joi, martie 28, 2024

Gata, la cremenal! – o contribuție personală la asanarea isteriei publice

Râdem, glumim, ne distrăm, dar la un moment dat enough is enough.

Am o colecție impozantă de agenturi pentru care lucrez.

Roncea zice că pentru americani.

O agenție de știri pt românii de pretutindeni zicea că pentru serviciul secret german.

Moldova Suverană zicea că pentru SRI.

Iulian Chifu, înainte să demaște șeful lui jumătate din candidați, m-a demascat și el pe mine. Că lucrez pentru… stați jos!… serviciul de informații moldovenesc.

Acum, Alina Mungiu Pippidi mă demască că lucrez pentru SIE.
E măgulitor ca atîția tipi și tipe cu probleme să se ocupe de tine și să te bage în conspirații. S-ar zice că la atîtea salarii secrete aș fi fost și eu în stare să nu mai stau în chirie la vîrsta și la gradele mele.

E haios cu ăștia, dar totuși situația e de rahat. Acuzația asta e de genul din care nu ai cum să scapi: dacă faci scandal, lumea reține că e ceva fishy acolo, că doar nu iese fum… Dacă nu faci scandal, rămîne așa o legendă, că, uite a zis…

Adică cum aș putea eu să arăt că nu sunt agent sau ofițer? Mai mult decît că îmi repugnă ideea însăși că cineva ar putea fi altceva decît se prezintă.

Acum, Alina Mungiu nu o face măcar direct, gen ”Ghinea e cu SIE”, zice că a avut ea un student (adevărat), la care ținea pe vremuri (adevărat?), care conduce un ONG (adevărat), care avea probleme financiare (nu știu despre ce vorbește) și care s-a băgat la SIE (fals), care SIE l-a trimis în Moldova (fals) și de atunci îi merge bine (nu mă plîng, mulțam).

Deci nu zice că Ghinea. Dar cîți foști studenți posibil îndrăgiți are AMP care conduc ONG-uri românești active în Moldova? Hmmm….

Deci, întreb un avocat: merge să o dau în judecată? Îți dă numele? Atunci e greu. Ar trebui să demonstrăm că lumea te-a recunoscut. Dar am mailuri, sms-uri și mesaje pe FB de la oameni care zic: vezi că zice AMP de tine.

Situația asta de rahat trebuie rezolvată însă cumva, pentru că altfel ajungem ca la nebuni. Aș putea să zic și eu că știu o doamnă care conduce un ONG care se ocupă cu anticorupția, scrie la România liberă, se laudă că e prietenă cu Barroso și cu Micky Mouse și are o tendință îngrijorătoare de a fi laxă cu metodologia cînd își vrea confirmate obsesiile. Păi, ce? Am zis vreun nume?

Deci, consider că fac un bine public dînd-o în judecată. În civil. Că vreau clondiru cu mastică, soro, nu altceva. Să decidă un judecător dacă se pune că e lezarea imaginii atunci cînd cineva dă atîtea detalii cît să te recunoască lumea, dar nu dă nume. E o speță interesantă.

Altfel, e trist. Pentru că AMP a fost în fruntea primului think tank din România, pe care l-a făcut varză prin stilul inept de a conduce. Faptul că toate generațiile și toți (dar toți) oamenii care au crescut la SAR s-au cărat i se cauzează. Românii nu iau premiul Nobel în primul rînd pentru că sunt conduși de șefi cu probleme de ego care brutalizează subalternii. Deci în loc să avem susținere reciprocă, ne ocupăm să nu carecumva să crească vreunu care vine din urmă.

Faptul că oameni care au fost în SAR au creat organizații de succes ca CRPE sau EFOR ar trebui să fie un lucru bun. Să crezi că toți am fost puși de servicii pentru a o submina pe AMP ține de un psihic special. Care îmi inspiră acum un sentiment de angoasă, dat fiind că am pierdut ani din viață împreună. Serios, nu mi-e simplu.

Și cum naiba a reușit AMP de a selectat numai viitori agenți secreți? Ce spune asta despre ea ca lider de organizație?  Asta dacă ne punem la mintea ei întortocheată.

Bizar e că pînă să se oftice pe mine din motive obscure mă tot împingea să fiu șef la România Curată. Asta ultima s-a terminat cînd am înțeles că voia să pună pe unul să explice la TV ce voia ea să spună prin editorialele de aruncat rahat în diverși, că altfel nu aveam voie să întreb ce buget există și pe ce se cheltuie. Și asta destul de recent, cînd se presupune că lucram deja la SIE. Dumnezeu și prietenul ei Obama s-o înțeleagă.

Deci, acum trebuie să arătăm că AMP s-a referit la mine. Am primit o mînă de ajutor nesperată de la Vasile Ernu. Care scrie pe FB:
”Oare despre ce tinar ONGist care face afaceri cu SIE o fi vorba? Alina Mungiu dar spune-ne numele… sau e ala de-l stie toata lumea si da lectii despre piata libera si morala?”…” scrie la DILEMA veche … sta si bea cafeaua la LeoGrand (5 stele) cind merge in Chisinau”.

Nu știu ce fantasme de fomist sovietic are Ernu cu hotelul ăla, de mulți ani eu nu stau la hotel în Chișinău, avem un apartament închiriat pentru că e mult mai ieftin. Chestia asta e știută. Cînd omul urăște comite prostii. Ernu mă ajută cu procesul, să arătăm că era clar despre cine vorbește AMP, că doar cîți studenți posibili îndrăgiți care conduc ONG activ în Md ȘI care scriu la Dilema există? Aud. Da, avocatul meu rumegă ideea dacă Ernu va fi martor sau co-pîrît la proces, că doar a perpetuat o calomnie dând noi indicii.

Bon, deci ca să nu lăsăm rahatul să clocească așa, încercăm un precedent juridic.

Altfel, pentru conformitate: nu am colaborat în nici o formă și nu am fost angajat niciodată la vreun serviciu secret, nici român, nici străin, nici pe bani, nici voluntar, nici ascuns, nici deschis. Dacă știe cineva altceva, să facă publică o dovadă.

Dacă se întîmplă așa ceva, promit aici că voi părăsi definitiv spațiul public și mă voi dedica proiectului meu de a crește curci eco pentru piața de copii mici, la ferma din fundul curții din Conțești, Dîmbovița (cică e mare cerere în București de carne de curcă).

E un proiect care mi-e drag și de care nu am timp. Deci, cine nu are loc de mine în spațiul public, Mungiu, Chifu, serviciile române sau din altă parte, acum e momentul, ieșiși cu ceva cât de mic. Promit să plec fără discuții și fără gargară despre Doamne-Doamne.

Dacă nu, nu! A avea succes înseamnă a fi lider și coleg și partener bun. Nu e nevoie de conspirații.

Deci, ne vedem la cremenal, Leanco!

Singura dilemă e întrebarea de la avocat: la cît îți calculezi onoarea, să punem daune?

Că vorba aia: ”Eu, domn’ judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, şi clondirul cu trei chile mastică prima”.

PS
Respect Tolontan.
http://romaniacurata.ro/precizari-pentru-prietenii-si-publicul-romaniei-curate-sintem-mai-multi-decit-cei-de-aici/

PPS
Si tocmai cînd să dau post, poc și Rogozanu pe site-ul garsonieră CA: ceva lung și cvasi-religios așa din care rezultă că eu și Sorin Ioniță suntem nasoi. Passons. Dar și el dă citatul din AMP și zice că se referă la mine. Bon așa.

Rogozanu publică niște cifre de pe site-ul Direcției de Asistență Oficială pentru Dezvoltare, adică în stilul noilor ziariști fomiști ofticați pe ONG-uri publică niște cifre deja publice ca pe o mare conspirație.

Situația e simplă: AOD lansează anual un call pentru cereri de proiecte, CRPE participă și uneori cîștigă. Dar Rogozanu îmi rezolvă și dilema cu daunele. Deci CRPE a avut proiecte cu bugete de X (mult mai puțin decît scrie Rogozanu, pentru că toate proiectele sunt în parteneriate, ceea ce scrie chiar în tabelul tăiat de el).

Mă gîndesc că în jurul lui X ar trebui să fie daunele. Că vorbim de acuzații grave. Sau X +, pentru că AOD e doar unul dintre finanțatorii la care aplicăm, alții de genul USAID, Comisia Europeană, MATRA, Soros Md s-ar putea lăsa afectați de această campanie de calomnii, nu?

În altă ordine de idei, Rogozanu, îți voi mai explica o dată cît de simplu pot ca să înțelegi și tu: te-am întrebat din ce trăiește organizația unde lucrezi. Nu e o întrebare grea.

Uite, organizația unde lucrez eu are bugete clare și transparente cîștigate prin call-uri deschise. Exact așa cum ai publicat tu, acela e unul dintre finanțatori la care aplicăm, scrie pe site care sunt obiectivele și care e procedura. Poți să aplici și tu cu ONG-ul Critic Atac, după ce vă rezolvați între voi care cum a furat din casă.

Aceste call-uri lansate de finanțatori au niște principii clare, noi ne angajăm printr-o aplicație să urmărim niște principii și niște activități.

Poți să nu fii de acord cu aceste principii, e problema ta. Poate nu îți place de fața mea sau de ideile mele sau ce scriu, e problema ta, dar e irelevant în context. Opinia ta despre opinia mea nu importă.

Cert este că sursele de venit sunt transparente, competitive și cu obiective asumate.

Lasă gargara cu conștiința ta care știe ea în sinea ei că e curată și explică publicului care sunt sursele de finanțare ale organizației unde lucrezi tu, care sunt principiile și procedurile prin care anturajul lui Cosmin Gușe bagă bani în voi. Pe bune, nu cerem mult.

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Nu exagerati? chiar asa a zis?
    „, înainte să demaște șeful lui jumătate din candidați,”
    In fine, desi nu a demascat pe nimeni (ci va demascati ca nesuportindu-l pe „seful lui”), referitor la Alina Mungiu Pippidi, tind sa va dau dreptate si chiar sa o actionati in judecata.
    Cit despre dl Rogozanu, nu doar pe dvoastra va distreaza, ci chiar fostul sau profesor, Nicolae Manolescu, se mira cum de s-a putut insela cu stralucitul sau studinte.
    Nu fata dvoastra nu ii place lui Rogozanu, ci ideile de dreapta, si perceptia ca o duceti mai bine ca el, locatar la unele televizii si „in garsoniera” CriticAtac.

    • Distinse, după ce vă savuraţi încântat mica satisfacţie că aţi făcut marea descoperire („uite d-aia n-avem noi ONG-uri ca lumea”), rog să fiţi atent o clipă: nu „se ceartă ăştia între ei ca nişte mahalagioaice”, ci latră o javră dintr-o garsonieră când trece un domn prin faţa unei mahalagioaice. Nu vi se pare că aşa stau lucrurile?

  2. Ba ceri chiar prea mult de la sărmanul Rogozanu. Mintea lui nu funcționează pe baza unor date concrete și raționamente cauză-efect, ci pe bază de aluzii, referințe culturale incerte (culese cu grijă doar dintr-o anumită tabără) și bănuieli ezoterice. De-acolo și ies articolele astea pline de arțagul și sictirul necesare cuiva care vrea să lase mereu impresia că știe mai mult decât lasă să se vadă. Fiecare paragraf are un ”hai să fim serioși!” și-un ”știm noi mai bine!” subînțelese, fiecare frază e un rictus de dispreț. Ăsta a fost mereu stilul Rogozanu.

    Cât despre doamna Mungiu… procesul o să fie interesant, if nothing else. Aș aprecia un follow-up.

  3. Dle Ghinea nu stiu pentru cine lucrezi ,atat doar ca imi place ce scrii.
    Apropo, ce crezi? daca esti la SIE ar trebui sa fii si in tema :)
    Tot balciul asta (paranghelie cum ii spune Tismaneanu) a fost este si va fi ca Melescanu sa ajunga Presedinte cu binecuvantarea unchiului Sam et co?
    Sper sa nu fie agent dublu adica si dughinist si europenist. :)))))))))))))))))))))

  4. Am dat peste un scurt comentariu facut acum patru ani (http://arhivapolitica2014.wordpress.com/2010/07/29/brandul-de-tara/comment-page-3/), ma întreb daca mai este actual:

    Rasvan Lalu said:
    29 iulie 2010 la 21:59
    Îmi pare rau, dar enough is enough cu d-na Mungiu-Pippidi.
    Clinic, sufera de o tulburare compulsiva de personalitate din familia narcisismului, cu accente fobice pe fond neurotic. Asta asa, ca exercitiu de diagnoza bazat pe imagini TV cu sunet si câteva piese scrise ale pacientului.
    E tratabil, se poate compensa.
    Mult mai tragica este tzopenia acuta a acestei femei. Este tzoapa absoluta, necplusultra-ul prostului gust si nesimtirii intentionate, un Adrian Paunescu fara barba.

  5. Domnule Ghinea, cred ca e bine ca mergeti la „cremenal”. Mi se pare corect. Va doresc success pe acolo, la „clondiru cu mastica si onoarea mea, etc” :)

    Din ce vad eu, de pe margine, ca nu cunosc personal pe absolut niciunul dintre oamenii despre care se vorbeste aici.

    Cei la care va referiti (Rogozanu, Ernu, ce mai misca acum la CA, etc) au strans mari frustari in ea. Din frustarile astea ies astfel de ineptii. Par ca se cam sufoca. „Ïa uite la astia, se descurca, fac aia si aia, castiga proiectul ala si ala,scriu aia si aia, se duc colo si colo, prin strainataturi, beau cafele colo si colo, pe cand noi…. Noi suntem cinstiti si principiali si necumparati de politicieni/servicii/masoneria mondiala, suntem independenti, ca tot romanul etc. Nici macar PSD-ul nu vrea sa ne cumpere serviciile. De aia nu avem noroc in viata”

    AMP e un caz mai special, acolo e un orgoliu cat casa, dar rezultatul e finalmente tot pe acolo. Persoana e incapabila sa se refere la oricine cu care a colaborat altfel decat in termenii „in piate erau zeci de oameni care au lucrat PENTRU mine”. Cum bine zicea Tolontan, e un al doilea Mircea Lucescu, care sustine sus si tare nu exista fotbalist roman important care sa nu fi fost lansat si ajutat de el. Iar daca exista vreun „fotbalist” care nu ii recunoaste meritele, pac la razboiu. Asta e omul.

    Eu am incercat sa citesc ce se scrie pe la CA sau ce scrie Rogozanu sau ce scrie AMP. E greu de citit. De fapt, e inutil in cea mai mare parte. Frustari, aberatii, razbunari de doi bani pe cei care ii enerveaza sau stangisme absolut grotesti prin CA, in care unul care vobeste pocit limba romana se exprima in termenii anilor 50 despre exploatare si revolutia clasei muncitoare.

    Zero valoarea adaugata.

    Nu-I bagati prea mult in seama, ca e prea multa energie consumata inutil. ‘Mergeti si la „cremenal”, ca trebuie, dar vedeti-va si de munca/viata.

  6. Cind vreau sa ma amuz citesc Rogozanu si alti citiva bagatori de seama de pe vox publica!

    D-na AMP a inceput sa scrie mult si, din pacate prost, inclusiv d.p.v. ortografic. Ea scrie articole nu posturi unde greselile de tastare nu sint grave. Are fraze lungi, dezlinate si in plus, comentariile de pe Rom. Curata sunt cenzurate. Accepta criticile numai daca in prima parte a postului lauzi ideile sau pe domnia sa.

    Eu ca simplu cetatean sint dezamagit ca „intelighentia” romaneasca nu se poate aduna si zizania creste pe masura ce tara se afunda. Involutia D-nei AMP este prea abrupta, in citiva ani a ajuns sa-l numeasca pe Ponta „impecabil”. Este partinitoare iar ura contra lui Basescu incepe sa devina patologica ii intuneca judecata. Ego-ul domnieie sale este urias!

    Un formator de opinie, cum ar trebui sa fie D-na AMP, nu scrie dupa episodul Turcescu ceva de genul „eu d-aia nu am aparut in emisiunile lui” (vezi Doamne stia ca este agent!). Emisiunile bila alba/neagra erau asteptate de multi dintre prietenii si cunoscutii mei. Poate ca involutia societatii influenteaza involutia caracterelor, iar la jurnalisti si formatori de opinie se vede cel mai clar.

    Este bine ca Dl. Ghinea a devoalat insinuarile D-nei AMP.

    Dezamagire crunta vis a vis de cea ce a mai ramas din societatea civila!

  7. Ei, bravos! Asta ne mai lipsea! Cand tara arde, tot ce ne trebuie este ca domnul Ghinea sa-i recalibreze ego-ul doamnei Mungiu-Pippidi… Cateodata, serviciile nici n-au nevoie de membri ca sa-si atinga obiectivele.

  8. Despre sefii din Romania, prea multi intra in definitia aceasta, din pacate :

    Romanii, pe langa sfiala obisnuita, teama de respingere si de esec, mai au si frustrarile si fricile reprimate (generate de religie si educatie) care ii fac sa vada pe multi ca potentiali dusmani numai pentru ca sunt altfel, sau romani, sau ne-romani, sau fara nici un motiv de fapt, si abunda de personalitati alfa exclusive. Personalitate alfa exclusiva inseamna eu sunt seful, cel destept, numai eu am dreptate si vorbesc, cine nu-i cu mine e impotriva mea.

    Detalii aici : http://lloopp.wordpress.com/2014/09/15/ce-e-in-neregula-cu-tara-mea/

    Sincer, dand prea multa atentie personajului prin articole ii cresteti cota de popularitate … Datul in judecata in schimb, merita efortul.

  9. Domnule Ghinea, mi-aţi înseninat seara :) ! Şi e şi excelent scris (aproape că – vorba aia – mă roade un pic de pizmă!).

    • PS: Voi ajunge curând acasă (sunt în tren), am prin frigider un pastis la care am să apelez cu drag :) (îl beau fără apă, mie aşa îmi place), iar paharul cu pricina vi-l închin cu felicitări, ca avanpremieră la clondiru’ cu mastică pe care-l meritaţi din plin. À la vôtre! :)

  10. Tare! :)
    Dle Ghinea, referitor la PPS: trebuia sa aduceti aminte si ce face site-ul CA. Baietii dau destul de des texte cvasi-comunistoide de cel mai prost gust posibil, facind acuzatii nefondate. E interesant ca baietii isi fura de sub caciula in timp ce ei promoveaza cu basca-n mina egalite, fraternite… :)

  11. Domnule Ghinea, va citesc cu placere de multa vreme. In acelasi timp de multa vreme am o problema cu ego-ul supradimensionat al doamnei AMP, care nu poate scrie nici un paragraf fara sa isi aroge realizari si idei care nu ii apartin prin referinte de genul „dupa cum v-am spus”, „asa cum stiu toti colaboratorii mei”, „X-ulescu care a lucrat cu mine” etc.

    Deci nu am cum sa fiu obiectiva in aceasta „speta”.

    Dar lasand gluma la o parte, va incurajez in acest demers pentru ca spatiul mediatic din Romania este intoxicat de multa vreme de mizerii, aluzii fara acoperire, minciuni, calomnii si incalcari flagrante ale dreptului la intimitate care de cele mai multe ori raman netaxate. Inteleg dar regret enorm ca lipsa de timp si energie, probabil, i-a impedicat pe Daniel Funariu sau Emil Boc de exemplu, sa intreprinda vreo actiune impotriva Antenei 3 de exemplu, cand acest post de televiuziune a lansat campaniile murdare impotriva acestora (campania cu BAC-ul lui Daniel Funeriu, imaginile suprinzandu-l pe Emil Boc in vestiar)

    Lipsa de reactie a acestor victime nu face decat sa incurajeze agresivitatea celor care inteleg ca pot continua sa arunce cu mizerii si fumigene in oricine fara consecinte.

    Sigur, ceea ce scrie AMP e ceva mai subtil decat grotescul de la Antena 3, dar la fel daca nu mai grav, prin calibrul dansei. Sper ca prin actionarea in judecata aceasta doamna precum si altii care practica acest stil de a da cu parul sa inteleaga in sfarsit ca sunt responsabili ori de cate ori fac afirmatii fara acoperire. Poate ca sper cam mult dar asa sunt eu, fire optimista.

    Succes va doresc!

  12. Ma dusei sa aflu, from the horse’ mouth, cu ce v-a vexat, domnule Ghinea. Aveti dreptate sa fiti suparat, daca ati intuit ca se face referire la dv. Insinuarea ca nu va calificati prin merit, ci prin sustineri oculte, care va folosesc si va platesc, merita taxata, cu asprime.

    Insa, AMP produce o teorie care pare luata din site-urile conspirationiste. Are pretentia de a fi luata in serios?

    Extrag:
    „Totul e despre putere și încercarea de a controla piața de putere, să nu se ridice nimeni neșantajabil. Viața publică e populată cu pseudoactori, care par uneori mari și tari, dar cine a avut ca mine ocazia să îi verifice în diferite momente știe că nu sunt autonomi, că la rigoare sfoara va fi trasă. …. Care e rolul acestor oameni? Să controleze piața de opinie publică, să nu permită ridicarea unor lideri neșantajabili, să manipuleze la anumite subiecte-cheie, punând umărul la împiedicarea unor evoluții. Cum ajung să fie recrutați? Nevoia, șantajul, lipsa de resurse alternative, multă lume are puncte slabe; pe lângă faptul că românul e fomist, el mai e și ambițios, frustrat, orgolios, vrea lucruri pe care nu și le poate permite, credit pe care nu îl merită etc.”

    Cu o asemenea teorie, devalorizezi din start chiar ideile de presa libera, de dezbatere, de pozitii publice asumate si argumentate, de libertate de exprimare. Cum poti sa sustii ca esti in favoarea libertatii de opinie, daca ai preconceptia ca cel din fata ta este manipulat, santajabil etc? Cu o teorie ca cea de mai sus, de fapt nu mai ai incredere in semeni si in discernamintul lor. Ii suspectezi pe toti, repet, toti, la gramada, ca sint fie manipulati, fie santajabili, si, ca atare, nu mai are nici un rost sa-ti bati capul cu ei, asa ca le-o zici in fata ca sa stie si ei in ce rahat se afla. Aruncind o asemenea conceptie despre piata dezbaterilor din tara, cu tabere care disputa puterea, nu faci decit sa subliniezi ca oamenii sint inregimentati, docili, incapabili de discernamint si de autonomie. E aici nu doar pesimism, e si dispret pentru semeni. (eu nu disput nici o putere cu d-na AMP, am insistat numai pe derapajul unor judecati pe care ar trebui sa le revada)

    • Surprindeţi, domnule Dumitriu, foarte bine un lucru: dispreţul pentru semeni al sărmanei AMP („sărmană” în cel mai derizoriu sens posibil; şi valabil şi pentru ciracii ei ejusdem farinae, Rogozanu şi Ernu şi care-or mai fi). Într-adevăr despre aşa ceva e vorba, despre frustrări acumulate în mod consistent, într-o lungă şi conflictuală istorie personală, însoţită de firescul complex de inferioritate „rezolvat” printr-un complex de… superioritate (nici măcar nu e originală în acest nefericit ego design coana profesoară, e exemplul clasic de defulare prin agresivitate, iar dacă echipamentul ei cultural ar fi mai precar, agresivitatea „doamnei” ar fi mult mai „expresivă” şi, deci, mai vizibilă). Ceea ce rămâne, în orice caz, din aceste nu foarte subtile şi în niciun caz fericite tribulaţii ale unei conştiinţe şi unui caracter este un condamnabil dispreţ de fond, abia mascat, la adresa semenilor. Numai ghidată de acest dispreţ reuşeşte „distinsa” să-i perceapă pe semeni drept păpuşi manipulate de o voinţă suverană exterioară şi neapărat malefică (nu ştiu dacă sesizaţi aici şi o tentă de proiecţie a unei obscure dorinţe şi tendinţe de reconfigurare a „peisajului”, a lumii şi semenilor, după bunul plac şi în sens vindicativ, iar peisajul care rezultă – a se vedea şi pasajul pe care îl citaţi – e urât tare). Gânduri bune, domnule Dumitriu (sper că profesorul Tismăneanu îmi scuză „copy-paste”-ul formulei sale de final de comment).

      • Domnule Chirovici, ma bucur, fara complezenta, sa va reintilnesc. Sint flatat ca mi-ati retinut numele. Tin minte ca ne-am conversat noi in legatura cu un film, „Leul in iarna”, si imi spuneati cit de drag va era marele actor Peter O’Toole. Intre timp, s-a dus si el linga partenera lui din acest minunat film, Katharine Hepburn. Daca tineti minte, in toiul actiunii, dupa ce fiecare complotase cu fiecare, exista o scena cu Eleanor, jucata magistral de Hepburn, si cei trei fii ai ei. Au tuspatru un argument de disputat, se ridica glasurile. Bataiosul Richard are o zvicnire, iar fricosul John tresare: „Priviti, are un pumnal!” Intepenesc o secunda si Hepburn replica, martial: „Fireste ca are un pumnal! Cu totii avem cite un pumnal! Sintem in 1183 si sintem barbari!” O sa parafrazez aceste replici, cu legatura la coversatia noastra: „Priviti, are o teorie conspirationista!”; „Fireste ca are o teorie conspirationista ! Cu totii avem cite o teorie conspirationista! Sintem in 2014 si sintem datatori cu parerea!”
        Am facut acest ocol mai lung pentru a spune ca eu nu transfer viciul unei teorii spre persoana care o sustine. Critica pe care i-am facut-o d-nei AMP acum este o critica la judecatile ei si nu la persoana ei. Nu afirm deloc ca vad dispret la ea, ci la teoria pe care o imbratiseaza. Eu am amintiri bune despre Alina Mungiu ca redactor la revista ‘Opinia studenteasca’ in perioada cind am fost student (87-92), o revista neinfestata de propaganda comunista inainte de 90, o revista critica cu Iliescu chiar din ianuarie 90, o revista pe care, laolalta cu colegii mei, o asteptam ca pe vocea normalitatii. Au fost apoi anii 90, in care ea era o voce puternica in societatea civila. In ultima vreme, nu-i mai citesc articolele. Sper ca nu din cauza ca sint manipulat; probabil o fi ceva defect la mine. Adica, as prefera sa mi se spuna ca sint defect si nu manipulat. Macar as avea o scuza. Tanti auguri!

  13. Domnule Ghinea,

    Pe Alina Mungiu o asculta ce spune numai Alina Mungiu. Femeia e dusa rau. Se crede profet, stalpul umanitatii, baba Vanga, Tutankhamon, Dimitrie Cantemir si Napoleon. Este treaba dvs. s-o dati in judecata dar cred ca nu se califica la categoria „responsabila de fapta comisa”. Este de asemenea jenant sa-l citati pe Ernu, alt personaj de Balaceanca. Va inteleg insa revolta.

    Acum, in opinia mea formata citindu-va textele publicate aici, este ceva „fishy”, cum spuneti, cu dvs. Nu in sensul aruncat pe piata de „marea” profesoara de politici publice ci in sensul ca eu nu mai cred o iota din ce spuneti pt simplul motiv de propaganda si retorica falsa ce domina textele dvs. Chiar prezentul text contine astfel de elemente. Va citesc numai pt. a urmari tehnica dezinformarii si propagandei din motive strict profesionale. Nici mai mult, nici mai putin.

    • Ceea ce spuneţi aici îmi pare un punct de vedere interesant. Dar şi uşor nedrept (nu cu totul, însă :) ). Vă înţeleg, doar că eu unul sunt un pic mai îngăduitor: când intri în coliziune cu alde AMP, Rogozanu, Ernu etc., din punctul meu de vedere nu poţi decât să primeşti aplauze.

      • Nu mai e loc pt. ingaduinta, domnule Chirovici. Am „ingaduit” destul din ’46 pana, iata, 2014. De necrezut ca nemernicii sunt din nou la putere. Repet, nu am nici o ingaduinta pt. autori de texte cu iz fetid de ciorapi de armata rosie. Iar domnul Ghinea, in opinia mea, e in aceasta categorie. Nu cer nimanui sa gandeasca la fel ci doar impartasesc propria concluzie bazata pe textele publicate aici.

  14. Domnule Ghinea, va invidiez, pentru abilitatea de a colecta atatea salarii, de la atatea servicii secrete! :)

    Bag seama ca, in lumea ONG -urilor, competitia este cel putin la fel de acerba ca in lumea corporatiilor.

    Succes, la proces!

  15. Sunt atatea lucruri de comentat si de facut, sunt multe lucruri care se cer rezolvate, sunt necesare dezbateri pe subiectele majore: educatie, sanatate etc.

    Acest articool (si partial comentariile) imi confirma ipoteza ca in scoala ar trebui sa se urmareasca insistent obiectivele de toleranta si convietuire intr-un mediu cu pareri diferite.

    E foarte greu cand ajungi la 20-30-40 de ani sa te mai dezbari de obiceiul de a te lua de cei din jurul tau pe tot felul de motive, reale sau nu.

    Sigur, e dreptul fiecaruia sa intre in polemica cu cine doreste si cum doreste.

    Eu doar spun ca energia si timpul respective ar fi mult mai utile daca s-ar consuma in scopuri mai aproape de intereseul public.

    Cat priveste „pac la rezbel” – exista frate telefon! Exista cafenele unde puteti sta sa discutati etc.

    Pai, ce exemplu dati domniile voastre opiniei pblice!?

    Nu m-as fi oboist sa comentez, daca nu as fi sesizat un fel de efervescenta a nimic-niciilor. Si o crestere fantastica a intolerantei, chiar in viata de zi cu zi.

    Repet vorba lui Moromete – pe care ma vad nevoit sa o tot citez pe aici: „Se vede ca nu sunteti munciti, ba!”

    • Crestere a intolerantei? Hmmm, nu stiu la ce va referiti.

      Presupun ca poti da dovada de toleranta intr-o discutie in contradictoriu despre Dinamo si Steaua, despre Lolek si Bolek, despre stanga si dreapta, etc.

      Dar, cand vine cineva si te face hot, mincinos si in genral prost, cand iti ataca munca pentru care te-ai pregatit, ai invatat si ai alergat pe coclauri, atunci toleranta nu isi are rostul. Daca AMP isi varsa mandria si superioritatea la o cafea era altceva. A iesit in public si a facut o chestie mai urata decat Turcescu. Ala macar face show, dansa o face din convingere.

      AMP poate sa-si ceara singura scuze si sa creeze premisele pentru toleranta.

      • „Suntem prea putini aici,
        Sa ne-omoare mina
        Mai bine ne-am strange toti
        Si-am fugi in China”
        (citat aproximativ dintr-un cantec al Adei Milea, nu-mi amintesc autorul) :-))

        Ideea mea (cam bagacioasa, recunosc, dar poate mi se va ingadui si mie) este ca fie unul fie altul dintre cei doi ar putea sa puna mana pe telefon si sa ceara o intrevedere cu celalalt, o discutie (hai sa nu-I zic amicala, dar macar destinsa).

        Fiecare om mai si exagereaza, mai „sare calul”.

        Dar sa luam exemplu de la copiii: de multe ori am asistat la certuri intre parinti ce au avut ecou luni de zile, in timp ce odraslele se impacasera deja demult dupa cateva minute de la cearta….

  16. Felicitari SIE, SRI, CIA si serviciilor de informatii moldovenesti: asa ne-am pricopsit si noi cu un agent care chiar stie sa scrie.

    Si o mare rugaminte la oculta mondiala: consolidati-va domnilor reteaua! daca mai aveti agenti de calitatea lui C. Ghinea, nu fiti rezervati, infiltrati-i in media, pe la televiziuni, prin presa, pe la ce se mai gaseste, poate mai reusim si noi sa vedem/citim si altceva in afara de Dilema Veche si Contributors.ro.

  17. Domnule Ghinea, sunteţi prea vanitos ca toţi cei care cred că dintr-o dată au descoperit radioul precum Popov, ascuns de amanta lui care vorbea cu Marconi, furnizorul de radiouri!
    Vă urmăresc cu atenţie şi interes în problemele estului, R. Moldova, Ukraina unde aţi căpătat o expertiză autentică.
    În rest, în alte probleme mai ales România, d-voastră şi colaboratorii mai aveţi de învăţat înainte de a vă da cu părerea, chestia aia cu independenţa energetică este complet pe lângă subiect!
    Aveţi şi opţiuni politice pe care nu le împărtăşesc, ca tot românul imparţial!
    Însă supărarea pe doamna Mungiu este excesivă, mai meditaţi un pic!
    O fi egoul domniei sale cam umflat, dar după câte văd nici dumneavoastră nu daţi pe afară cu modestia!
    Mai bine ascultaţi un inginer ca Ionel Brătianu care i -a explicat savantului Iorga că poate să-l înveţe…măsura!

  18. Domnule Ghinea, dati-mi voie sa va spun ceva: chiar daca ati fi fost angajat sau colaborator al SIE (desi va cred 100% ca nu ati fost) asta nu schimba cu nimic valoarea articolelor pe care le-ati publicat. Si care au meritul rar de a fi atat bine documentate cat si excelent scrise.
    Chestia asta cu „colaborator al serviciilor secrete” e o mizerie la moda. Cand oamenii nu-ti pot ataca ideile incearca sa iti compromita motivatia sau reputatia.
    In privinta procesului mi-a placut teribil titlul („la cremenal”) dar nu cred ca merita sa va pierdeti timpul. Persoane „publice” ca doamna Pippidi si domnul Ernu trebuie lasati sa se exhibe, ofera un excelent contrast si confirma involuntar prestatia unor jurnalisti autentici ca dvs.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Ghinea
Cristian Ghineahttp://www.crpe.ro
Cristian Ghinea este europarlamentar, copreședinte al delegației USR PLUS în PE. A fost Consilier de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul Romaniei și Ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Cioloș. A fost director al Centrului Roman de Politici Europene (www.crpe.ro). A lucrat opt ani în media românească, iar între 2007 şi 2008 a studiat guvernare europeană la London School of Economics. În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”. Domenii de expertiză: - structura instituţională a UE - democratizare - studii media - transparenţa şi responsabilitate în administraţia publică Republica Moldova

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro