joi, martie 28, 2024

Furtuna care se apropie? Protestele din Bulgaria si Brazilia (Updated)

Urmaresc cu atentie miscarile de protest din Bulgaria si Brazilia. In Bulgaria, ca si in alte state post-comuniste, avem de-a face cu ceea ce numesc reziduurile leniniste, o stare de nemultumire generala in raport cu iresponsabilitatea, imoralitatea si cinismul clasei politice, dar si cu ingroparea amintirii totalitarismului sub subredul edificiu al unui fals consens amnezic. Cu sau fara Facebook, cu sau fara twitter (acestea sunt doar tehnologii, nu ideologii), spiritul anti-establishment a revenit in tromba. In Brazilia, dupa anii de euforie corupt-socialista, are loc constituirea unei miscari nascuta din malaise, disconfort social, iluzii esuate, asteptari tradate.

Evident, aceste proteste, spontane si non-violente, sunt eterogene, nu au o culoare politica unica. Transcend etichetele ideologice conventionale. Profesorul Ken Jowitt a anticipat in cartea sa despre noua dezordine mondiala valurile de revolta anti-establishment (anti-sistemica) atunci cand scria despre „movements of rage” (miscari izvorate din furie sociala). Valoarea-cheie la ora actuala este increderea sociala. Transparenta genereaza incredere, opacitatea zamisleste suspiciune, neincredere.

Un sistem democratic se prabuseste atunci cand increderea in institutii si in reprezentantii politici scade catastrofal. Desigur, o stim din experienta Republicii de la Weimar, e nevoie si de formatiuni politice hiper-mobilizate si capabile sa actioneze chiar prin detasamente para-militare (SA) impotriva institutiilor si practicilor democratice. Cauzele naruirii democratiilor sunt diverse si interactioneaza intre ele: sociologice, economice, politice, psihologice, culturale.

O tema fundamentala este independenta politicului si a justitiei in raport cu interesele oligarhice (adeseori mafiotice) si cu aranjamentele din umbra menite sa serveasca aceste interese. Este remarcabil faptul ca protestarii bulgari resping sloganele demagogic-nationaliste, izolationiste (adica pro-ruse) si anti-europene. In asemenea clipe, reformele radicale devin urgente, cu adevarat indispensabile. In egala masura, intarirea institutiilor statului de drept este conditia sine qua non a unei democratii liberale credibile. A respinge democratia de fatada este, iata, un motiv de revolta sociala. La fel si revendicarea transparentei.

Despre cauzele si implicatiile crizei politice si sociale din Bulgaria iata un Memorandum al Centrului de Strategii Liberal din Sofia, condus de politologul Ivan Krastev:

Tens of thousands of people have been marching for 11 days now on the streets of the capital Sofia and in some of Bulgaria’s major cities. The mass protests were sparked by the decision of the Bulgarian Parliament to appoint Mr. Delyan Peevski as chief of the State Agency for National Security. After his resignation on the second day of the protest, its main demand became the resignation of the government of Mr. Oresharski, which has been built by the Bulgarian Socialist Party and the Movement for Rights and Freedoms representing the Turkish minority (together, both parties having exactly half of the seats in Parliament). Yet the government cannot survive without the support of the far-right populist party Ataka.

According to representative polling data, 85 percent of Bulgarians support the protest against the appointment of Mr. Peevski, a media mogul and politician, a front-man of corporate interests with strong influence over the last three governments. The respondents put remarkably little confidence in the current government and parliament at the beginning of their term (23 and 14 percent, respectively – lowest point since the 1990s), while only 18 percent reckon Oresharski’s cabinet will fulfill its full mandate.

Bulgaria protests for a second time in less than half a year, with the mass protests in February against the electricity monopolies having brought down the centre-right government of Mr. Borissov. The unrests from the last 11 days should be seen as a second wave of Bulgarian citizens’ anger with the political establishment from the transition who in society’s view has betrayed the values of democracy in the service of behind-the-screen corporate interests.

For the first time in years the civil society of Bulgaria is voicing strong demands for genuine reform of the ailing state institutions and for effective democracy. These demands for reform are home-grown and have a grass-roots pedigree. They are not the result of external pressures (e.g. from EU or international organisations). In fact, external bodies so far have been largely supportive of the status quo: for instance, both the Party of European Socialists and the European Popular Party have recently expressed support for the political leaders of the Bulgarian Socialist Party (member of PES), and GERB (member of the EPP), the former ruling party.

These views are apparently not shared by the Bulgarian citizens. As their slogans demonstrate, the Bulgarians are protesting:

– against the merging of public institutions with nationwide gray-economy groups: “No to the oligarchy!”

– against clandestine political deals: “No to behind-the-screen deals!; Transparency!”

– against the promotion of corporate interests presented in democratic garb: “No to façade democracy!”

– against Bulgaria’s reneging on its European commitments and the accommodation of extreme nationalist-populists in power: “Bulgaria is Europe!”

The peaceful protests in Bulgaria are momentous for the future of democracy in this country. They show that there is committed civil society which will no longer tolerate corporate takeover of public institutions, or unprincipled coalitions with nationalistic or irresponsible parties. Our hope is that the lack of violence and the civilized behaviour of the protesters will not make this protest go largely unnoticed internationally. In our judgement, the moment demands broad support for the democratic efforts of Bulgarian society.

Iata ce scrie cunoscutul analist politic Carlos Alberto Montaner despre protestele din Brazilia:

La presidente Dilma Rousseff, demagógicamente, ha respaldado a los manifestantes, como si las protestas no fueran contra su gobierno, pero Brasil, desde hace más de una década, ha sido administrado por la izquierda y la sociedad comienza a decir que el Partido de los Trabajadores –el de Lula, el de Dilma—está compuesto por ladrones y sinvergüenzas que se las arreglan para gozar de impunidad. Unos perfectos hipócritas que, sin abandonar el discurso de la reivindicación de los humildes, han resultado tan corruptos como la derecha y el centro, pero mucho menos eficientes.

El riesgo que implica esta actitud, si se generaliza, es que en el país se oiga un fatídico grito que destruye los partidos políticos y les abre la puerta a la aventura y el disparate: “que se vayan todos”. A ver si lo entienden: la democracia liberal es un sistema que sólo funciona y prevalece si se gobierna bien y con apego a la ley. De lo contrario, un día viene el diluvio.

http://www.lapatilla.com/site/2013/06/24/carlos-alberto-montaner-brasil-y-el-diluvio-que-viene/

http://www.curteaveche.ro/noua-dezordine-mondiala-extinctia-leninista.html

Despre capital social si incredere in tranzitiile democratice, recomand volumul editat de profesorii Gabriel Badescu si Eric Uslaner:

http://www.amazon.co.uk/books/dp/toc/0415258146

PS Evident ca urmaresc ce se petrece in Turcia si nu doar acolo. Au aparut analize interesante despre Turcia chiar aici, pe Contributors. Pentru moment, cred ca este adecvat sa vorbim, atunci cand ne ocupam de actualul val, despre miscari de protest, de revolte sociale, nu de revolutii. In articolul meu am tinut sa includ evaluari ale miscarilor din Bulgaria si Brazilia (Ivan Krastev si Carlos Alberto Montaner) intrucat mi se par pertinente si menite sa lumineze semnificatiile acestor evenimente in plina desfasurare.

Update (28 iunie 2013): A propos de proiectata revizuire a Constitutiei propusa de comisia condusa de presedintele Senatului, Crin Antonescu, si de elefantiazisul puterii acordata Parlamentului, in defavoarea justitiei independente, merita meditat asupra exploziei de manie publica (public rage) din Brazilia. Precizez ca dezgustul devenit protest colectiv in raport cu un Parlament plin de indivizi dubiosi nu inseamna anti-parlamentarism, ci o afirmare a unei autentice suveranitati populare in raport cu degradarea democratiei. Daca dl Antonescu va reusi sa impuna aceste schimbari, ceea ce, in fapt, inseamna promularea unei noi Costitutii de catre un Parlament care nu a fost investit cu atributiile unei Adunari Constituante, nu e greu de anticipat coagularea unor miscari similare in Romania. Domnule Antonescu, beware of what your wish for!

“Congress is without a doubt the most despised institution in Brazil,” said Maurício Santoro, a political scientist. “A good deal of this hatred is related to the fact that Congress has a tradition of preventing its own members convicted of crimes from ever going to jail.”

Almost 200 legislators, or a third of Brazil’s Congress, are facing charges in trials overseen by the Supreme Federal Tribunal, according to documents compiled by Congresso em Foco, a prominent watchdog group. The charges range from siphoning off public funds to far more serious claims of employing slave labor on a cattle estate or ordering the kidnapping of three Roman Catholic priests as part of a land dispute in the Amazon.

Scholars of Brazil’s judicial system say legislators in corruption scandals often avoid jail, in part because of the special judicial standing enjoyed by about 700 senior political figures in the country, including all 594 members of Congress and senior cabinet members.

The standing allows these people to be tried only in the Supreme Federal Tribunal, producing years of delays in an institution bogged down by many other pressing matters in Brazilian society. Until 2001, politicians could not even be tried without the authorization of Congress, a function of the deference traditionally paid to elected officials in the legal system.

http://www.nytimes.com/2013/06/28/world/americas/public-rage-catching-up-with-brazils-congress.html?pagewanted=all&_r=0

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

    • Se poate, dar atunci se vor omori prostii intre ei. Voiculescu si altii vor fi demult in afara tarii cu valizele de bani dupa ei.

    • @ ardei

      Diferenta este ca in acele tari exista siguranta fizica a persoanei , un sistem social , medical si educational superior . Dar , din pacate, lipsea somajul si binenteles prostitutia si drogurile.

      • Sunt sigur ca nu va referiti la „siguranta fizica a persoanei” expediata in Gulag, la Canal, in Transnistria sau in lagarele naziste. Nu de alta, dar Hannah Arendt a scris ca lagarul de concentrare este universul totalitar perfect.

        • Comentariul meu se referea la al doilea text semnat „ardei” –nu stiu de ce a fost misplaced. Dinsul se referea la statele asazis totalitariste din Eastern Europe post-Stalin. Dupa 1953 nu s-a mai trimis in Gulag si nici la canal. Poate nu stiati ca in anii ’40 , americanii au trimis in lagare de concentrare (exterminare) zeci de mii din PROPRII CETATENI , numai pe criteriul etnic. . Si poate nu stiti ca de aprox. 3 decenii in USA si Canada se practica ilegal eutanasierea IMPOTRIVA PROPRIILOR CETATENI , pentru bani. Adica batrane si batrani (pt. care statul economiseste pemsiile) , persoane cu handicap fizic permanent (pentru banii din asigurari ) si tineri (pentru organe) –toti proprii cetateni ! Poate nu stiati ca exact precum in Germania (anterior nazistilor , dar si dupa , pina dupa razboi) unde PROPRII CETATENI erau gazati cu Zyklon B , de vreo 3 decenii in North America PROPRII CETATENI sint arsi de vii, printr-o metoda rafinata de colegul dvs. de la Maryland , criminalul MacVittie .

          Si sint sigur ca nu stiti ca chiar acum 2 ore Ecuador a oferit USA un ajutor umanitar de 23 milioane dollari pt. training in „human rights” si eliminarea executiilor extrajudiciare din spitale. Nu numai WP si NYT sint surse de news !

          • Chiar credeti ca teroarea stalinista s-a incheiat in 1953? De ce a trebuit dat un decret in 1964 pentru eliberarea detinutilor politici din Romania? Se aflau in sanatorii ori in case de odihna pe litoral? In Bulgaria, lagarele au continut sa existe chiar si dupa 1964. Albania? Coreea de Nord? Khmerii Rosii? „Colegul meu de la Maryland”? Parca ajunsesem la un acord ca nu atacam persoane. As zice sa nu-l uitam. Tema articolului este diferita.

            • Nu am atacat niciodata persoane, nici cind mi-a fost foame. :evil: Nici cind am scris despre Marga nu am atacat persoana, ci Presedintele unui Institut public . La fel si aici : n-am atacat pe MacVittie personal ci o persoana publica care actioneaza de la University of Maryland, School of Medicine in conjunctie cu Armed Forces Radiobiology Research Institute din Betsheda. Tehnic , e coleg (profesional ) cu dvs. la Maryland, nu vad care e problema. Si daca despre Mengele spun ca era un criminal deghizat in „doctor” , despre asta spun la fel –pentru ca stiu ce experiente conduce si cum sint folosite rezultatele. Nu e locul de detaliat , dar nu schimb one iota din ce am scris , chiar daca cenzurati . Pe mine, domnule profesor , nu ma schimba cenzurarea unei platforme , nici FDA , nici ORI –la mine ce-i in capusa si-n gusa , no matter what.

              Poate tema articolului e alta , dar ati tolerat un comentariu (Ardei) si am raspuns la el. Nu eu am inceput. Comentariul initial il lasati dar cind vin raspunsuri „neortodoxe” va amintiti de topic. La fel cum acu 2 zile , desi topicul era altul , ati tolerat zeci de comentarii re. membership in PCR , Plesu, etc. ba chiar ati participat la dialog. Si numai cind la sfarsit am scris si eu 2-3 vorbe, cu date concrete si precise –hopa, iar v-ati amintit de off topic si ati blocat.

              Dvs. domnule profesor , stiti ca sint zeci de mii de oameni din USA care au facut aplicatii de refugee status in lumea larga ? Stiti ca USA a dat no-fly order pt. sute de cetateni americani , ca sa nu se poata intoarce acasa ? Stiti ca folosesc , acum, tortura fizica impotriva propriilor cetateni care refuza sa devina informers (turnatori) ? Pot sa ofer exemple, dar deviem off-topic.

              In concluzie, Ardei a ridicat o problema si am scris asa cum ma pricep –pt.ca eu , domnule profesor , chiar sint un om liber si asa raman . Dumneavoastra , domnule profesor, ati fost vreodata liber ? Macar aici , pe platforma, fiti liber si lasati oamenii sa scrie asa cum stiu ei , ca nimeni n-are nimic contra dvs. !

            • Nu vreau sa recurg la argumentul autoritatii (in acest caz, autoritatea profesoarei Marta Petreu, o ganditoare al carei rafinament interpretativ este greu contestabil, atunci cand discuta cartea mea „Despre comunism”), nu-mi sta in stil, ci doar ofer un citat dintr-o analiza care cred ca lamureste faptul ca gandesc si scriu ca un om liber:

              Vladimir Tismăneanu şi-a scris această carte – mult mai bogată decît am prezentat-o – ca un om perfect liber. Este alegerea sa voluntară, profesională şi morală, declarată ca atare, de a scrie despre această temă, totalitarismele secolului al XX-lea, de pe poziţia unui democrat liberal. O face asumîndu-şi, la vedere, mereu şi mereu, părinţii, adică originea într-o familie de comunişti. Şi asumîndu-şi foarte limpede şi ruptura. Autorul încearcă să înţeleagă – adică să identifice resorturile intelectuale şi morale ale întîmplărilor, ale alegerilor, ale faptelor de atunci, din vremea apusă cînd părinţii săi şi atîţia alţi oameni au optat pentru comunism –, în tentativa de a reconstitui cum au funcţionat iluziile, erorile şi mecanismele înşelării şi de a stabili responsabilităţile. Secţiunea din carte intitulată „Agonii“ reface astfel, pentru uzul cititorului de astăzi, istoriile unor asemenea „înşelaţi“ (ca să parafrazez un titlu al lui Thomas Mann), dramele umane ale unor personaje din istoria comunismului european, dintre care unele s-au dezmeticit, altele au rămas pe cele mai dogmatice poziţii comunist-leninist-staliniste.

              http://www.contributors.ro/cultura/istorie-si-adevar-a-scrie-ca-un-om-liber-despre-totalitarismele-veacului-xx/

            • @Hanibal Lecter:

              Dvs. domnule profesor , stiti ca sint zeci de mii de oameni din USA care au facut aplicatii de refugee status in lumea larga ? Stiti ca USA a dat no-fly order pt. sute de cetateni americani , ca sa nu se poata intoarce acasa ? Stiti ca folosesc , acum, tortura fizica impotriva propriilor cetateni care refuza sa devina informers (turnatori) ? Pot sa ofer exemple, dar deviem off-topic.

              Foarte multe intrebari din categoria Did YOU find Jesus?.

            • Domnule profesor, M. Petreu are si respectul meu, mai ales pt. munca de sisif depusa re. Sebastian. (si pt. care a primit bobarnace total arbitrar si nejustificat). Dar in fragmentul oferit de dvs. ea se refera la textele dvs. re. trecut, istorie , etc. cu referire la totalitarisme acceptate si recunoscute ca atare in Occident –cu atrocitatile ce le-au insotit. Eu ma refeream la atrocitati comise in societatile pe care Occidentul le considera „democrate” , si pe care dvs. le ocoliti, ori din necunoastere (ma indoiesc) ori din concentrarea doar pe un segment geografic (fostul URSS , Eastern Europe). Asta despre istorie.

              Vorbind de contemporaneitate – dvs. in numeroase ocazii , in textele de aici sau alte parti , ati avut o atitudine critica EXCLUSIV pt. spatiul ex-sovietic , cu rare exceptii (Venezuela, sau , azi, Brasil). Ori, chestiunea ridicata de Ardei era spatiul nord-american , pe care dvs. il ocoliti in mod sistematic , de parca nu ati trai acolo si nu ati sti ce se intampla. De aceea am adresat acele cateva intrebari , deloc retorice, pt. ca ele au raspunsuri precise si ancorate in realitate. SI nu ma refer aici la artificial issue creata zilele astea de cazul Snowden, pt. ca pt. mine cel putin (dar si pt. multi altii) chestia cu urmarirea propriilor cetateni de catre „system” e veche de ani buni, de cind s-a perfectionat tehnica digitala . La fel cu violarea privacy pt. own citizens.

              PARANTEZA aici voi face o mica paranteza re. privacy si voi spune ca plecarea lui Marga de la ICR nu e pt. intarzierea raportului :lol: nici exclusiv din cauza sforilor din zona Merkel (alea au fost doar means and tools, not motif ). Motivul e pt. barbarismul facut in 10.2012 re. transmiterea in public , prin mercenarul S.T. a datelor PRIVATE. Asa ceva nu se face si i s- a spus in doua rinduri de atunci sa-si dea demisia de onoare pt. asta. N-a inteles, well , si-a dat-o acuma, demisia ” de urgenta „. Putea sa mai faca zece sucursale in provincie , putea sa o puna vice pe nevasta-sa , sa dea cite un comunicat de presa pe zi –si tot ramanea la ICR. Dar punerea pe taraba a datelor personale e innacceptabila si tre’ sa fie exemplu si pt. altii . Nici dvs. cred nu realizati , pe deplin , magnitudinea acelei marsavii ! INCHID PARANTEZA .

              Deci , atunci cind aduc in discutie libertatea (cea de gindire si cea de scriere) eu ma refer la global, nu regional . Daca in RO pina in ’82 nu ati avut-o decit pe cea de gindire, acum , in sec. 21 le aveti pe amandoua , ca sa nu mai vorbesc de academic freedom . Nu incerc sa va convertesc spre o adeziune la Libertarian Party :lol: , ci doar e o invitatie spre balanta , sau , daca vreti, to see also the dark side of the moon . Nu sint adeptul abordarii ‘ba pe-a matii ” sau „da’ ce, voi nu tot asa cu negrii vostri ” , e vorba doar de echidistanta , obiectivitate si non-bias . Sigur, in media americana dvs. sinteti considerat spre conservatorism , dar in textele de aici, pe „Contributors” , (unde cred ca vedeti ca aveti o audienta respectabila) va puteti „libera” (liberated ) si atinge si multele aspecte negative sau controversate din societatea nord-americana, atunci cind ele exista si sint in contextul articolului. Asta am vrut sa spun cind am zis despre ” a fi liber „. Multumesc.

            • domnule profesor, nu va mai obositi sa raspundeti unor semidocti frustrato-complexati impodobiti cu cirpa de vase a lui arafat la git, care delireaza despre lagare de exterminare in USA. ai altele aemenea.
              Astia se imbata cu ura in camaruta lor de la criticacatac si dupa aia ies pe forumuri in cautare de scandal.

            • @ Bec

              Va multumesc pt. ca ma gratulati in aceeasi maniera ca aceea pe care o folositi (copy-paste) impotriva domnului Tuca , pt. articolul scris ieri, tot aici. Iar faptul ca acolo adaugati numele prof. Tismaneanu ma copleseste, zau . Doar doua mici observatii : 1) pe mine , cel putin, ma puteti considera sferto-doct , caci semidoct e prea mult, zau. 2) pina faceti referiri la nu-s’ ce ” cirpa de vase a lui arafat la git ” , poate va aplecati asupra medical file a respectivului, si intelegeti cum a fost asasinat de medicii francezi de la Percy Military Hospital Paris, tocmai prin metoda rafinata de MacVittie , de care vorbeam ieri, metoda folosita pe scara larga in USA de ani de zile.

          • americanii au trimis in lagare de concentrare (exterminare) zeci de mii din PROPRII CETATENI , numai pe criteriul etnic. . Si poate nu stiti ca de aprox. 3 decenii in USA si Canada se practica ilegal eutanasierea IMPOTRIVA PROPRIILOR CETATENI , pentru bani.

            Care sunt acele lagare? Daca va referiti la Manzanar nu este vorba despre nicio exterminare. L-am vizitat. In Oregon, eutanasierea voluntara (adica la cererea pacientului) este legala.

            • 1 ) Daca ati fi citat corect, s-ar fi vazut ca ma refeream la anii ’40, deci in perioada WW II . Pt. documentare :

              http://history.howstuffworks.com/history-vs-myth/japanese-internment-camp.htm

              Va pot oferi o intreaga literatura pe subiect , dar dl. profesor nu prea lasa off-topic.

              Pentru cele care sint DEJA construite pt. anii nostri ( re. Patriot Act , etc. ) , un mic exemplu :

              http://www.apfn.org/apfn/camps.htm

              2 ) Nu numai Oregon , dar si Washington a legalizat euthanasierea. Dar nu la terminal illness m-am referit , care face obiectul legalizarii euthanasiei. Eu m-am referit la metode de asasinare (iradierea cu doze mortale e doar una din ele ) prin care se aduce pacientul intr-o stare ce mimeaza terminal illness si faciliteaza apoi inducerea comei si death –pentru beneficii materiale , unul din exemple fiind furtul de organe . As fi dorit sa va ofer link-ul respectiv , dar pagina in engleza (ce urma sa fie tradusa si in romana) a fost modificata arbitrar iar cea arhivata a fost exclusa , la presiunea autoritatilor , chiar si de pe wayback machine. http://web.archive.org/web/*/http://www.mashcan.org

              Dar am pe undeva un backup si am sa incerc sa o urc din nou.

            • Iar incepu nea Lecter cu dezinformarea dind link-uri la site-uri extremiste sau de genul „stiati ca…”. Tipu are tupeu, ce sa zic!

            • @Dr.Lecter: Pe deoparte socant si greu de crezut. Pe de alta parte cand ma gandesc la entuziasmul cu care s-a abordat la noi problema „acordului prezumat” parca nu mi se mai pare atat de greu de crezut…

          • Mister Hannibal, nu mă pot pronunţa cu privire la sistemele represive din alte state totalitare din perioada postbelică deoarece nu am încă suficiente informaţii pentru o analiză comparativă. Dar în ce priveşte spaţiul carceral românesc pot să confirm că şi după 1953, mai asiduu chiar după 1956, au existat numeroase lagăre şi colonii de muncă. Lucrările la canal fuseseră abandonate, dar se construiau diguri, se disloca piatra cu unelte rudimentare, se tăia stuful, se descărcau vagoane de cărbune cu lopeţi sau cu mîinile goale. Apăruseră chiar bacurile-închisori pentru ca mâna de lucru a deţinuţilor politici să fie cât mai eficientă. Prin octombrie 2012 am transcris (pe blog) un text din cartea lui Florin Constantin Pavlovici şi l-am aşezat sub titlul ce parafrazează în stilul ludico-ironic al autorului imaginea acestei ,,mici Siberii” româneşti. Îi regăsim în acei ani, la Salcia, la Periprava, la Ostrov sau Stoeneşti pe mulţi intelectuali a vremii, închişi, aşa cum ştiţi, fără nicio culpă: Saşa Ivasiuc, Gary Sîrbu, Max Bănuş, Alexandru Zub şi mulţi, mulţi alţii.
            P.S. Nu am scris acest comentariu din vreo dorinţă de epatare, ci ca un gest de mulţumire pentru superbul ,,autoportret” primit acum două zile. În ce mă priveşte, e un gest unic.

            • Stimata doamna , aveti dreptate. Ma referisem exclusiv la masura de oprire a lucrarilor la canal , decisa de catre Dej in ’53 . Trebuia sa fiu mai nuantat , mai ales ca am cunoscut pe vremuri una din persoanele exilate prin acele inscenari politice post -53 (Marietta Sadova , trimisa la mama dracului, la marginea tarii pe baza de pretext absurd).

              Insa mentin ce am scris initial : in Germania chiar inainte ca nazistii sa viseze a lua puterea , statul a ucis prin gazare zeci de mii din proprii cetateni , „the useless eaters” cum erau numiti, intr-un concept eugenic initiat si promovat in „democrata Anglie ” de figuri cu priza la public, precum G. B . Shaw . Dvs. ati vizitat , relativ recent , Auschwitz si imprejurimi. Acestea apartineau Poloniei. Dar sint convins ca nu vi s-a spus nimic de Hadamar si alte 6 centre de exterminare din Germania , unde ani buni inainte de Hitler germanii gazau germani de-ai lor. Si nu vi s-a spus pt. ca daca se incepe a se discuta uciderea cu salbaticie si bestialitate a cetatenilor de catre propriul stat (deci nu straini ) , well , incepem sa ne gindim : nu cumva …….

              Ma bucur ca va place „autoportretul”. Dar exista si pastel, etude , ba chiar si oil paint !

              http://goo.gl/Y5vDd http://goo.gl/XGtdH http://goo.gl/lSEFF

            • Vă mulţumesc mult :) Sunt tot atâtea surprize frumoase. Nu m-am gândit că diferitele tonuri şi culori pot capta atât de multe nuanţe ale personalităţii. În primele două priveam arhitectura unică în această parte a ţării, iar ultima e destul de recentă…

              Revenind la subiect, aş mai adăuga că renunţarea de către Dej la lucrările de construcţie a canalului s-a făcut printr-un răsunător proces de sabotaj care s-a încheiat şi cu pedepse capitale.
              Despre Marietta Sadova am citit destul de mult. A făcut parte din lotul Noica-Pillat. Procesul a avut loc în martie 1960. A fost învinuită că a adus de la Paris cărţile lui Emil Cioran şi Mircea Eliade, ce au circulat apoi, în clandestinitate, printre o parte din intelectualii învinuiţi în acelaşi lot. Nu ştiu de ce N. Steinhardt nu a păstrat o impresie prea măgulitoare despre ea din timpul procesului. A ajuns într-o colonie de muncă silnică? Nu ştiam de asta până acum, iar în fişa matricolă penală este consemnat doar locul de detenţie de după 18.XII.1962, penitenciarul pentru femei din Miercurea Ciuc.

              În privinţa discuţiei privitoare la Germania nu intervenisem, dar aveţi dreptate. La Auschwitz şi Birkenau am stat cam o jumătate de zi şi nu ni s-a spus despre celelalte centre de exterminare. Oricum erau atât de multe informaţii noi de cules, atâtea impresii covârşitoare, încât nu s-ar mai fi putut recepta atunci altceva. Ar trebui să reiau pelerinajul. Despre faimoasele ,,contribuţii” ale lui G.B.Shaw am aflat doar din documentarul ,,Povestea Sovietelor”.

            • Marietta Sadova a avut „noroc” , sa spunem asa, pt. ca procesul si condamnarea au precedat cu putin timp amnistia politicilor din 1964. Dar si dupa eliberare, nu a avut drept de resedinta (lucru) in Buc. o perioada, si a fost trimisa in nordul Moldovei. Nu era un clasic ‘domiciliu obligatoriu” din anii ’50 , dar era totusi restrictiv . A avut cuvinte deloc magulitoare despre Sebastian , pt. perioada interbelica (fusese in cercul lui sau el in cercul ei , mai bine zis) –dar astea sint exprimari orale, nu stiu sa fi lasat scris pe subiect. Apoi a revenit in Bucuresti , parca la Bulandra.

            • Aşa este. Marietta Sadova a fost graţiată la începutul anului 1963, numărându-se printre primii deţinuţi politici eliberaţi în acest mod. Despre cei mai rezistenţi la ,,reeducarea prin cultură” ori cei mai cunoscuţi drept ,,duşmani” ai regimului comunist, ştiţi că s-au emis decretele de graţiere abia în iunie-iulie 1964. Ştiu că într-adevăr se aplicau restricţii domiciliare deţinuţilor eliberaţi după 1962. Noţiunea de ,,domiciliu obligatoriu” a existat în toată perioada comunismului românesc, iar cartea Nicoletei Ionescu-Gură este o sursă documentară pe care o recomand cu încredere. Pe de altă parte, mă întreb ce rol a avut în fapt Marietta Sadova în cadrul acelui lot. Cu ani în urmă ajunsesem la o sursă (şi acum regret că nu-mi amintesc despre cine e vorba, ca să fac trimitere la ea) care nota că celebrei regizoare i se ceruse dintr-un important cabinet să aducă acele cărţi din Franţa. Mai departe, nu ştiu cum au ajuns fotocopiile să circule printre prietenii săi din capitală. Repet, nu-mi amintesc sursa. Chiar dacă doamna nu a lăsat pagini scrise de memorii, sunt importante şi aceste mărturisiri orale, aşa cum sunt cele pe care vi le-a destăinuit Dvs. Jeni Acterian, cumnata sa, scrie despre ea în ,,Jurnalul unei fete greu de mulţumit”. Cu multă căldură scrie şi Arşavir Acterian în ,,Jurnal”, carte reeditată recent la Humanitas.

  1. In SUA politia e bine antrenata, bate de rupe fara prea multe discutii, asa ca acolo protestele nu sint posibile.

    M-am trezit astazi cind am citit stirile, intrebindu-ma care e diferenta dintre Statele Unite actuale si traditionalele state totalitariste despre care tot ati scris, unde statul iti stia orice miscare.

  2. Subestimaţi enorm puterea social-media în transmiterea stărilor sociale. E diferit total faţă de interacţiunea TV-telespectator, aici emiţătorul devine receptor şi invers, e o relaţie dinamică. Adăugând ultimele studii privind contagiunea ideilor în reţelele virtuale şi faptul psihologic, că dacă oamenii definesc ceva real consecinţele acţiunilor lor personale vor fi reale(mecanismul manipulării) ….trebuie avută în vedere aceste vulnerabilităţi care pot produce pe termen scurt anarhie datorită vitezei de propagare a informaţiei(adevărate sau nu) pe fondul unui spirit critic slab în general a populaţiei.

    Social Media nu doar că a devenit un instrument de manipulare în masă , accesibil teoretic oricui(practic din punct de vedere tehnologic, cei care controlează platformele şi serverele pot decide în interes ultim privat sau sub presiunea guvernelor să blocheze accesul deci..mijlocul de propagare a ideilor (într-un sens sau altul).

    Mişcările sociale de protest apar în lipsa supapei politice, adică a reprezentării doleanţelor unor grupuri organizate, minoritare în raport cu o majoritate definită şi în prezenţa tendinţei de nivelare cu forţa la standardele majorităţii.În legătură cu Bulgaria, ar trebui explorată ipoteza că poate ieşirea în stradă datorită iritării, a avut mai puţin de-a face cu trecutul oneros al proprietarului media, propus la şefia serviciilor de securitate şi poate mai mult cu originea etnică a lui(naţionalismul bulgar). Iar pentru România planurile de schimbare de putere de anul trecut s-au făcut cu asistenţă tehnică externă într-un sens, în opinia mea personală, ceva s-a petrecut la nivel europeean, actorii(mari) vroiau să forţeze preluarea puterii în U.E de către socialişti pentru a pune capăt politicilor de austeritate(economic inconvenabile).Antonescu şi Ponta fără sprijinul unora de la Bruxelles(intermediere Ramona Mănescu, Ioan Mircea Paşcu printre alţii ) nu ar fi reuşit să provoace o schimbare (antidemocratică dacă stăm să judecăm la nerespectarea mandatului în timp al unui partid ales pe bază de alegeri instabilitatea declanşată are până astăzi efecte negative economice). Şi mai prost, modelul de preluarea a puterii s-ar putea să inspire pe alţii pe viitor iar modelul de implementare a puterii pe instituţii la fel, astfel că pe viitor va fi o perpetuală vendeta politică, o instabilitate administrativă, legislativă şi strategică până la urmă cu consecinţe negative per ansamblul societăţii, un război continuu….în loc să se creeze o societate pe consens şi dialogul părţilor…divizarea se va adânci. Aşa cum se produce acum, mulţi au anticipat sensul acţiunilor petrecute anterior anii trecuţi.

  3. … dar si in Turcia, Portugalia, Spania, ca sa nu mai vorbim de Grecia. Lipsa de solutii adanceste criza, iar in aceste conditii „sarantocii” nu pot decat sa iasa in strada… Cat despre „democratia de fatada” ea e la fel de prezenta in Romania ca si SUA, doar ca americanii sunt mai experimentati in a o mima.

  4. „nu-mi sta in stil, ci doar ofer un citat”, spuneti la un moment dat. Nu cred ca este cazul sa va exemplific o serie intreaga de articole de aici de pe Contributors in care reproduceti afirmatiile unor personalitati despre cartile dumneavoastra sau despre dumneavoastra. Nu contati pe amnezia cititorilor!

  5. Despre acest subiect nu am nimic sa spun decit ca sunt de acord cu linia ofociala, trasata de interesul superior conducator si ca nu ma voi indeparta de aceasta indiferent ce vor scrie dusmanii democratiei si al pacii intre popoare pe care ii condamnam in mod hotarit si sa ftie ca provocatia aceasta va fi dejucata etc si altele.
    Asa se scria din 50 pina in 89 …

  6. Nu stiu daca „avem de-a face cu reziduuri leniniste” inca,si peste tot in tarile citate,decat daca-i oferim acestei ideologii exclusivitatea „iresponsabilitatii,imoralitatii si cinismului”…!?
    Asa cum H.Lecter si ardei au mentionat in comentariile lor,orori,abuzuri si incalcari ale drepturilor omului,au fost si mai sunt inca,chiar si acolo unde ne-am fi asteptat cel mai putin,in SUA,tara care se vrea exemplu universal de democratie.
    Exista insa o caracteristica comuna tuturor acestor proteste sociale de anvergura,indiferent ca se petrec in Bulgaria,Brazilia,Turcia sau Maghreb,si anume decomplexarea manifestantilor!Oamenilor nu le mai este frica de represalii,sau cel putin asuma eventualitatea repercursiunilor actelor lor,cu curaj sau inconstienta,dar le asuma!
    Acest element mi se pare total inedit,si il inteleg ca pe o maturizare brusca(?),generalizata si probabil temeinica a popoarelor,provenita din refuzul de a mai accepta inacceptabilul care le este propus ca unica solutie!?
    Ma repet,amintind de spusele lui Gandhi „saracia este cea mai mare agresiune facuta umanitatii”,dar se pare ca pragul de suportabilitate a fost atins si „furtuna” s-a declansat,deci mesajul subliminal al vizionarului Gandhi pare a fi,mai mult ca oricand,motorul actiunilor de protest actuale…
    Citind finalul articolului,dle V.Tismaneanu,atunci cand afirmati cum este „adecvat sa calificam acest val”,nu stiu de ce(?) dar imi amintesc de Louis 16 care-si intreba unul din generali intr-o fierbinte (propriu si figurat!!!) zi de iulie 1789 „Ce este asta,o revolta?”,si i s-a raspuns „Nu sire,o revolutie!”…

    • Disciplina pe care o predau, comparative politics, distinge intre reforme, revolte, insurectii, revolutii. Conceptul de revolutie implica schimbari radicale in natura si functionarea institutiilor. Revolutiile din 1989, in special in Europa Centrala, au fost combinatii de reforme si revolutii, ceea ce l-a facut pe istoricul Timothy Garton Ash sa le numeasca „refolutii”. Absenta reformelor in Romania a provocat, in prima faza, natura violenta a schimbarii. Dupa 22 decembrie, evident, lucrurile au fost diferite, dar nu putem intra aici in detalii. Revolutiile sunt adeseori, dar nu obligatoriu violente. Ele pot avea loc si pe cale electorala, ceea ce a dus la formularea conceptului de revolutii electorale. Am fost printre primii care au propus acest concept:

      http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12115-997-1058-6#page-1

      Pentru cine este interesat, sugerez contributiile profesoarelor Valerie Bunce si Sharon Wolchik:

      http://ducis.jhfc.duke.edu/wp-content/uploads/archive/documents/BunceReading.pdf

  7. @ Hannibal Lecter

    Se pare ca penname-ul pe care il preferati se regaseste in mesajele pe care le postati pe acest forum – nu doresc sa va ofensez. Apreciez libertatea de opinie si exprimare caracteristica acestui forum dar nu apreciez deloc dezinformarea.

    Reproduc un pasaj din postarea d-lui Hannibal Lecter (28/06/2013 la 2:21)
    „Poate nu stiati ca in anii ’40 , americanii au trimis in lagare de concentrare (exterminare) zeci de mii din PROPRII CETATENI , numai pe criteriul etnic. . Si poate nu stiti ca de aprox. 3 decenii in USA si Canada se practica ilegal eutanasierea IMPOTRIVA PROPRIILOR CETATENI , pentru bani.”

    Voi discuta doar o parte din dezinformarea grosolana de mai sus, cea referitoare la „lagarele de concentrare/exterminare” din USA din anii ’40 conform celor postate de d-nul Hannibal.
    Ei bine era vorba de „internment camps” si au existat atat in USA cat si in Canada. Populatia de etnie nipona a fost obligata sa-si abandoneze proprietatile, job-urile si business-urile in foarte scurt timp si a fost transportata in aceste internment camps. Exista o multitudine de documentare, studii, arhive, marturii despre aceste camps. Desi sunt o pata dezonoranta atat pentru USA cat si pentru Canada trebuie mentionat ca nu erau sub nici o forma lagare de concentrare, exterminare, re-educare, etc asa cum erau cele din Europa inainte si in timpul WWII.

    Erau pur si simplu camp-uri de „izolare” si au fost create datorita fenomenului de paranoia specifc atat guvernuui american cat si a celui canadian imediat dupa atacul asupra Pearl Harbour. Practic atat USa cat s Canada erau nepregatite pentru conflagratia in care erau pe cale sa intre si pe buna dreptate autoritatile s-au panicat. Autoritatile se temeau de o rezistenta nipona in North America si au decis sa infiinteze aceste isolation/internment camps. Familiile nu au fost niciodata despratite, nimeni nu a fost obligat sa munceasca, nimeni nu a fost impuscat, gazat sau infometat.

    Camp-urile au fost construite „peste noapte” cladirile erau practic din placaj si total nepregatite pentru „oaspeti”. Dar „oaspetii” niponii in scurt timp si-au amenajat baracile pentru o viata suportabila si si-au petrecut cei 4 ani de izolare cum au putut mai bine. Da, a fost un episod trist din istoria USA si Canada, nimeni nu neaga asta.

    Imediat dupa WWII oamenii au fost eliberati. Au trebuit sa treaca decenii pana cand autoritatile si-au cerut scuze de la descendentii celor internati. David Suzuki, un cunoscut cercetator si social activist este un descendent al unei familii care a fost internata vreme de patru ani.

    D-le Hannibal, este okay sa va manifestati covingerile sociale, politice, religioase, de orice natura. Dar este fundamental gresit sa distorsionati si sa manipulati adevaruri istorice. Ar trebui s ava cereti scuze de la cititorii acestui forum.

    • In primul rind as dori sa va reamintesc ca topicul era despre anumite revolte populare de moment in Bulgaria si Brasil. Cum cineva (Ardei) a mentionat ca stat politienesc este si USA iar prof. Tismaneanu e de alta parere, am intervenit cu citeva exemple. Sigur , dvs. gasiti eronat unul din exemple (din istorie, nu contemporan , unde se pare ca agreeati) si imi reprosati asta. Incerc sa raspund, dar ma tem ca deviem prea off topic, si abuzam de generozitatea gazdei .

      Din capul locului voi spune ca nu sint martor ocular al acelor evenimente , dar fiindca traiesc de trei decenii in North America am avut ocazia de a vorbi , face to face, cu oameni ce au trait acele vremuri (si japonezi, dar nu numai) , iar dialogurile s-au purtat in circumstante total dezinteresate , pt. ambele parti.

      1) nu este un pen-name , este numele pe care il port si care apare ca atare in actele mele. Cind voi avea ocazia unui contract cu ICR , poate noul management va proceda conform traditiei Marga si veti afla de la Stelian Tanase si alte detalii. :lol:
      2) nu ma ofensati deloc pe mine –ofensa o aduceti zecilor de mii de victime din concentration camps all over North America in acei ani, a caror suferinta nu este nici acum discutata asa cum meritau.
      3) caracterizati in textul dvs. (in debut si in final) comentariul meu drept „dezinformare” . Platforma „Contributors” nu este pentru news ci pt. comentarii si analiza iar eu am comentat doar la un mesaj de pe forum. Aveti rabdare pina cind atrocitatile ce au loc ACUM in North America vor fi facute cunoscute si explicate si exemplificate si atunci puteti sa le etichetati ca atare. Ceea ce faceti este exact ca in textul aparut recent sub numele fantomei Pacepa : „Desinformation” ––acolo, cei platiti a scrie sub pseudonimul fantomei explica , f. sofisticat, tehnici de desinformare de altundeva, ca si cum USA era si este mielusel iar lumea rea (the reds) e vinovata de toate….
      4) am scris lagare de concentrare in limba romana –dvs. le spuneti „internment camps” . Ce fel de „internment” era acesta –ca la internatul de la liceu ? Ce fel de „camps” erau –ca cele de vacanta de la Costinesti ? Nu sint unicul ce foloseste aceasta terminologie–chiar in presa timpului se scria la fel :

      http://www.google.com/imgres?q=japanese+concentration+camps+in+usa&start=161&newwindow=1&client=opera&hs=IyQ&sa=X&rls=en&biw=1280&bih=675&tbm=isch&tbnid=3wuaVrf-4ckSaM:&imgrefurl=http://www.isthatlegal.org/archives/japanese_american_internment/&docid=ig5vLjr7es-kFM&imgurl=http://farm3.static.flickr.com/2092/2407152009_02264d47ea_o.jpg&w=348&h=193&ei=c3HPUbiTOoeQtAbSr4DAAg&zoom=1&ved=1t:3588,r:79,s:100,i:241&iact=rc&page=9&tbnh=154&tbnw=278&ndsp=20&tx=114&ty=93

      E doar un exemplu , din multitudinea de surse care singur spuneti ca exista.

      5) as dori sa stiti ca nu erau numai pt. CETATENI AMERICANI de origine nipona , ci si pt. CETATENII AMERICANI de origine germana si italiana. Chiar nu stiati ? Or ceilalti erau mai putin victime numai pt. ca se discuta mai putin si nu au primit recunoastere si compensatie ca niponii ?

      6) cititnd textul dvs. mi-am amintit de celebrele „inspectii” facute la Dachau , Treblinka , etc. de catre Crucea Rosie , Semiluna Rosie , Nuntiul Papal si alte soiuri de cowards care „constatau” ce conditii bune sint, igiena, mincare, etc. . Asa si foto propagandistice selectate de americani post-war re. propriile lor lagare de concentrare. In anii ’40, cind nazistii erau pe cai mari, sigur „curgea mierea” la Treblinka . Doriti ca americanii sa-si prezinte propriile atrocitati ? Ati vorbit cu macar unul din supravietuitorii din „campuri” cum le numiti dvs. ? Sau scriem istorie in functie de NYT si CNN ?

      7) scrieti dvs. „Familiile nu au fost niciodata despratite, nimeni nu a fost obligat sa munceasca, nimeni nu a fost impuscat, gazat sau infometat. ” De unde stiti , ati fost acolo ? Ati vorbit cu vreun supravietuitor ? Pe logica dvs. nici nazistii nu au deportat evrei, tigani, dizidenti etc. pe criterii discriminatorii ci DOAR ca se temeau de rezistenta in spatele liniilor.

      Aveti habar cite zeci de mii de prizonieri germani dar si din Asia au murit in captivitate in USA si Canada , construind autostrazi si altele, mai ales la „North of 60 ” ? De conventii privind prizonierii de razboi ati auzit ? De experientele facute de americani pe prizonierii germani , malaiezi, japonezi ati auzit ?

      8) Mai scrieti : ” Dar “oaspetii” niponii in scurt timp si-au amenajat baracile pentru o viata suportabila si si-au petrecut cei 4 ani de izolare cum au putut mai bine. Da, a fost un episod trist din istoria USA si Canada, nimeni nu neaga asta. ” Oh no, nu a fost „un episod trist” ci au fost CRIME IMPOTRIVA UMANITATII numai ca USA le vede doar la altii. „Au petrecut numai 4 ani …” ? Va sugerez sa revedeti dialogul din Ciudad de Bot’seni pe care l-am reprodus recent si veti intelege . One is too many, domnu’ ….

      9) Eu manipulez „adevaruri istorice ” ? Cine detine asa zisul „adevar istoric” ? Inteleg ca Holocaustul este, din nefericire, un adevar istoric. Dar si crimele impotriva umanitatii comise de americani (nu de guvern, ca aia e o cladire, ci de salbatici si barbari cu cetatenie americana ) sint tot un adevar istoric.

      va propun, in incheiere , un mic mental experiment .sa presupunem ca WWII ar fi avut un alt final. Ati mai fi auzit de Auschwitz , Dachau , Treblinka ? Sigur, ati fi descoperit , in ’45 , atrocitatile rusilor peste tot . Dar si ale americanilor , pe care le numiti „regretabile ” . Ca sa nu mai spun de barbarismele anglo-saxonilor. Sau credeti ca au debutat cu macelurile groaznice comise in Africa in anii ’50 si „60 , bine tinute sub pres si arhive secrete, pina anul trecut .
      Un alt experiment mental : sintem in WWII si dvs. vedeti ce se face la Auschwitz. Aveti curaj sa spuneti o vorba ? Aveti curaj sa mergeti prin lume si sa spuneti ce stiti ? Va crede cineva ? Cind Kurt Gerstein a facut asta, la mari usi, toti i-au ras in nas. Dupa razboi, in captivitate in Franta ,cind deja se stia OFICIAL de atrocitati, a povestit americanilor ce a stiut si cui a tot spus in van ––cu nume si date .Dupa 2 zile a fost „sinucis” in celula. Stia prea multe.

      Eu am vazut cu proprii mei ochi , our time, mine and yours , cum salbaticii americani ard de vii proprii cetateni nevinovati , mame, copii, batrani . Nu vorbesc de Dresda ci our time, proprii cetateni …Asa incat, gimme a break, please !

  8. http://www.washingtonpost.com/world/europe/middle-class-rage-sparks-protest-movements-in-turkey-brazil-bulgaria-and-beyond/2013/06/28/9fb91df0-df61-11e2-8cf3-35c1113cfcc5_print.html

    Da, e vorba de miscari anti-establishment care au in comun dezamagirea fata de sistemele politice interesata mai curind de propria capatuiala decit de binele intregii natiuni.

    De ce acum si de ce atit de raspindit? Sa fie doar un mal de siècle violent si nu apatic al veacului nostru? Eu cred ca se bazeaza pe accesul generalizat la informatie si nu neaparat pe manipularea media (desi in cazul Romaniei anul trecut nu cred ca a fost vorba de vreo revolta spontana, in special nu in primele zile si de fapt nici mai tirziu).

    Publicul e mult mai informat despre abuzurile puterii si simte din ce in ce mai mult ca poate participa si influenta evenimentele. Din pacate in lipsa unei miscari politice e greu de schimbat ceva (M5S a lui Grillo a ajuns in parlamentul italian pe un vot de protest dar e putin probabil ca va putea schimba ceva, mai ales ca nu toate propunerile lor sint neaparat pozitive pentru intreaga societate).

  9. Nu stiu de ce, dar pe aici nu cred in miscari autentice consistente. Chiar daca este surprinzator sa vezi astfel de miscari in Bulgaria, Turcia si Brazilia, tot nu ced ca oamenii de pe aici incep sa aiba o constiinta democratica autentica pentru care sa fie dispusi sa lupte si sa se sacrifice (mai mult sau mai putin). Elanul protestatar autentic a disparut la inceputul anilor ’90 cand marea majoritate a populatiei a respins protestul si i-a trimis la marginea sociatatii pe protestatari. Astazi nu ar mai face la fel, numai ca spiritul acelor vremuri a murit si nu cred sa mai renasca curand (mi-ar placea sa ma insel!). Cunosc foarte multi oameni care mai pastreaza in ei spiritul Pietii Universitatii, dar care nu mai ies in strada fie pentru ca la noi orice protest este deturnat si confiscat de diverse grupuri care mimeaza ca sunt altceva, dar care nu doresc decat sa ajunga si ei la putere pentru propriul interes, fie fiindca nu au alaturi de cine sa stea in strada. In ianuarie 2012 protestul initial a fost unul autentic, chiar daca au fost putini oameni care au iesit in strada si chiar daca nu puteau sa spuna decat ceea ce ii nemultumeste fara a putea articula niste cereri concrete rezonabile, afara de chestiunea punctuala cu Raed Arafat. Insa nemultumirile lor erau impartasite de foarte multi altii. Numai ca imediat acest protest a fost confiscat de USL si lucrurile merg la fel ca inainte, intr-o continuitate cum nu am mai avut vreodata la schimbarea de putere. Si asta este cu atat mai straniu cu cat schimbarea politica a fost in aparenta majora.
    Spre exemplu, in actualele conditii, o cerere de maxima urgenta, de tip pur democratic, ar fi liberalizarea radicala a vietii politice cu desfiintarea barierelor puse in calea asocierii politice si a condidaturilor independente, precum si eliminarea pragului electoral impreuna cu un sistem electoral care sa intruneasca un larg consens social pentru a fi pastrat o perioda cat mai lunga. Daca un partid reuseste sa aiba doar un mandat imi pare paradoxala solutia eliminarii sale complete. Adica cu cat ai vocea mai mica cu atat mai mult ea nu trebuie sa se auda! Pentru aceasta schimbare ar trebui sa se ralieze intreaga societate activa care doreste schimbarea establishmentului, solutiile concrete urmand a se cerne din ceea ce vor oferi ulterior noile partide astfel infiintate.
    Si as merge si mai departe, chiar daca pentru multi ar parea nefunctional, si as propune sa ne luptam pentru ca pentru o perioda de timp determinata (10 ani spre exemplu) sa avem alegeri anuale. Orice problema si conjunctura politica trebuie sa aibe solutii specifice. La noi partidele nu se preocupa de agenda publica decat de fatada si in anul electoral. Acest narav trebuie combatut democratic prin alegeri. In acest fel vor fi obligati si sa-si tina promisiunile. Si ce daca vor fi alesi la inceput cam aceeasi, nu isi vor mai permite sa se comporte la fel si usor, usor vor putea patrunde in politica si oameni care nu sunt legati de sistemul oligarhic actual.
    Sunt solutii simple si democratice care odata puse in practica pot trezi si coagula energii politice nebanuite.

  10. Dl. Vladimir, marturisesc ca va citesc cu o deosebita plăcere ori de câte ori găsiți de cuvință să ne marturisiti viziunea dvs in legatura cu evenimente curente sau istorice intr-un stil de neegalat. Intenționam de curând sa aflu opinia Dvs despre intenția societății de a centraliza politica globală si respectiv de utilizarea instrumentelor de exercitare a presiunii asupra celor aflați in postura de a reprezinta interesul societății , aici vreau sa aud poziția Dvs in legatura cu șansele avaaz de a determina si coordona reforme in mai toate țările globului, sunt convins ca nu sunteți străin de aceasta organizație.

    Deși ardeam in repetate rânduri sa intervin, de la referendumul din vara trecută si pana la interviul cu Iliescu, am găsit de cuvință sa o fac acum deoarece ma număr printre cei satui de stat in ceața.

    P.s când spuneti in p.s ca stati cu ochii pe Turcia si nu doar, va referiti la întâlnirea din 25 Iunie a GPS initiată de 350.org ?

  11. In Romania majoritatea indivizilor nu mai sunt la curent cu evenimentele din politica.
    Tirajul ziarelor s-a prabusit iar calitatea informativa a programelor oferite de televiziuni este benigna. Ratingul este facut de subiecte bazate pe senzational, morbid si ura.
    Pentru a depista care este nivelul cunoasterii realitatii ar trebui efectuat un sondaj de opinie cu o singura intrebare: Ce modificari constitutionale au fost propuse de Comisia parlamentara pentru modificarea Constitutiei condusa de Crin Antonescu ?

    Bulgarii au iesit masiv in strada pentru a protesta contra numirii unui mogul media la sefia unui serviciu de securitate.
    Si in Romania exista un caz asemanator care este foarte recent: Generalul magistrat Ion Vasilache a fost nominalizat pentru functia de şef al Parchetelor Militare.
    Cine este Ion Vasilache ?
    vedeti aici: http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/procurorul-care-a-inregistrat-cel-mai-mare-esec-din-istoria-justitiei-votat-in-unanimitate-de-csm-sef-la-parchetele-militare-306367-pagina1.html#top_articol
    Macar cei implicati in acest scandal ar fi trebuit sa protesteze !!!

    Dle. Tismaneanu, am urmarit constant interventiile dvs aici, pe Contributors. Recuperarea adevarurilor despre regimul comunist nu va avea nici o greutate in viata romanilor daca acest proces de recuperare nu va fi preluat de scoala romaneasca. Evenimentele de la Bacalaureatul din acest an imi arata insa ca Puterea actuala are ca obiectiv mentinerea imposturii ca principiu educational.

    Acesti tineri nu sunt capabili sa inteleaga de ce trebuie sa iasa cu sutele de mii in strada acum pentru a obtine un viitor mai bun.
    Pansionarii nu ies in strada decat sa se prezinte in corpore la vot pentru pensioara lor ridicola sau atunci cand sunt chemati de PSD pentru a protesta impotriva celor care doresc reinstaurarea statului de drept.
    Cei care sunt acum salariati nu vor iesi in strada pentru ca primesc salariile de la guvernarea USL sau de la corporatiile private.

    Singura posibilitate pentru declansarea unei miscari Ocupy Romania ramane intr-o campanie mediatica, sustinuta de companiile nationale de radio si de televiziune precum si la acele posturi comerciale care sunt orientate catre o politica anti-dictatoriala, campanie al carei obiectiv sa fie dezvaluirea loviturii contra statului de drept pe care o desfasoara USL si convinga populatia sa voteze NU la Referendumul pt. Modificarea Constitutiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro