vineri, martie 29, 2024

Furtuna liberală din industria IT și ce am putea face pentru acest sector

Toată România s-a aprins în urma afirmației lui Ludovic Orban legată de eliminarea scutirii pe impozitul de venit asupra domeniul IT. Deși măsura este eminamente liberală, există o serie de cauze care au generat această reacție în spațiul public:

1. IT-ul este unul din puținele domenii de care românii sunt mândri și cu care ne mândrim în toată lumea. Deși cauzele dezvoltării sectorului sunt mai complexe decât scutirea de 10%, populația nu merge în detaliu și de fapt s-a simțit atacată într-o zonă sensibilă, identitară.

2. Domeniul IT este unul care determină populația să rămână în țară. Cei cărora le este frică, pe bună dreptate, că România se depopulează, susțin dezvoltarea acestui sector prin orice mijloace, chiar dacă este ușor nedrept pentru alte sectoare ale economiei. Perpetuarea existenței națiunii trebuie să bată orice alt argument.

3. IT-iștii sunt bine plătiți. O mare parte din români cred că această plată bună este și datorată scutirii de impozit și înțelege această scutire pentru a susține cele două puncte spuse mai sus. Puțină lume știe că impozitul pe venit este de 10% și că o mare parte din IT-iști sunt plătiți prin PFA, însă acestea sunt detalii irelevante atât timp cât românii nu pleacă din țară și avem cu ce să ne mândrim ca industrie.

Acum, lăsând la o parte preocupările ideologice, haideți să analizam puțin afirmația președintelui Partidului Național Liberal, pentru a vedea exact ce argumente sunt în spatele acesteia.

În România ar putea beneficia de scutirea impozitului pe venit aproximativ 100 000 de persoane. În realitate, conform ANIS, doar 30 000 de IT-iști beneficiază de această scutire. La un venit mediu net de 7500 de lei în sector, înseamnă 750 lei/lună, aproximativ 9000 lei pe an. Scutirea totală, echivalează cu 55 de milioane de euro pe an, aproximativ 1% din cifra de afaceri a sectorului, care a fost de 5 miliarde de euro. Ce nu spune lumea este că majoritatea IT-iștilor preferă să fie plătiți prin PFA sau microîntreprindere, fiindcă acestea au forme de impozitare mult mai avantajoase decât contractul clasic de muncă.

Discutăm despre un posibil fond de minimum 55 milioane de euro pe care statul l-ar putea folosi în diverse moduri pentru a stimula industria. Întrebarea pe fond este, care ar putea fi destinația acestor bani pentru a da și mai multă plusvaloare domeniului. Știm cu toții că România face mult lohn în domeniul IT, fiind de fapt un furnizor de forță de muncă înalt calificată pentru companiile străine, iar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este cum să schimbăm această situație pentru ca în viitor să nu pățim cu această industrie ce am pățit cu alte industrii și să vedem cum migrează spre est. O serie de propuneri venite în urma discuției cu mai mulți oameni din industrie ar fi următoarele:

1. Acest fond poate susține companiile care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit prin acest fond. Astfel, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil prin dezvoltarea de proiecte interne. Să nu uităm că singura companie românească ce a depus un brevet de invenție în 2018 a fost Bitdefender, iar asta spune foarte multe despre industria IT.

2. Este nevoie de stimularea cercetării în rândul companiilor IT. Ar trebui oferit un stimulent consistent pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel în companiile de IT vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA.

3. EPO (European Patent Office) publică anual statistici despre nivelul de inovare în fiecare țară membră, adică și Romania. Se face un clasament în funcție de numărul de aplicații de invenție trimise, raportat la numărul de locuitori. Vom considera în particular numărul invențiilor în domeniul Electrical Engineering, ce cuprinde și IT. Dacă ne uităm la cum stă România raportat la Bulgaria, vecin direct, vedem că Bulgaria are numărul de patente exact la fel ca România în 2018 în domeniul Computer Technology. România are mai multe patente în IT, methods for management, Bulgaria e mai bună în hardware. Legat de acest clasament, România este pe ultimul loc aproape, după Bulgaria. Cu alte cuvine, România are „densitatea inovării” cea mai mică din Uniunea Europeană. Deci România are un index de inovare de 2,2. Bulgaria stă mai bine, 4.5. Așadar, întrebarea este de ce stă România pe ultimul loc și de ce scutirea de impozit în IT nu duce la o creștere semnificativă a patentelor în domeniul IT? La ce resursă umană avem ar trebui să fim cel puțin la nivelul Ungariei care are 12,2.

https://www.epo.org/about-us/annual-reports-statistics.html

4. Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri. Foarte mulți tineri cu idei de business nu își pot pune în practică ideile de afaceri fiindcă nu își permit costurile de începere al unui business și pentru că nu au acces la consultanță economică de specialitate. Industriile creative trebuie dezvoltate, iar pentru asta marile centre universitare trebuie să dezvolte modalități pentru dezvoltarea sectorului local de IMM. Pe termen mediu și lung este vitală dezvoltarea sectorului de IMM pentru consolidarea capitalului românesc și echilibrarea fluxului de resurse umane de la multinaționale spre IMM-uri. Desigur că există multe alte măsuri ce ar putea fi luate cu acești bani dacă am discuta despre o guvernare competentă și de bună credință. Problema pe fond este că oamenii au atât de puțină încredere în instituțiile statului încât spun că cel mai bine este să țină ei banii fiindcă știu mai bine ce să facă. Această situație scade potențialul de creștere a competitivității sectorului fiindcă nu aplicăm politici inteligente de stimulare ci facem totul otova.

*

În final aș vrea să spun și câteva lucruri despre joaca în jurul impozitului pe venit. Acest impozit este cea mai importantă sursă de finanțare a bugetelor locale pentru orașele mari precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu etc. Adică exact orașele unde sunt IT-iști. Scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% a scăzut deja bugetele acestor orașe cu 10-20%, iar scutirea de impozit pentru industria construcțiilor vă afecta iar aceste bugete. Asta înseamnă mai puțini bani pentru creșe, grădinițe, școli, licee, drumuri, parcuri, parcări etc. Exact lucrurile de care avem cu toții nevoie pentru a avea o viață mai bună în orașele noastre. Impozitul pe venit nu se duce la bugetul central și din acest motiv guvernul socialist e de acord să îl taie, fiindcă atacă exact orașele de care le este cea mai mare frică în alegeri. Dacă vrem orașe care să se dezvolte și în care să ne facă plăcere să locuim, trebuie să lăsăm impozitele pe venit comunităților locale și să găsim soluții mai inteligente de stimulare a unor sectoare strategice ale economiei.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. In fine, un inceput de discutie rationala a subiectului.
    Langa cei 55 mil pe aceeasi grila de criterii ar trebui pus si fantomaticul Start Up nation, din care n-am inteles nici pana azi ce s-a ales. Probabil, doar un mic efect de substitutie.

  2. Buna Seara
    O interventie binevenita pe care am citit-o cu placere :

    1) IT- zona identitara , asa ne place noua sa credem insa nimic din realitate nu ne indreptateste la a ne identifica iar unele statistici ne pun sub Bulgaria sau Polonia
    2) Prin IT fixam populatia. Da printr-un anumit tip de IT acest lucru se intampla cu un venit mediu fara riscuri. Daca vrei performanta pleci
    3) … Si atunci facem un fond de STAT…
    Incepem cu 1
    1) Stimulam companiile cu fondul de stat
    2) stimulam cercetare cu fondul de stat….

    Unde e liberalismul?

    • Articolul este foarte slab si propunerile sunt total ridicole.
      Sper ca niciun factor decident nu face asa ceva.
      Autorul propune un fel de “Fond pentru IT” in administrarea statului ?
      Adica bani luati de la antreprenori / investitori IT si pusi la discretia politicienilor pentru programe ? O sa fie un alt mod de sifonare a banului public.
      Asta o sa convinga antreprenorii sa investeasca mai mult ?
      Doamne ! De unde apar oamenii astia prin media ?!
      Lumea a luat foc pentru ca Ludovic Orban este un idiot. Este simplu.
      Nu e prima data cand vorbeste prostii.
      Peste tot in jurul nostru, in tari concurente, IT-ul beneficiaza de scutiri de taxe. Este o forma de stimulare si de protejare a industriei. E simplu. Se protejeaza si ei pentru ca vor sa atraga investitii.
      Nimeni nu ne obliga sa acordam facilitati pentru aceasta industrie. Le putem taia. La fel de bine putem impozita progresiv adica (15%, 20%) pe salariile din IT daca vrem. Nu ar fi inechitabil, pentru ca impozitul progresiv este folosit peste tot.
      Ideea e daca mai vrem sa fim competitivi pe o piata deja complicata. Cei 55 mil de euro pe an inseamna “0″ pe langa scurgerile de miliarde din alte zone ale economiei.
      Avem balta langa noi si ne uitam toti la 3 picaturi intr-o eprubeta.
      Iar cei 55 mil pe an sunt defapt o investitie si un mesaj ca pentru Romania sectorul IT este si ramane strategic.

  3. Impozitul pe venit a început să se verse integral la comunitățile locale în vremea socialiștilor.

    E drăguț că industria ar fi de acord cu impozitarea programatorilor dacă banii astfel obținuți s-ar întoarce la ea.

  4. Eliminarea unei scutiri de impozite nu este liberala. Pe piața IT scutirea de impozite favorizează în mod egal toți competitorii. Nici majorarea taxei nu este liberala, nici diminuarea taxei nu sunt liberale, și nici socialiste.

    Deci pentru 50.000.000 EUR avem 5.000.000.000 EUR cifra de afaceri… Daca am acorda aceeași scutire in alte ramuri si am obține pentru 1 euro scutire 100 EUR cifra de afaceri, rezulta ca creșterea PIB in Romania ar putea fi obținuta simplu cu o generalizare a scutirii din IT in toate domeniile. Din păcate, nu funcționează asa. Nu toate domeniile au valoarea adăugata din IT si aceeași viteza de recuperare a investițiilor, sau raport investiții efectuate-cifra de afaceri obținuta. Tind sa cred ca s-ar putea sa fie câteva domenii in care statul prin reducerea impozitelor poate stimula semnificativ activitatea, dar nu toate.

    Ceea ce este interesant este altceva. In cazul software, 75% (chiar un pic mai mult) din cifra de afaceri este export, adică din 5 miliarde, aproximativ 3.75 miliarde sunt exporturi. Dacă statul s-ar credita ca sa acopere deficitul de balanța comerciala de 3.75 miliarde ar costa 112.000.000 euro. Deci prin acesta scutire statul realizează o economie de aproximativ 57 milioane de euro numai din costuri financiare, și păstrează în țara 30.000 de consumatori cu venituri peste medie. Nu pare sa fie o afacere proasta.
    Dacă am cauta încă una sau doua ramuri care sa valorifice la fel de bine o scutire de impozite și cred ca deficitul de balanța comerciala s-ar rezolva. Din păcate nu cred ca e ușor de găsit asa ceva.

    Ar fi interesant un alt rationament, oare cat de elastica este industria de software? Daca am majora scutirea cu inca 50.000.000 euro, am obtine inca 3.500.000.000 exporturi?

    • Dacă impozitul e deja zero, cum majorați scutirea cu încă 50 mil.euro? Îi mai trimite și statul acasă un cec de aceeași valoare cu impozitul pe care nu-l plătește?!

    • @ Bradut-Vasile Bolos

      Dacă am cauta încă una sau doua ramuri care sa valorifice la fel de bine o scutire de impozite și cred ca deficitul de balanța comerciala s-ar rezolva. Din păcate nu cred ca e ușor de găsit asa ceva..

      Palarie intr-un picior! Sectorul regenerabilelor este un alt megatrend al zilelor noastre si implicit al viitorului nu foarte indepartat. Romania de ex. s-ar putea profila in UE (si nu numai) printre campionii producatorilor de panouri solare, invertoare, sisteme de stocare a energiei /baterii, pompe de caldura si alte componente in domeniu. Chiar daca exista opozitie (din partea vechiului) viitorul sistemului energetic nu poate fi altfel decat inteligent. Mai jos o privire prin globul de cristal.

      Noile sisteme de incalzire si climatizare a cladirilor 1; 2; 3 4 5

      Cateva sisteme disruptive de integrare a fotovoltaicelor in incinta metropolelor –
      1; 2; 3; 4;

      Sisteme inteligente de stocare a energiei Bateria Virtuala

      Cladirile viitorului -prosumatoarele- vor reprezenta motorul transformarii sistemului energetic din interior, incepand cu incinta metropolelor. Tinand cont de magnitudinea investitiilor necesare si a nr. locurilor de munca (in proiectare, productie, mentenanta) ne putem imagina si amprenta acestei transformari asupra indicatorilor macro – incepand cu nivelul communal pana la nivel national si regional.

      • Asta a fost valabil cam la momentul când au venit la putere Merkel și Obama, ei au pus la punct tot felul de mecanisme pentru subvenționarea regenerabilelor, cu ”succese” legendare gen Solyndra :)

        Dar Obama s-a dus, iar Merkel nu se simte nici ea prea bine. Prețul energiei electrice la consumator a crescut, consumul de lignit a crescut și el, pentru ca sistemele energetice naționale să nu intre în colaps, iar producția masivă de energie electrică a eolienelor în momente când n-are nimeni nevoie de ea duce la prețuri negative în diverse momente.

        O termocentrală sau o hidrocentrală o poți conecta în sistem exact atunci când ai nevoie de ea sau o poți deconecta din sistem exact atunci când nu mai ai nevoie de ea. Eolienele produc energie când dă Domnul, nu când e nevoie de ele. Și în multe situații produc energie de care n-are nimeni nevoie, dar în timpul ăsta trebuie să ții idle și termocentralele pe lignit, pentru că în orice moment poate fi nevoie de ele.

  5. In sfarsit dupa intreaga hemoragie de texte unul la subiect si fara „mituri” despre programatori ultimul aliniat fiind cel care ar trebui sa dea de gandit celor care apara cu inversunare privilegiile unei „caste”.

  6. Realizarile IT din Romania sunt exagerate pe plan local si complet ignorate in exterior. In lumea cea mare se vorbeste despre rezultatele remarcabile ale Inteligentei Artificile si despre Deep Learning, in timp ce IT-ul este undeva pe periferie. Firmele romanesti de IT sunt de fapt subcontractantele unor firme mari din afara. Cu alte cuvinte primesc comenzi pentru programele mai mici sau mai mari de la firme din afara, unde sunt incluse apoi intr-un produs final. Firmele apoi sunt platite pentru fiecare program in timp ce compania din afara se ocupa cu incasarea beneficiilor din proiectele lor ample. O singura firma 100% romaneasca s-a lansat cu succes cu un program propriu si aceasta este Bitdifender. Aparuta ca un spinoff al serviciilor de securitate din Romania in anii de imediat de dupa revolutie, aceasta companie s-a lansat pe forte proprii (sa nu chiar proprii!) si este cotala la circa 4 md. Euro. Este foarte interesanta paralela cu Kasperski labs din Rusia care acopera o piata de produse identica si care a avut o traiectorie identica cu Bitdifender, si care este cotata cu doar putin mai mult pe pietele financiare. Totusi astfel de companii sunt mici cand ne gandim la colosii din occident si nu ma refer la binecunoscutele Apple, Google, Microsoft sau Samsung, ci la mii de alte companii care sunt dpdv a cotarii de piata mult peste Bitdifender.

    Dupa cum s-a remarcat si in articolul de mai sus, problema este lipsa inovarii. Nici o companie din Romania nu dispunde de o sectie de cercetare sau Research & Developmen (R&D). Bitdifender este absorbita in dezvoltarea programului lor din anii ’90 si actualizarea lui la noile sisteme de operare ale Microsoft si in nimic altceva. Nu au lansat nici un alt produs nou si sunt chair surprins ca au depus un brevet de inventie. De fapt brevetele de inventie de la OSIM in Romania nu prea au nici o valoare, luand in considerare cum sunt evaluate si de catre ce specialisti anume. De fapt nici brevetele de inventie Europene nu au prea multa valoare, doar cele depuse in USA. Aici sunt adevaratele brevete de inventie de valoare:
    https://www.usa.gov/federal-agencies/u-s-patent-and-trademark-office

    In articolul de mai sus s-a facut o paralela cu Bulgaria, dar putini stiu ca produsul de comunicare Skype a fost lansat de catre o firma mica din Estonia (care are 2 milioane locuitori, de 10 ori mai putin ca Romania), pana sa fie cumparata de catre Microsoft pentru $8.5 md. (dublu fata de valoarea de piata a lui Bitdifender de acum), vezi:
    https://www.csmonitor.com/World/Europe/2011/0511/Skype-s-journey-from-tiny-Estonian-start-up-to-8.5-billion-Microsoft-buy
    Romania este departe de a fi singura tara in care se face subcontractare IT sub firmele mari din afara.

    Problema cu inovatia din domeniul IT in Romania este mai ampla si datorita faptului ca nu se face cercetare in domeniul respectiv in universitatile din Romania. Doctoratele din Romania in domeniul IT sunt doar hartii fara valoare, care nu au nici un fel de acoperite prin publicatii internationale in reviste si prin prezentari la conferinte de marca internationale. De fapt aceasta este si rezultatul cand cei care isi fac doctoratul lucreaza si pentru diverse firmulete pentru programasele subcontractate de aceasta cu frimele din afara. Doctoranzii respectivi nu au timp de a face un doctorat serios si prefera sa-si incaseze cei o mie si ceva de euro lunar pentru programasele pe care trebuie sa le faca. Cei de provenienta romana care isi fac doctoratul in strainatate nu se intorc in Romania datorita pespectivele mult mai bune in departamentele de R&D la firmele din strainatate.
    In constrast, diviziile de R&D ale firmelor din strainatate, unde se formeaza produsele noi, au mii de angajati la nivel post-doctoral, si aici ma refer si la firme din China, cum ar fi Huawai, sau India. De fapt in domeniul subcontractarii de programe sau portiuni de proiecte, conduce detasat India, unde nivelul lucratorilor in domeniul este cu mult peste 1 milion (comparativ cu sub 100 mii in Romania).

    Desi am auzit de o serie de companii mici, dar cu ambitii mari, din Romania, chiar si in domeniul Artificial Inelligence (AI) care reprezinta urmatoarea faza de dezvoltare de la IT, din pacate este putin probabil sa avem o companie de genul DeepMind din Londra (care se aceasta a fost cumpata de Google pentru $500 mil – insa trebuie tinut cont ca DeepMind avea atunci cateva zeci de angajati numai!!

    • Articolul este foarte slab si propunerile sunt total ridicole.
      Sper ca niciun factor decident nu face asa ceva.
      Autorul propune un fel de „Fond pentru IT” in administrarea statului ?
      Adica bani luati de la antreprenori / investitori IT si pusi la discretia politicienilor pentru programe ? O sa fie un alt mod de sifonare a banului public.
      Asta o sa convinga antreprenorii sa investeasca mai mult ?
      Doamne ! De unde apar oamenii astia prin media ?!
      Lumea a luat foc pentru ca Ludovic Orban este un idiot. Este simplu.
      Nu e prima data cand vorbeste prostii.
      Peste tot in jurul nostru, in tari concurente, IT-ul beneficiaza de scutiri de taxe. Este o forma de stimulare si de protejare a industriei. E simplu. Se protejeaza si ei pentru ca vor sa atraga investitii.
      Nimeni nu ne obliga sa acordam facilitati pentru aceasta industrie. Le putem taia. La fel de bine putem impozita progresiv adica (15%, 20%) pe salariile din IT daca vrem. Nu ar fi inechitabil, pentru ca impozitul progresiv este folosit peste tot.
      Ideea e daca mai vrem sa fim competitivi pe o piata deja complicata. Cei 55 mil de euro pe an inseamna „0” pe langa scurgerile de miliarde din alte zone ale economiei.
      Avem balta langa noi si ne uitam toti la 3 picaturi intr-o eprubeta.
      Iar cei 55 mil pe an sunt defapt o investitie si un mesaj ca pentru Romania sectorul IT este si ramane strategic.

      • @Razvan – oamenii la care vă referiți sunt funcționari care se cred mari antreprenori. S-au angajat pe salariu ca să nu aibă prea multe griji, unii au dat și șpagă ca să se angajeze la stat, iar din postura asta dau sfaturi pentru antreprenorii care activează în economia reală.

    • Asa este, cercetarea stiintifica ne lipseste cu desavarsire, iar in jurul cercetarii stiintifice poate orbita inca multa munca de progamare. De altfel, in IT, cercetarea ( tehnica de data asta ) si programarea nu sunt bine delimitate. Sa faci un bring-up sau o optimizare pe o platforma e tot un fel de munca de cercetare. Nu e cercetare stiintifica, dar incet-incet si munca de programare devine tot una de cercetare, una in care pui la bataie toate tool-urile si skill-urile de programator. Nu mai scrii cod pentru networking, dar te ocupi sa integrezi un OS care are deja ce iti trebuie. Iar acea portare e o munca de cercetare ce poate dura luni. Dar un job serios, chiar si pe programare, necesita o anumita componenta de cercetare sustinuta de skill-uri importante de developer ( devop ) precum si altele, gen networking. E drept, in Romania nu sunt externalizate multe din aceste joburi, de aceea noi vedem inca de multe ori lucrurile de la un alt nivel, nu neaparat cel mai bun…

      Eu cred ca totul pleaca de aici: ca avem inca mentalitate de outsourceri. Daca am face chestii aici, atunci in primul rand joburile s-ar diversifica. Ganditi-va cum ar fi sa faci un aparat foto sau un telefon: iti trebuie optica, mecanica, electronica, nu numai software. Dar aici e o problema si cu „investitorii” din industria IT de la noi: ca s-au invatat sa nu riste deloc. Cand clientul din strainatate le mai cere 2 oameni, mai angajeaza 2 oameni. Cand clientul din strainatate isi reduce activitatea, ii redistribuie pe la alte proiecte sau pleaca singuri. Nu pierd nimic, doar castiga un procent la fiecare om. Sa scoata cateva sute de mii de euro din buzunar sa plateasca o mica echipa sa faca un produs care nu se stie daca va reusi si nici daca se va vinde. Ei bine, aceasta mentalitate va fi cel mai greu de inlocuit.

  7. Concluzia ultimului aliniat este absolut falsa, deoarece Primariile NU trebuie sa astepte doar sa beneficieze de parti substantiale din impozitele pentru care nu misca un deget, ci sa practice o actiune pro-activa neobosita pentru a determina dezvoltarea locala prin investitii industriale si agricole majore!Insasi LIBERALIZAREA salariilor la primarii pusa in opera de (hulitul) Dragnea este o masura pro-activa, care sa determine primariile sa creasca salariile nu prin supra-impozitarea populatiei sau intreprinderilor, ci prin cresterea ,,masei industriale si agricole productive” aducatoare de noi impozite!
    Insasi noua impartire administrativa si regionalizarea au ca scop cresterea economica si autoadministrarea dezvoltarii economice industriale prin efortul neobosit al primariilor pentru dezvoltarea locala.Ele sint singurele apte de acest lucru, cunoscind cererea de locuri de munca si potentialul de dezvoltare local, avind pe mina si instrumentarul tehnic in acest scop!
    In aceste conditii este de la sine inteles, ca sustinerea domeniilor economice si sectoarelor care constituie ,,virfuri de dezvoltare” trebuie realizata fara a se plinge pe umerii administratiilor locale care in loc de a actiona pentru crearea de noi afaceri si intreprinderi productive se vaita si sint gata sa dea in judecata Centrul, ca le diminueaza continuu cota de impozite pe care pot sa o retina.In practica, diminuarea acestei cote ar trebui sa fie o regula/lege a ,,dezvoltarii economice nationale”, care sa constringa primariile si administratia locala, sa se faca ,,luntre si punte” pentru realizarea investitiilor straine si nationale, aducatoare de noi impozite si locuri de munca.Cum altfel poate fi diminuata sau eliminata emigratia romanilor si incurajati migrantii din Vest sa se intoarca in tara?Aducind nepalezi si vietnamezi in locul celor plecati din lipsa de interes a primariilor pentru locuri de munca decente si viitoarea dezvoltare?Sintem la 3 decenii de la Revolutie si peste un deceniu de la integrarea in UE si Primariile nu vor sa inteleaga ca nu are in locul lor, cine sa aduca investitorii, sa organizeze procesul de dezvoltare economica locala, iar orice domeniu economic care devine ,,virf de lance” al procesului de dezvoltare trebuie sustinut in mod absolut – el contrazicind ideologia liberaala a impozitarii ,,la gramada”, care nu face distinctie intre principii depasite si noile realitati ale epocii globalizarii, care cer o ideologie noua, pro-activa care sa sustina competitia purtata intre natiuni, unde ,,invingatorul” economic in IT, industrie de virf sau agricultura industriala ia totul!
    Pentru ceilalti care nu administreaza dezvoltarea, nu ramine decit sa adminstreze saracia, înapoierea si subdezvoltarea pina vor mai avea cui sa o imparta…
    prof. Caliman I. Eugen,
    consultant independent – dezvoltare economica – industriala;

    • De acord.
      Decentralizarea este un factor care stimulează reindustrializarea țării. Pentru industria 4.0 e necesar ca în câteva metropole-regiune cu universități de rang să se creeze condiții optime. Realizarea acestor nuclee industriale 4.0 are efecte positive în celălalte județe. Fără personal calificat nu se poate reindustrializa țara. învățământul trebuie să primească prioritate. Orizontul de 5 ani cere nuclee industriale 4.0 acum. Orizontul de 10 ani e ultima șansă de reindustrializare. Alții nu așteaptă. Cu agricultura e mai dificil cu unități mici. Cooperative de vânzare (au fost CLF.uri) sunt o posibilitate.

  8. Dacă în fiecare săptămână pleacă din România 2.000 – 3.000 de persoane, iar 30.000 de IT-iști rămân în țară datorită scutirii de impozit, poate ar fi necesară altă strategie.

    La punctul 4, incubatoarele și acceleratoarele de afaceri sunt niște aiureli pe care se cheltuie bani publici și beneficiază de ele apropiații primarului. Ce trebuie în realitate este doar un model e business funcțional, bazat pe niște clienți dispuși să plătească pentru produsele sau serviciile oferite de respectivul startup.

    Până nu ai clienții plătitori, nicio consultanță economică de specialitate nu-ți folosește la nimic.

  9. „1. IT-ul este unul din puținele domenii de care românii sunt mândri și cu care ne mândrim în toată lumea. ”
    De fapt, it-up este printre singurele industrii din Ro unde se mai plătesc salarii decente din bani exteriori, astfel că populația nu emigrează in masă.
    Industria de confecții s-a mutat mult la est, in Asia.
    Industria siderurgică a fost vândută și închisă.
    Industria de medicamente abia gâfâie.
    Industria de echipamente auto tocmai și-a ales Debrecen și Turcia.
    Industria minieră știm cu totii.
    Serviciile iau bani tot de la populație.
    Administrația ia bani tot de la populație.
    Agricultura aruncă laptele pe camp pentru că este prea ieftin la producător. Și iau bani tot de la populație + subvenții europene.
    Pragmatic gândind, ce altceva aduce bani exteriori la bugetul țării? Expatii care trimit banii in tara. Dar, odată cu moartea părinților, nu vor mai avea motiv să trimită. :|

    • Va recomand articolul lui Varujan Pambuccian, unul din artizanii reducerii de impozit de altfel, in care spunea ca IT-ul este fabrica moderna iar IT-istul e nimic altceva decat muncitorul modern.
      Fabrica clasica mai exista doar in Asia si de acolo vor disparea fie cand robotii vor inlocui complet muncitorul, fie cand ne vom tipari 3D obiectele de trebuinta acasa.

      Noi am fost crescuti si educati ( si mai suntem inca ) pentru fabrica. Numai ca nu mai avem fabrici, singurele care merg pe modelul clasic fiind „fabricile” de software. Cat vor mai merge si ele, nu stim, e posibil ca PNL sa ne ajute sa gasim un raspuns mai repede decat ne asteptam.

      Chestia e ca robotii ne imping efectiv sa facem munca mai creativa sau sa fim someri, nu vorm mai exista multe joburi intre, nici plimbatori de hartii prin companii, nici muncitori care cara vreo tabla prin uzina si poate nici muncitori la uzina de software.

      Daca vrem sa schimbam ceva, trebuie sa schimbam educatia celor mici, nu numai cea din scoala, dar si de acasa. Altfel, vom mai avea o generatie de „muncitori”, care isi vor gasi tot mai greu de munca, chiar si in IT.

      Apoi va trebui sa gasim capital. Cercetarea merge bine daca sunt bani. SI bani multi. Ca sa ii convingi pe oamenii aia sa iti dea bani sa cercetezi, fara sa le dai nici o garantie ca vei gasi ceva pana la urma, trebuie sa aiba foarte multa incredere in tine. Ori la noi, „cercetatorii” si „savantii” de prin universitati mai ciupesc cate o spaga la nevoie, sunt bagati si prin partide, deci sunt departe de a fi integri. Ne intoarcem asadar la educatie care are nevoie de un mic cutremur ca sa se reformeze. Cu Abramburica in al nspelea madat de ministru, putin probabil, din pacate.

      Vestea buna e ca cine vrea sa invete, o poate face si pe langa scoala. Exista resurse pe Internet si trebuie sa ne dezbaram de modul asta de „a fi invatati” de altcineva. Nu mai merge cu oameni impinsi de la spate de parinti cu meditatii si alte trucuri pentru a se strecura in sistem. Doar cei cu adevarat interesati si inzestrati vor putea invata singuri si ei ii vor tine in spate pe ceilalti, ca sa zic asa…

      • Multumesc, da. Cunosc luările de poziție ale domnului Pambuccian, e unul dintre cei mai raționali oameni.
        M, probabil că avem mentalitate de muncitori, de aceea ne-am și pliat atât de bine pe domeniu. Cat despre antreprenoriat …da, probabil vine de la educație și societate. Problema este numărul mare de firme/start-up-uri care se închid, nu neapărat lipsa lor. Lumea încearcă, speră, dorește. Dar apar din neprevăzut probleme cu fiscalizarea și cu lipsa predicției. O schimbare de impozitare, o creștere a costului cu salariile, o cadere a bursei datorata unei declarații hei-rupiste, o creștere a euro, preț curent samd.
        Alternative la educația clasica sunt. Chiar diverse. Doar că nu sunt accesibile tuturor categoriilor de salariati. Cineva spunea că „nu sta it-stul” in cei 10% impozit. Dar jumătate din grădinița/școala particulară a copilului lui sta fix in aceia. Daca are mai multi copii, renunță la ele. Deja devine un lux.
        Avem încă norocul că granițele sunt deschise și companiile au acces la tehnologie moderna, iși adaptează cat de repede pot utilajele si modul de lucru.

  10. articolul este o duma in sustinerea dumei orban pnl!
    este construit pe doua ipoteze false:
    1. statul va sti mai bine cum sa foloseasca banii pe care ii va extrage suplimentar din industria it!
    2. impozitul pe venit este in intregime sursa pentru bugetele locale, ceea ce este contrazis de legea bugetului:
    https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_50_2019.pdf

    pnl-orban si-a descoperit dusmanul de clasa: it-istii nenorociti care au votat cu usr si ii ameninta suprematia in fiefurile traditionale!
    solutia gasita de pnl-orban: sa ne intoarcem in timp, it-istii sa plece dracului din orasele noastre si sa ne vedem linistiti de ”treaba”!

  11. „Asta înseamnă mai puțini bani pentru creșe, grădinițe, școli, licee, drumuri, parcuri, parcări etc”

    Asta e o gluma, nu? Mai putin cea legata te parcuri unde se planteaza mult si scump. Sigur vor creste salariile si numarul de directori in primarie cu salarii de 15000-18000 lei. Apoi se vor face tot felul de amenajari fantasmagorice. Lucrarile de infrastructura vor ramane la fel de prost facute, cu termene si costuri depasite.
    Problema e prost pusa legata de buget. Sa se inceapa odata o reforma reala in administratia locala, sa se informatizeze tot mai mult, sa se reduca posturi si cheltuieli, nu tot cresteri de taxe si impozite ca asta stie orice prost atata timp cat isi gaseste fraierii.
    Si cei care comenteaza de scutirea pentru IT care nici nu mai e ceea ce a fost pentru ca la o schimbare de job poti luat peste 10% in plus la salariu, ar fi bine sa se intereseze care e cererea la nivel european. Sunt o gramada e oferte pe linkedin si o gramada de posibilitati de a lucra in afara. Asa ca mai bine s-ar face calcule de genul mai bine cu 10% in minus decat sa nu incasezi nimic.

  12. Deci autorul ne propune sa eliminam o facilitate fiscala care a avut efecte benefice si sa o inlocuim cu un fond sau mai multe administrate de stat care vor face minuni …. Suna grozav, stim cu totii ca la stat nu merge cu pile, sinecuri si tocat banii pe prostii….

  13. Ce-ar fi sa ne amintim ca ar trebui sa avem o economie de piata, conform Constitutiei? Si sa mai si citim cate ceva despre ea? Macar pentru cultura generala.

    Tot felul de idei nastrusnice au invadata spatiul public in legatura cu IT-ul. Toate au factor comun interventia masiva a statului in piata (in diverse forme) si se bazeaza pe ideea bizara ca s-ar putea sti cum anume va evolua piata in ce priveste IT-ul in urmatorii 5 ani.

    As vrea sa ii intreb atunci pe cei care cred ca stiu cati bani au bagat domniile lor in actiuni ale firmelor IT. Si sa ii rog sa imi divulge si mie calea minunata prin care afla cum va functiona piata pe termen mediu. Sa ne imbogatim impreuna din speculati pe bursa (/).

    Abordarile nastrusnice se nasc si din necunoasterea crasa a economiei de piata. Iar daca ii indemni pe stimabilii sa mai citeasca si ei cate ceva, te alegi numai cu postari vituperante ca iti permiti sa trimiti proletcultistii la reciclare.

    +

    Cognitive bias. Tendinta de a cauta in inforamtie doar ceea ce iti confirma parerile.

    ()()()

    In ce ma priveste, nu vad de ce as comenta tot felul de astfel de idei anti-piata.

    Cine vrea sa sugrume piata, este liber sa o faca, singur sau impreuna cu colegii in ale planificarii socialiste. Dar sa nu se astepte ca treaba asta sa conduca la dezvoltarea intalnita in societatile liberale.

    Si nici ca tot felul de frizuri si ciufuleli de detaliu sa transforme iepurele in tigru.

    ()()()

    Un pluton intra cu bocancii in functionarea pietei, o calca in picioare, o face praf si pulbere. Iar ca remediu (!) este trimis un alt pluton care calca in picioare si niveleaza si ce a mai rams.

    Dupa care, locotenentul isi da „cascheta” pe ceafa, se sterge pe frunte si exclama „Am rezolvat-o si pe asta!”.

    • @Dedalus – interventia masiva a statului in piata (…) se bazeaza pe ideea bizara ca s-ar putea sti cum anume va evolua piata in ce priveste IT-ul in urmatorii 5 ani.

      Piața nu iartă pe nimeni, iar contactul cu realitatea va fi destul de dur: următoarea criză e chiar după colț și va fi de genul celei din 2000. Primele vor dispărea firmele are vând baloane de săpun, exact ca și atunci, iar soarta cea mai dramatică au avut-o programatorii: găseai programatori disponibili cu miile, era suficient să le dai un sandwich și o cola, că ei de fapt nu știau să facă nimic altceva în lumea reală.

      România era prea înapoiată la vremea aceea, nu a participat la dezastrul din lumea IT, iar țările din vest au cam uitat cum a fost, la aproape 20 de ani de-atunci. Dar piața vine întotdeauna din urmă și nu iartă pe nimeni, așa cum spuneam.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tanase Stamule
Tanase Stamule
Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Management Intercultural, in limba germana. Prodecan al Facultatii de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro