospitaliera eu as spune extrem de incoerenta si dezorganizata. Practic nu se poate face nimic, nu prea poti sa acuzi pe nimeni, pe cine? vina se este peste tot, si nicaieri, la patriarhie ca nu-si trage de urechi crestinii, prin parlament, partide, televiziuni, comunisti, elita intelectuala, puscarii, partida romilor , unde sa arati cu degetul ?

  5. Romania a incercat sa-si arate muschii fata de Olanda cu oprirea in vama a lalelor olandeze fiindca si Olanda prin acest veto fata de Shengen nu afacut decat sa arate ca ne este superioara, deoarece coruptie este in orice tara, iar daca la ei e mai mica nu inseamna ca in Grecia, Italia, Spania care sunt in Shengen nu exuista coruptie in vama si drogurile, unele din ele legale! in Olanda si mafiotii nu trec ilegal granitele acestor tari si ajung in incoruptibila,i xenofoba si homosexuala tara a lalelor. De ce am spus asta? Fiindca daca vrem putem gasi pete si in soare iar olandezii ar trebui sa se comporte ca niste parteneri, sa inteleaga si mandria noastra deoarece si ei sunt oameni si nu sunt coborati cu harzobul din cer.
    De altfel, daca iubitii nostri guvernanti ar avea putina imaginatie iar putea speria mult mai tare fiindca , in definitiv ei catiga bani de la noi si nu invers. Astfel daca s-ar reduce comisioanele la fondurile private de pensii private obligatorii si facultative, de la politele de sigurari de viata ori cele bancare care de altfel sunt excesive atunci domnii de la Ing Asigurai de viata, De la Ing care administreaza fondurile private de pensii, de la Ing Bank, de la Eureko, de la Aegon ar avea de pierdut mult mai mult decat cateva lalele. Acest lucru l-au facut, chiar mai drastic ungurii si vad ca nu sunt jigniti cum suntem noi.

    • rrruminul a fost format dupa un model pus la cale de o politica ce trebuia sa creeze o tzara,o natziune(ca numa natziune nu i)dupa razboiul mondial.dupa al doilea,cu comunistii la putere,formarea rruminului primea noi caracteristici.
      deseori,oriunde pe glob,daca vezi gesticulatzia si ai si ocazia sa i ascultzi,potzi sa spui,asta e rrumin.de putzine ori m am inshelat.
      coruptie exista unde traiesc oameni,dar romanica e in frunte,la fel hotzia si nu i legat de saracie(credeam odata)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Corneliu Miclescu
Corneliu Miclescu a absolvit cursurile Facultatii de Stiinte Politice din cadrul scolii Nationale de Studii Politice si Administrative din Bucuresti. A fost pe rând consilier politic în cadrul PNL, director de cabinet la Ministerul Justitiei, dar a lucrat si ca ziarist, mai întâi în TVR si apoi la BBC România. În 2002 a publicat la Editura ALL, cartea “Cotroceni - Gara pentru doi”, o analiza comparata a campaniilor electorale pentru alegerile prezidentiale din 1990 si pâna în 2000.Corneliu Miclescu a absolvit cursurile Facultatii de Stiinte Politice din cadrul scolii Nationale de Studii Politice si Administrative din Bucuresti. A fost pe rând consilier politic în cadrul PNL, director de cabinet la Ministerul Justitiei, dar a lucrat si ca ziarist, mai întâi în TVR si apoi la BBC România. În 2002 a publicat la Editura ALL, cartea “Cotroceni - Gara pentru doi”, o analiza comparata a campaniilor electorale pentru alegerile prezidentiale din 1990 si pâna în 2000.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro