marți, martie 19, 2024

Gazul azer: să nu înlocuim un dictator cu altul

Pe 2-3 februarie, la Baku are loc a noua întânire ministerială privind Coridorul Sudic de gaze, în care reprezentanții UE discută aprofundarea cooperării pe energie cu Azerbaidjanul. Tot zilele acestea, în cazul României, se parafează un nou contract de gaze între Socar și Romgaz pentru următorul an. Planurile europene sunt de creștere semnificativă a cantităților de gaz azer care pot fi aduse în Europa în următorii ani, odată cu decuplarea accelerată a UE de Gazprom, iar în iulie 2022 UE și Azerbaidjan au încheiat un parteneriat strategic în domeniul energiei. Până în 2027, planurile ar fi ca UE să poată cumpăra cca 20 miliarde de metri cubi de gaz azer, față de cca 8 în 2021 și 12 în 2022, chestiune care implică și dezvoltarea infrastructurii aferente.

Toate mesajele de prin presă pe acest subiect sunt optimiste: Azerbaidjanul nu doar că ne va ajuta să scăpăm de gazul rusesc în regiunea noastră, ci chiar vom extinde cooperarea energetică și în alte domenii. De pildă, în decembrie anul trecut s-a semnat la București și un acord între Azerbaijan, Georgia, România și Ungaria pentru construcția unui cablu submarin pe sub Marea Neagră prin care să cumpărăm energie electrică regenerabilă. Și în România, și în UE, Azerbaidjanul e văzut ca o soluție la criza de securitate energetică pe care o traversăm în acești câțiva ani care urmează. Posibilele îngrijorări – înlocuim dependența de un regim autoritar cu o dependență de un alt regim autoritar – sunt neglijate. Până la urmă, în anii următori în UE vom importa doar 15-20 de miliarde de metri cubi din Azerbaidjan, o zecime față de ce importam din Rusia, în cel mai rău caz situația va fi gestionabilă, nu?

Chiar dacă importul de gaz azer este o soluție bună pentru diversificare în condițiile actualei crize energetice, trebuie ținut cont de următoarele chestiuni:

  • un regim autoritar care face bani din companii de stat din petrol și gaze poate folosi banii încasați din vânzări pentru finanțarea represiunii interne și pentru agresiune externă. Asta s-a întâmplat cu Rusia, asta se întâmplă în Azerbaidjan. Regimul Aliyev și-a intensificat în ultimii ani reprimarea oricărei forme de dizidență internă, a crescut numărul prizonierilor politici, iar Azerbaidjanul devine din ce în ce mai agresiv în războiul cu Armenia. Dacă am învățat ceva pe parcursul lui 2022, este că e inacceptabil ca banii consumatorului european de gaz natural să fie folosiți pentru întărirea unui regim autoritar, iar acest lucru va fi decontat usturător tot de noi mai târziu.
  • tranzitul gazului natural din Azerbaidjan se face prin Turcia. În ultimele luni, Turcia și-a declarat intențiile de a deveni un hub regional de gaz, dar ideea este controversată: Turcia lui Erdogan și-a crescut semnificativ dependența de gazul rusesc în ultimii ani, iar Putin încearcă să găsească un debușeu pentru gazul care nu-și mai găsește cumpărători în Europa. Există o îngrijorare legitimă că Rusia ar putea folosi hub-ul turcesc pentru a continua exporturile către UE într-o formă mai puțin vizibilă, prin dublarea capacității Turk Stream către Turcia. UE trebuie să se asigure că Turcia nu devine o portiță de export ascuns de gaze rusești către unele țări din sud-estul Europei și, în același timp, că nu există efecte nedorite ale întăririi dependenței de Coridorul Sudic asupra sprijinului pe care Turcia deja îl asigură Azerbaidjanului în războiul cu Armenia.
  • dependența UE de o sursă de import de gaze nu trebuie gândită agregat la nivelul întregii Uniuni, ci sub forma dependenței fiecărui stat membru în parte. E un lucru la fel de valabil și pentru Gazprom, și pentru gazul azer. Gazprom și-a folosit de-a lungul ultimilor 10 ani pârghia dependenței în unele țări (Germania, Bulgaria, Ungaria etc.) pentru a obține concesii la Bruxelles prin poziția guvernelor acelor țări – și prin faptul că deciziile europene importante se iau prin unanimitate. Faptul că UE va importa doar 10-15% din Azerbaidjan față de cât importa din Rusia nu trebuie să ne facă să ne culcăm pe o ureche, dacă România sau Bulgaria ar înlocui integral o sursă cu alta. E important să ne diversificăm cât mai mult sursele în regiune, pentru a și avea altă putere de negociere în contractele pentru gazul azer.

Soluția pentru aceste probleme este destul de simplă, dar ea trebuie gândită încă de pe acum și apoi aplicată în mod consecvent.

  • Condiționarea achizițiilor de gaz azer de respectarea drepturilor omului în Azerbaidjan și de transparența utilizării banilor plătiți de europeni. Avem nevoie de gazul azer, dar și Azerbaidjan are nevoie de piața europeană, deci aceste condiții chiar pot fi puse; iar diverse instituții UE monitorizează deja cu îngrijorare ultima escaladare a conflictului între Azerbaidjan și Armenia cu blocarea coridorului Lachin de către Azerbaidjan sau au poziții critice privind încălcările drepturilor omului. E nevoie de o abordare consecventă, articulată și prudentă. UE poate pune presiuni diplomatice pentru rezolvarea acestor probleme și poate condiționa chiar achizițiile de gaz, de exemplu, de reintrarea Azerbaidjanului în Extractive Industries Transparency Initiative (EITI). EITI este o inițiativă globală de transparentizare a banilor care circulă între guverne și companiile din sectoare extractive (petrol, gaz, și altele), a modului în care sunt folosiți de guvern banii respectivi în buget (preferabil, pentru servicii publice, nu înarmare și represiune) sub monitorizarea societății civile, iar Azerbaidjan era în urmă cu 10 ani una dintre cele mai avansate țări din regiune în aplicarea standardelor EITI. Regimul Aliyev a ieșit din EITI în 2017, tocmai din dorința de a ține la secret contractele și banii din sector și pentru a elimina protecția în fața represiunii pe care apartenența la inițiativa internațională EITI o asigura într-o oarecare măsură activiștilor civici din domeniu, adică o bună parte din societatea civilă în general, dată fiind importanța petrolului și gazului pentru economia azeră. Nu există niciun motiv legitim pentru care achiziția de gaz azer să nu poată fi condiționată de reintrarea Azerbaidjanului în EITI. Pârghia de negociere e cu atât mai puternică, cu cât e nevoie de finanțarea extinderii capacității de transport pentru gazul azer, care vine și din bani europeni (de ex. BERD).
  • Țările europene din UE care vor avea acces la acest gaz (în special din sudul și estul Europei, România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, dar și Serbia care face parte din piața unică de energie europeană) trebuie să își diversifice cât mai mult sursele de energie, dincolo de gazul azer. Într-adevăr, se fac eforturi pentru extinderea capacității de gaz lichefiat în Grecia sau Croația și creșterea interconectărilor în regiune. Dar cel puțin în România, are aerul că ”ne-am culcat pe-o ureche” – ne bazăm pe producția internă, câtă e, pe faptul că a scăzut cererea iarna asta, și pe importurile din Azerbaidjan. În același timp, batem pasul pe loc cu producția internă (cea on-shore e în scădere, zăcământul BSOG din Marea Neagră abia acoperă o parte din import, proiectul Neptun Deep e în aceeași fază în care era și acum 4 ani, la fel și proiectul Caragele al lui Romgaz); iar planurile de extindere a consumului de gaze prin rețele noi și înlocuirea cărbunelui cu gazul sunt deocamdată neschimbate. România trebuie să devină la rândul ei un jucător serios pe piața regională de gaz și un furnizor de securitate energetică pentru țările din jur – Moldova, Ungaria, Bulgaria; am deveni un concurent regional pentru gazul azer, mai curând decât dependenți de el.
  • Transformarea eventuală a Turciei într-un hub regional de gaze depinde, în cele din urmă, de poziția Europei în chestiune, care ar fi principalul partener. Un hub de gaze nu înseamnă doar infrastructură fizică (Turcia fiind poziționată la intersecția tuturor rutelor pe care ar putea ajunge în Europa gaze din zona Caspică, Iran sau Rusia), ci și un întreg set de reguli, mecanisme și instituții care să asigure încheierea contractelor și încrederea partenerilor. Pentru cumpărătorii europeni, UE poate și trebuie să impună condiții de transparență pentru gazele importate, pentru a evita ca gazul rusesc să intre în Europa pe ușa din dos, dar și pentru a asigura o concurență reală cu ceilalți jucători din piața europeană, gaz produs intern sau alte importuri.
  • Nu în ultimul rând, soluția pe termen lung la criza gazului e înlocuirea lui cu altceva: până la urmă, singurii producători de gaze pe care ne putem baza că au interese pur comerciale, nu de șantaj politic sau alte schelete în dulap care ar putea să ne urmărească mai târziu sunt producătorii din interiorul UE sau țări democratice și stabile ca Norvegia sau SUA. Nu doar din considerente de mediu și schimbări climatice trebuie să renunțăm pe termen lung la gaz, ci și din amenințări de securitate energetică și riscul șantajului politic din partea unor dictatori, cum s-a văzut anul acesta cu Rusia. Există un risc, având în vedere că infrastructura de gaz are durate lungi de viață, să devenim și mai dependenți pe termen lung dacă investim acum în gaz, risc luat în calcul chiar în strategia europeană RePowerEU și unde investițiile sunt limitate la infrastructură de diversificare de urgență pentru renunțarea la gazul rusesc. Dar este foarte probabil ca anul următor să apară din ce în ce mai multe voci care să ceară renunțarea la gaz – combustibil de tranziție la Bruxelles, ceea ce ar însemna înlocuirea cărbunelui direct cu energie regenerabilă, fără a mai ”trece prin gaz”. Cel puțin în România, ar trebui să urmărim mai atent această discuție și să ne ajustăm vechile idei și proiecte, gândite acum 3-4 ani, dar pe care insistăm ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit în lume în acest timp.

Distribuie acest articol

68 COMENTARII

  1. Articolul demonstreaza cateva lucruri:
    1. Deconectarea si/sau defazarea fata de evolutiile geopolitice din proximitatea Europei, cel putin din 2014 daca nu mai inainte
    2. Conditionari selective si/sau arbitrare de respectarea drepturilor omului de la furnizorii de gaz.
    3. Inutilitatea acestor organizatii consultative care sunt platite din bani publici la nivel de tara sau de UE
    4. Lipsa de publicare a pozitiilor astea in tara sau UE
    5. Intelegerea defectuoasa a procentelor de dependenta fata de furnizori. Risk Management cu alte cuvinte.
    Pana si Scholz a recunoscut asta!
    6. Neintelegerea costurilor tehnologice si de tranzitie dar si fara stoparea uralelor entuziaste pentru UE
    7. Neconcordanta jenanta si orbitoare intre abordarile UE privind cumpararea vaccinurilor la nivel UE fata de aprovizionarea cu materii prime. Las la o parte costurile care sper ca vor fi auditate.

  2. Există tirani și tirani. 😂

    Poate să-mi explice cineva cu ce e mai rău tiranul de la Baku decât cei din Golful Persic?! Fără petrolul importat de la tiraniile hidoase din Golf Europa ar închide taraba în câteva zile.

    Ca să fim onești tiranul de la Baku e mult mai deschis la minte și mai binevoitor ca cei din Golf. În Azerbaidjan există măcar o spoială de civilizație și civism. În Azerbaidjan se face măcar efortul de a se maimuțări lumea civilizată. Ceea ce e de neimaginat în Golf. Ce drepturi ale omului există în țările arabe din Golf sau Iran?! Ce drepturi ale omului au fost respectate vreodată acolo?! 🙄 Doar don Iran., unde represiunea e la apogeu buna UE importă fără să piscuie o vorbă juma’ de milion de butoaie de petrol PE ZI. Ca să nu mai vorbim de faptul că pe moment tiranul de la Baku e la cuțite cu piticul atomic de la Kremlin din cauza conflictului din Nagorno Karabah – unde Krăkănel îi susține pe față pe armeni. Deci putem spune chiar că Aliev e un tiran de al nostru. 😂

    Când vine vorba de energie Europa nu are dreptul moral să vorbească de moralitate. Măsurile „ecologice” de „salvare a planetei” susținute generos de banii tiranilor musulmani din Golf și ai tovarășilor neosovietici au dus la nimicirea sistematică a producției de energie europene. Europa interzice autistic fracturarea hidraulică ce i-ar fi putut asigura de mult independența energetică și iar fi permis să nu se mai gudure pe lângă tot soiul de tiani fetizi.

  3. 1. Gazul extra-Ru este unica solutie pentru criza energetica actuala, cauzata de utilizarea de catre Ru a combustibilului fosil pentru santajul/sabotarea democratiei de tip occidental.
    2. Deocamdata, cel mai periculos dictator pentru stabilitatea lumii este hiperactivul Putin, asa incat orice deturnare de reurse financiare de la acesta catre orice alt furnizor este prioritara si oportuna. Pasii urmatori pot duce la selectia alternativei numai dupa ce e depasit maximul crizei, astfel incat stabilitatea lumii libere sa nu mai fie niciodata pusa in pericol.
    3. Sigur ca viziunea pe termen lung este diferita: gazul/petrolul sunt resurse pretioase si greu regenerabile ale pamantului care trebuie utilizate (si recirculate) in petrochimie si nu arse la modul barbar ca acum, iar productia de energia necesara oamenilor trebuie sa fie produsa intr-un circuit care sa excluda combustibilii fosili.
    N.B. Pentru a ajunge la 3), 1) este necesar si urgent.

  4. Fiecare moment isi are partea lui de necesitate .Tot asa si cu gazele .Romania nu are de ce sa inceapa dezvoltarea proiectelor personale de extractie , transport , stocare si vinzare de gaze atita timp cit ea poate lua gazul din alta parte . O vreme a fost Rusia , acolo unde coruptia in sistem a facut ravagii si acolo de unde gazul a tot curs catre Europa fara ca cineva sa stie cu exactitate ce si cum .Acum suntem in alta etapa .Zacamintele de la Neptun Deep nu vor fi scoase curind .Sub 300 de metri Marea Neagra e sulfuroasa si costurile de transport cresc .Trebuie sa asteptan noi tehnologii ce se pare ca au inceput sa apara .Chestia cu dictatorii este depasita de evenimentele din teatrele de razboi .Europa este in razboi si in razboi ca la razboi nu conteaza decit cistigul .

  5. @Dna Otilia Nutu: M-as opri la ultimele idei din articolul dvs., citez mai jos:
    „…Nu în ultimul rând, soluția pe termen lung la criza gazului e înlocuirea lui cu altceva: până la urmă, singurii producători de gaze pe care ne putem baza că au interese pur comerciale, nu de șantaj politic sau alte schelete în dulap care ar putea să ne urmărească mai …..Nu doar din considerente de mediu și schimbări climatice trebuie să renunțăm pe termen lung la gaz, ci și din amenințări de securitate energetică și riscul șantajului politic din partea unor dictatori, cum s-a văzut anul acesta cu Rusia.” … as adauga eu si Austria , nu mai e nevoie sa explic de ce !…la fel de toxica pentru noi

    Ceea ce ati spus dvs. prin aceasta fraza, dpdv politic, este exact ceea ce am cautat sa demonstrez intr-un sir de 3 articole, strict dpdv tehnic : cum putem combina in mod INTELIGENT regenerabile, STOCARE , alte resurse, exact pt. obiectivul sugerat de dvs. (astept ca redactia Contributors sa publice episodul IV – ultimul)

    In esenta, in acest episod IV, este explicat un „unconvenient truth”, adica, am demonstrat ca motivul principal al cresterii preturilor (marginale) in UE (nu numai in RO) este exact gazul ! SI NICIDECUM CARBUNELE SAU LIGNITUL (INCLUSIV IN RO !…si mult hulitul pret al CO2)…iar modelul de piata practicat a permis „virusul pretului marginal” sa se raspindeasca in UE si in RO.

    Ca sa n-o mai lungesc, am demonstrat ca cei 800 MW supereficienti ai OMV Brazi, atiti de mult laudati de tot felul de experti, au drept impact in SEN urmatoarele:
    – ~860 MW ciclu combinat pe gaz, polueaza (cu CO2) la fel de mult ca si ~450 MW pe lignit !
    – ~860 MW ciclu combinat au produscea mai scumpa energie din Romania mult mai mult decit lignitul mult hulit si „poluant” !

    Si acum concluzia „strategica” de soc: pai, daca fac decarbonare, cu ce incep mai intii ? INCEP CU CEA MAI SCUMPA CENTRALA POLUANTA, NU CU CEA MAI IEFTINA CENTRALA POLUANTA !
    Deci, 450 MW lignit, hybridizati cu ceva PV sau eoliene sau stocare, imi permit sa inchid OMV Brazi pe termen mediu ! (cred ca OMV stie asta f. bine si, poate de aceea se implica ei atit d emult in CEOltenia, cu diverse colaborari pe PV la Turceni…vor sa controleze si lignitul)
    Aritmetica simpla a decarbonarii asta imi arata !

    Mai mult, dpdv politic, securitate nationala si siguranta SEN ce voi realiza ?:
    – lignitul vs gas : lignitul este combustibil local, si nu are volatilitate de pret ! (burse externe, etc.)
    – lignitul nu este cotat pe bursa Baumgarten (decit doar daca OMV il transporta pina acolo ca sa-l coteze si apoi sa-l aduca inapoi)
    – pretul EUR/MWh lignit este < pretul EUR/MWh gaz
    In fapt, pot avea o strategie de decarbonare foarte simpla pentru Romania, putind sa-mi ating tintele de decarbonare stabilind ca LIGNITUL ESTE COMBUSTIBILUL "DE TRANZITIE" pina il elimin complet in 2030/2035.
    Toate acestea sunt perfect posibile

    • Și uite așa ajungem la concluzia genială că cel mai poluant și mai murdar cărbune e de fapt cea mai iecoligcă soluție. 😂 E exact ceea ce au descoperi și nemții, după ce și-au distrus energetica nucleară, au interzis fracturarea hidraulică și au făcut descoperirea epocală că panourile solare nu produc nimic noaptea, iar eolienele se pleoștesc când nu bate vântul. 👌

      Deci lignitul e splendid pentru tranziție până-n 203-0-2035. Singura întrebare care rămâne e: Se face tranziția către ce?! Nu va mai fi noapte după 2035? 🤣

      • @J.Sveik: ca sa fiu sincer, nu-mi mai pun intrebari politice
        Trebuie sa ne „tranzitam” ?…bun, atunci caut si vad solutii, cel putin pt. RO, mai multe si mai usoare decit pentru D.
        Cu osebirea ca in „tranzitia”asta, poate aleg sa ma tranzitez cu lignit si nu cu gaz, macar de-as face cu „sic” pt. prietenii austrieci…si taxez pt. CO2 pe orcine scoate gaze din M.Neagra…mai bine le las acolo la nepoti, daca nu le-or extrage turcii pe toate
        …nu de nemti mi-e mie…

  6. Alyiev este totusi un dictatator cumsecade frecventabil de catre occident – nu isi pune oponentii in piscine cu petrol sa inoate

    De altfel aproape toate tarile exportatoare de hidrocarburi cu exceptia SUA si Norvegia sunt dictaturi mai mult sau mai putin onorabile.
    Se pare ca este o afectiune pricinuita de sumele imense scoase din pamint fara munca fizica sau intelectuala

    • O afacere pusa la cale de UE si care bucura nespus de mult clanul Aliya la putere din 1992, clan care conduce Azerbaijanul dupa bunul plac.
      Shah Deniz unul dintre cele mai zacaminte de gaz la nivel mondial se afla in Marea Caspica nu departe de capitala Baku.
      Actionariatul care exploateaza acest zacamant, priviti si va minunati !!
      29,99 % BP Marea Britanie
      21,02 % Socar & SGC controlat de statul azer, vezi clanul Aliya
      19 % TP din Turcia
      10 % NICO din Iran
      19,99 % Lukoil, Rusia, bomba !!
      Astfel UE finanteaza 4 conflicte militare din Ucraina, Armenia, Siria si Irak !! si patru regimuri autocrate care nu au nici o legatura cu valorile europene , monarhia britanica, respectiv Marea Britanie tara care a parasit selectul club al UE.
      Poanta continua, Azerbajianul pe langa afacera cu UE a strans randurile si cu Rusia prin semnarea unui acord de import !! de gaz rusesc.
      Astfel UE intra si in posesia gazului rusesc, cine poate controla provenienta acestuia, gaz supus unor sanctiuni drastice.
      UE cumpera gazul rusesc indirect umfland buzunarele clanului Aliya & Co, + cele a unor autocrati + sustine conflicte militare, prin plata unor preturi mult mai mari !! Nu suna cumva cunoscut ? afacerile UE cu producatorii de vaccinuri la preturi exorbitante.
      Astfel banii europeni contribuie la bunastarea industriilor altor state, ruinand concomitent industria europeana si buzunarele noastre.

  7. PS. am uitat un amanunt:
    Gazul ar trebui folosit „by default”, strict numai in centrale de cogenerare de inalta eficienta-deci incalzire (deci, randament global de >80% si nu troacele OMV de la Brazi cu randament de ~50-54% numai electric)
    Pentru cine nu stie: niste turbine amarite (de ex. de la CET Vest), vechi de 30 de ani, produc in cogenerare cu randamente globale > 75-80% (in Contrpapresiune) , mult mai eficient, cum spuneam, decit troacele OMV de la Brazi, chiar daca vorbim de F-9 (turbine cu gaz Frame-9, General Electric , + Turbine cu abur, moderne in concept, dar, cele mai moderne numai pentru productia de electrcitate pe comb.fosil).
    Troace insemna diferenta comparativa a eficientei globale comparativ cu cogenerare chiar pe instalatii vechi ! adica 50-55% fata de 80-85% (chiar 90% in unele cazuri)
    Deci, inchiderea OMV Brazi, este un obiectiv si de decarbonare, si de eficienta si din motive fiscale si politice, dar, mai intii sa punem ceva in loc…si nu e greu !…400-500 MW in cogenerare se pot instala rapid, usor si mai eficient !

  8. Adica, daca vînzatorul e mitocan sa nu mai cumpar de la el sau daca frizerita e divortata sa nu ma tund la ea?!
    Dar cel mai bun furnizor de petrol al americanilor este Arabia Saudita, condusa dictatorial de un print criminal. Daca amestecam negustoria cu morala ajungem sa cumparam indulgente ca in Evul Mediu?
    Si ce s-a intamplat in lume in aceasta privinta? Cel mai semnificativ a fost vizita presedintelui american in Arabia Saudita pt a cere marirea productiei de petrol (acel combustibil fosil pe care il critica Ursula si Greta &Co). Deci avem criza climatica sau nu? Daca o tinem tot asa vom acea criza economica si nu stiu ce s-ar mai putea intampla. E frumos sa fim moralisti, dar trebuie sa fim realisti.

  9. Obiectivul de a inlocui carbunele cu energie regenerabila „fara a mai trece prin gaz” mi se pare greu de atins. Ma gandesc la vulnerabilitatea „campurilor” de panouri fotovoltaice de ex., pe care ti le poate spulbera un conflict armat…Ce sa mai zic de eoliene.

    • @ mihai: mi se pare f.f.f. greu sa distrug punctual vreo 2-3000 de eoliene si vreo 5-6000 de cimpuri PV fata de 10-15 termocentrale, grupate, nu-i asa ?
      E greu sa si ai atitea rachete…nu zic ca e imposibil, dar, e cu mult mai greu si mai ales „ineficient” pentru agresor

      iar trecerea, la RES, „fara a mai trece prin gaz” , mi se pare totusi o cale mult mai usoara: carbunele il avem deja, gazul, nu prea…il cumparam (pina si pe ala care e al nostru…il cumparam de la bursa…care, nici macar asta nu e a noastra…e a prietenilor nostru austrieci, care nici nu ne vor in Schengen si nici nu „se solidarizeaza cu noi” cu niscai taxe…deci, mi se pare natural sa-i elimin -competitiv- din piata, nu-i asa ?)…nu asta este „free & competitive market” cu care ne-a impuiat capu’ tot felul de free marketeeers ?

      • Bateți câmpii.

        O centrală termocentrală, o hidrocentrală sau o centrală atomică sunt obiective punctuale ce pot fi apărate eficient cu sisteme antiaeriene concertate împotriva oricărei amenințări. Israelul demonstrează asta de decenii. Arabii au încercat tot ce era posibil în acest sens din anii 50 încoace și au eșuat de fiecare dată..

        Zecile sau sutele de mii de hectare cu eoliene și panouri solate nu pot fi apărate. O singură bombă cu fragmentare de putere nu foarte mare distruge hectare întregi:

        https://youtu.be/Fah86aXBL2k

        Iar când e vorba de ceva atât de vulnerabil a panourile solare încărcături mult mai mici ca cele gândite pentru nimicirea personalului pot fi împrăștiate pe suprafețe și mai mari. La fel cu eolienele. Fcoasele cu proximitate pot provoca explozia submunițiilor le ce înlațime se dorește. O singură pală de eoliană avariată dezechilibrează fatal rotorul și scoate întreaga instalație din funcțiune. Nici măcar nu e nevoie de avioane pentru asta. Sunt suficiente drone, rachete de croazieră, proiectile de artilerie, etc.

        • @Svejk- ba cred ca tu bati campii!
          Te-ai activat doar pentru ca ai sesizat ca generarea distribuita a energiei electrice si dificultatea de a distruge de la distante apreciabile de sute sau mii de km, turbine eoliene sau parcuri fotovoltaice raspandite uniform pe toata suprafata unei tari, ar putea deveni un argument in plus pentru punerea in practica a acestor solutii, pe langa cele legate de limitarea incalzirii globale.

          In primul rand noi trebuie sa ne aparam de Rusia, nu de niste militii arabe care lupta in fundul gol cu Israelul si ca urmare trebuie sa ne facem strategia dupa realitatile si rezultatele analizelor razboiului din Ucraina, nu dupa alte surse de inspiratie.
          Pentru noi problema nu se pune daca SUA sau vesticii sunt capabili sa distruga mii de turbine eoliene, pentru noi problema se pune daca rusii sunt capabili sa distruga mii de turbine eoliene.

          Cu link-ul spre YT n-ai demonstrat nimic, „cluster bombs” sunt interzise de diverse tratate internationale, A10-Warthog este lent si vechi si n-ar reusi sa patrunda in teritoriul advers fara a fi doborat chiar cu MANPADS. Pentru a-si proteja avioanele rusii nu mai zboara deasupra Ucrainei din martie anul trecut. Rachetele de croaziera care au afectat infrastructura ucraineana din toamna incoace au fost lansate de la sute de km din interiorul Rusiei, de deasupra Marii Caspice, din prajma bazei aeriene Engels, de pe submarine din Marea Neagra, etc… nu de deasupra obiectivului.
          Pentru o termocentrala sunt de ajuns 1-2 rachete care penetreaza apararea antiaeriana (dintr-o salva de 50-60 lansate…) pentru a o scoate din uz pentru mai mult de un an, conform unor oficiali ucraineni. O astfel de lansare in salva care copleseste AA, chiar daca sunt folosite si rachete mai vechi reconvertite-S300 si drone ieftine Shahed, este totusi foarte costisitoare pentru rusi. Dupa cum am vazut de cateva luni, gradul de reusita este destul de scazut. Inlocuirea acestor rachete si drone este problematica. Rusii nimeresc mall-uri, blocuri de locuinte, mai nimeresc si obiectivul din a nu stiu catea incercare. Dupa doua-trei zile ucrainenii restabilesc alimentarea cu energie electrica. Este evident ca in majoritatea cazurilor nu sunt distruse statiile de transformare, pentru ca acestea nu pot fi inlocuite atat de repede. Rezultatul previzibil a fost epuizarea rezervelor de rachete de croaziera de precizie ale Rusiei.
          Tu chiar crezi ca noi ne-am permite, am avea banii pentru a ne proteja cu Patriot, IRIS-T, SAMP/T, Iron Dome, toate orasele mari, toate facilitatile de productie, infrastructura, etc… Ne-am permite sa cumparam rachetele pentru aceste sisteme? Sau ai ramas cu mintea in vremea filmelor despre Vietnam, din anii ’80 sau a jocurilor pe calculator? Pentru tine totul e atat de simplu, arunci cu vorbele, bombe cu fragmentatie, focoase de proximitate, da ai incercat sa nimeresti o pala din compozite ( nu din metal, pentru ca focoasele de proximitate sunt proiectate in general pentru tinte metalice) care se mai si roteste, dupa o calatorie de 1000 de km? Nu de alta , da’ „a doua cea mai puternica armata din lume” se chinuie teribil de un an de zile si nu prea reuseste sa loveasca nici tintele statice de mari dimensiuni. In viata reala lucrurile nu functioneaza chiar atat de simplu.
          Uita-te la chestia cu balonul chinezesc purtat de vant pe deasupra SUA, s-au scremut americanii vreo trei zile sa caute arma cu care sa-l doboare, sa reuseasca din prima, sa nu se faca de ras, sa nu produca victime la sol, etc… Ia distruge tu miile, milioanele de turbine eoliene a caror numar il tot calculeaza profesorul tau iubit, sa vezi cat te costa si cat de repede le poti scoate din functiune.

        • @Svejk
          Dar cine sa le distrugă si pentru ce? Suntem totusi in NATO, cine ar arunca bombe cu dispersie in atâtea țări? Sau in altele? Dv inca ati ramas in spiritul filmelor cu James Bond si Rambo.

      • Domnule Dragostin,
        Mr. Švejk e cel care bate câmpii, când afirmă că “arabii au încercat tot ce era posibil în acest sens din anii 50 încoace și au eșuat de fiecare dată“. Posibilitățile teroriștilor se rezumau la dispozitivul artizanal cu bolduri și agrafe de librărie, ascuns in scutece. Oricât de ingenios ar fi fost conceput, performanțele sale distructive sunt departe de bombele cu fragmentare sau focoasele de proximitate, arme pe care de altfel nu orice stat le deține.
        In plus, avarierea unui singur rotor sau a unui procent dintre panouri nu pune încă in pericol întreaga instalație de regenerabile.

        • @Hantzy: inteleg logica si, as inclina sa fiu de acord, dar, cum spuneam, nu sunt dibaci in toate astea…oricum, avind 1000 eoliene pe 10,000 ha, presupune treaba f grea spre imposibil de distrus toate…doar daca nu dau cu vreo bomba atomica (aici va pot explica eu cum e…) si, atunci, suflul exploziei, va produce si mai mult vint si electrcitate pe care o dam la export sa le sara sigurantele celor care ne bombardeaza)

          • @Hantzy: uitai sa zic- daca explodeaza vreo bomba nucleara pe undeva chiar la intimplare- nici nu trebuie sa fie peste Cernavoda, Doamne fereste, dar, undele electromagnetice creeaza o furtuna EM care pune la pamint intreg sistemul energetic,… al oricarui stat…asta e problema reala si grava !…black-out !

            • Da, cu un Little Boy dintr-ăsta nici nu mai trebuie să stingem lumina. Indiferent de unde venea curentul, de pe câmp, din râu sau din cuptoare.
              Dar era vorba despre dubla măsura a lui Švejk: pe de o parte bomba artizanală (ocaua mică), de cealaltă parte bomba cu fragmentare (ocaua mare).
              Dacă e sa vorbim si de costuri, bomba aia cu fragmentare costa cât trei eoliene, dar abia o sutime sau două din valoarea unei termocentrale. Pe ce țintă ar folosi-o un atacator? Nu trebuie prea multă experiența militară pentru a avea un răspuns.

  10. Din datele existente Armenia devine din ce în ce mai agresiva fața de Azerbaidjan. Nu are spor, Azerbaidjanul are bani și a luat înapoi teritorii luate prin război de către Armenia, aliata Rusiei.

  11. „Drepturile omului” nici nu țin de cald, nici nu produc îngrășăminte chimice!
    Vorbim strict despre un „moft” occidental de dată recentă, fără relevanță nici pentru istoria MILENARĂ a continentului, nici pentru specificul național al altor continente.
    Europa ar trebui să coboare de pe „the moral high horse” și să revină la mult mai sănătosul Realpolitik…

    • Dar ce garantii avem ca noi nu cumparam combustibili fosili rusesti extrasi din subsolul romanesc prin filiera OMV-Austria/Ungaria-Rusia si respectiv Rompetrol-Kazahstan-Rusia sau cel putin ca banii nostri nu ajung pe circuitul financiar chiar la rusi?

    • Absolut niciuna. Dar important e că în loc să încaseze integral prețul gazului, Putin îl împarte cu intermediari care, știindu-l la ananghie, vor putea dicta prețurile.

  12. Imi este tot mai clar ca in forma actuala UE este gata, e terminata. Incepe sa aiba apucaturi de URSS, ne spune sa facem „economie de energie”, ne promite un viitor luminos si utopic si alte bazaconii pe care le-am mai auzit candva. Cat despre „morala”? Face afaceri cu orice dictator atata vreme cat pot vinde afacerea publicului prin media prietena. Politicienii tradatori au dezindustrializat continentul si l-au facut complet dependent de asia si de diverse tiranii petroliere. Criza economica ce vine va rezolva insa tot! Sper ca nu aveti economii in euro :))

  13. „un regim autoritar care face bani din companii de stat din petrol și gaze poate folosi banii încasați din vânzări pentru finanțarea represiunii interne și pentru agresiune externă.”
    corect. să nu uităm să tragem UE și US de mânecă când dau drumul la afaceri cu Rusia, Venezuela, Iran, China, Arabia Saudită, EAU, Irak, Siria, Libia. că altfel riscăm ca politrucii occidentali să se contamineze de autoritarism și să dobândească apucături și vise de dictator. poate chiar s-a întâmplat deja asta…

  14. Daca Romania cumpara in mod direct gaz azer este rau, gaz vandut de un dictator.
    Insa daca gazul azer este cumparat de o companie din Austria si revandut Romaniei de cateva ori mai scump atunci este bine.

  15. Pana la urma tot aia cu scaderea consumului de gaz e solutia. N-avem prea mult gaz, mintenas trec 10 ani si o sa avem si mai putin (cu ț), dar noi ne cotopenim acum sa facem „tranzitia” via gaz, cand o sa fie gata o sa fie gata si gazul noostru… doar daca esti dus cu pluta (sau esti consultant „energetic” :P) poti sa debitezi aiureli din asta, sa ne bazam in viitor pe gaz…fara sa avem gazul nostru.
    Sa facem tranzitia cu ce avem…si, mai ales, tranzitia sa ne duca inspre ceva clar, tot din categoria ce avem.
    Pai ce avem? Si al ce vrem sa folisn? elctro sau termo?
    Gaz? …putin, nici ala off shore nu asigura mai mult de 10 ani consum, din cate stiu. Investim catralioane ptr 10 ani? si dupa aia? alte catralioane, pe ce? sa stam la mana austriecilor?..nu, nu, nu! sa-l folosim strict la termo casnic si cogenerare iarna. Plus productia din ind. chimica evident. Exclus en. el. vara etc.
    Fracturarea hidraulica? .nici nu stim daca avem, dureaza prea mult timp, sigur ca ar trebui incercat, trebuia mai demult, dar nah, asta e, prostia si domnia se platesc… sa nu bazam pe asta, e neclar cat si unde avem…la modul …clar :P Nu poti lua decizii pe termen lung pe ceva ce nu stii ca ai.
    Ar fi cea mai simpla solutie, avem retele de gaz, o eventuala sursa mai mare ar rezolva ieftin si repede…pe hartie.
    Carbune? Da, desi mineritul la noi e jale, am lucrat cateva luni in mina, poate ca putem moderniza totusi, teoretic se poate, astfel incat sa avem productie in conditii de securiate ptr oameni si emisii decente la ardere. Ptr tranzitie nu e un capat de tara.
    Hidro? Da, da, da…avem , e si cea mai ieftina energie electrica, e si verde, e si din aia care poate fi modulata dupa consum, timp de reactie mic ptr reglajul secundar si tertiar, dam timp altor capacitati sa intre/iasa etc
    Nuclear? Da, da, da, avem experienta, e verzulie si asta, factor de capacitate excelent…cat costa ar fi de analizat. Ceva imi spune ca nu e asa scumpa ca gazul.
    Concluize, in mare, in special pe zona en. el.
    cat mai putine grupuri termogeneratoare care utilizeaza ce nu prea avem, TG-urile sa fie cat mai mult in cogenerare, cand nu avem nevoie de termic le le folosm ca reglaj de nivel paispe :P, asta costa, evident, sa le tii in standby, durate de pornire intre 2 si 8h etc, e de discutat, la baseload posibil, daca nu ai alternativa, folosim nuclear, hidro, eolian si solar (astea din urma cu backup hidro si ce mai functioneaza sub puterea nominala semnificativ, se pot calcula niste benzi de functionare, puncte de functionare suboptimala, OK, dar decente, peste puterea minim tehnica evident, undeva la mijlocul intervalului de reglaj secundar de ex, bagam apoi alte capacitati ptr a reface banda de reglaj etc, sigur ca e suboptimal la bani, dar daca e sa eliminam gazul este posibil sa compensam ca valoare ptr ca en. el din gaz e cea mai scumpa astazi)
    Baseloadul iarna= nuclear+carbune+gaz, cat mai putin din asta, preferabi deloc(il folosim la termo pana muatm pe elctro)+partial hidro+(eolian+solar cu backup din restul de hidro)
    Baseloadul vara=baseload iarna-carbune-gaz
    Ce e peste baseload=fctie de perioada din an, de variatia fata de baza, proiectia de consum fctie de zi, luna etc, managiuim puterile instalate (care oricum acopera puterea maxima instantanee, problema este la energia primara care actioneza grupurile, aia trebuie managiuita OK). Toate astea se fac printr-o dispecerizare nationala si regionala evizuitacare stabileste benzile de reglaj primar obligtorii pe bune pentru toti, probabil ca se maresc alea secundare si tertiare, duratele de functionarea in aceste benzi astfel incat sa acoperim si posibilele perioade cand nu avem vant si soare, nu doar posible caderi accidentale sau iesiri din proiectia de consum etc.
    Abia api vom sti daca avem nevoie de capacitati in plus (probabil ca pe hidro pr volatilitate si reglaj, si nuclear pt baseload, pana le facem foolism carbune si gaz,nu mai adugam nimic la gaz si carbune, doar pana le facem pe alea pe hidro si nuclear) si abia apoi ne aruncam sa facem si sa dregem…dar nu pe gaz, evident, ci pe ce avem si vom avea. la volatilitate facem si CHEAP-ul TL, clar, pe care-l folosim si ca CHE, pe debitele prognozate, normal, nu doar pe partea de AP, pe care o folism ptr varfuri si regalj etc.
    Una peste alta cred ca e posibil sa scadem mult consumul de gaz.
    Va fi greu sa renuntam tac-pac la gaz, multe case se incalzesc pe gaz, trebuie sa treaca pe electric, care acum e foarte scump, avem nevoie de mult mai multa electricitate ca acum, din aia ieftina, daca ne gandim cat e pretul la un Mwh electric si unul termic, via gaz.
    Naspa e ca si cogenerarea merge doar de la puteri maricele, transportul de caldura are pierderi mari ( de aia are si succes gazul) deci oricum o dai cam tot la electric ajungi. Daca-l facem ieftin si din abundenta, daca avem si pe ce sa-l transportam, distribuim :P e OK.
    De aia acum e mai OK pe gaz, stiu, dar sa ne gandim la socurile care or sa apara atunci cand gazul nu prea va mai fi, nu ca n-avem noi suficient…ce a fost anii astia e pistol cu apa!
    Vom fi la discretia dictatorilor din petroțările stiute si amintite de coledzi in comenturile lor …nu doar la al astuia „decent” :P

    • @ MirceaM: pai dl. Mircea, ma chinuii cale de vreo 3 articole, muncite si transpirate la greu, sa demonstrez tehnic-nu politic, ca stocarea + regenerabile pot inlocui orice centrala „securitara”….inclusiv cele pe gaz. !…si chiar n-a ramas nimic in mentalul contributorilor !?…nici macar matale n-ai pomenit stocarea ca necesitatea #1 !!!…sunt dezamagit !?!?
      In episodul (IV), pe care editoriul nu l-a mai publicat (fiind prea mult scris deja pe aceasta tema si poate prea dur), am demonstrat cum putem inchide centrala ciclu combinat de la Brazi pentru decarbonare (aproape la fel de poluanta ca si lignitul…adica, la factori de emisie comb. fosili, ce mi-e 0,21 tCO2/MWh la gaz, ce mi-e 0,36 tCO2/MWh la lignit ?)
      scapam de gaze, ca tot nu mai le avem, scapam de o multime de alte probleme politice_ si, „IDEEA CENTRALA, PROPUSA DE UN CANDIDAT NORVEGIAN LA PREMIUL NOBEL”: cerem sa pastram gazele sub Marea Neagra si, cine le scoate, plateste emisii de CO2 (pentru ca Romania poate deveni „verde” mult mai usor de cit altii !!!…am demonstrat deja, nu-i asa ?!, pina si aceia de la EPG prooroceau

      • Desi suntem de acord in multe privinte (TL de ex, am recitit studiul de fundamentare din 2019, dupa mine e clar ca avem nevoie de TL doar din ce se intampla in alte tari, cica 10-15% din puterea instalata ar trebiui sa aiba si stocaj, pare OK…dar daca PI este prea mare si prost folosita?) nu stiu clar ca stocara e prioritatea nr 1 din simplul motiv ca nu ati facut o analiza completa, baseload vs varfuri iarna, vara, zile lucratoare vs wkd etc. Curba clasata ordineaza puteri si consumuri existente, nu optimizeaza nimic vs ce si cum am putea utiliza.Astea depind de reglementari, dispecerizare, costuri…doar aia cu pretul marginal nu explica „treaba”, este doar o mica parte din problema.
        Revenind, de ce o putere disopnibila de peste 20GW (atat era in 2019) nu poate acoperi niste varfuri care nu depasesc 10 GW? De ce ar trebui sa mai adaugam?
        Am citit planificarea operationala Transelectrica pe 2019, diganozele si abaterile fata de prognoza pe perioade mai mici si mai mari (3%, super ok)..abia un asa studiu ne spune in clar ce nevoi are SEN-ul. Inca mai sap, sa pricep mai bine ce si cum!
        Repet, trebuie demonstrat de ce o putere disponibla de peste 20 GW nu poate asigura varfuri de max 10 GW, trebuind sa importam, sa avem preturi pe PE mari…e vorba de timpi de punere in productie? de smecherii cae forteaza pretul in sus? si ne mai trebuie alte capacitati de productie…sau nu?
        Golurile de consum sunt pe la 5 GW…o capacitate mult peste medie creste costurile, vor fi perioade mai mari de „stat” sau de functionare suboptimala.
        Aceeasi logica e si la stocare, asta costa si presupune de fapt alte capacitati de productie care sa transorme energia stocata in en el.
        Ce e clar este ca daca vrem mai mult regenerabil e nevoie si de mai multa stocare.
        Din studiu inteleg ca 1 MW stocat este necesar ptr 5-6MW eolieni, ptr a asigura reglajul macar (backupul presupune o putere egala)…stocarea este musai doar in cazul in care creste ponderea regenerabileor …fara stocare :P
        OK, fara sa fi finalizat analiza mea, pana acum imi da ca poate fi prioritatea nr 2…aia nr 1 este optimizarea puterii disponibile (22,3 GW) si abia apoi stocarea, ptr ca prima se poate face fara asa multi bani si mai repede. Nu ca nu avem nevoie de stocare…dar mai e ceva pana sa-mi fie mie clara treaba, daca la dvs e clara OK, sunteti norocos :P

      • Exact, norvegianul vrea SĂ NE IMPUNĂ EL să ținem gazul sub marea neagră ca sa scoată el gazul din marea Nordului. chiar nu te-ai prins? Și n-ai demonstrat nimic cu energia verde, are nevoie de OTHER PEOPLE MONEY pentru subvenții încasate de șmecherași. Vezi și cazul de “succes” rabla EV, cea mai mare subvenție din EU, că suntem bogați tare să dăm banii noștri la milogii ecologiști cu bani mulți. Asta în timp ce alții, săracii din occident, le reduc!

        • @ florin: de ca va luati dupa fenta ?
          evident ca norvegianul vrea SA NE IMPUNA EL sa tinem gazul sub marea neagra ca sa scoata el gazul din Marea Nordului, si….chiar m-am prins !
          Adicatelea, nu are cum sa-mi impuna mie sa nu extrag gazele, pentru simplul motiv ca eu nu mai am gaze !…da’ matale te-ai prins ?
          …deci, daca nu mai am gaze, sa facem ce stim mai bine: sa moara capra vecinului, adica, daca tot nu am gaze, macar sa-i taxez pe aia care le au/sau le vor…episod din Comedy Center,

    • @dl.MirceaM:
      -uitai sa mentionez biomasa (agricola si deseurile menajere), cu care ne putem incalzi lejer, iar folosite in cogenerare, fac cu mult mai mult decit U-3+4 !? (sa nu uotam ce 4 mill case in RO se inclazesc cu lemne)
      – pentru „ideile” astea „nastrusnice” mi-am atras critica si desconsiderarea multor cititori contributors, asa ca, daca mi zic astea odata , „nu se mai pune”

      • @dl.MirceaM: PS
        -daca va uitati atent la primul meu articol despre „Sa intelegem realitatea despre energia eoliana….”, si va uitati [pe curba clasata, veti vedea ca Transelectrica contabilizeaza si ~80-100 MW pe biomasa…acea „dungulita mica, s epoate transform lejer in 800-1000 MW !…asta zisei…

      • Serios?
        „5.1.3. Ȋn situaţia în care se recepţionează direct din sistemul EMS – SCADA punctul de funcţionare, dispecerul Unităţii Dispecerizabile (UD) setează, cu caracter de alarmare, banda de reglaj pentru intervalul orar respectiv.
        5.1.4. Dispecerul Unităţii Dispecerizabile (UD) trece în reglaj secundar UD în conformitate cu programul de funcţionare;
        5.1.5. Ȋn funcţie de gradul de automatizare al centralei, calculează energiile de reglaj secundar din înregistrarile din sistemul SCADA al grupului/centralei pe baza înregistrării ordinului de reglaj transmis de către sistemul EMS – SCADA şi banda de reglaj selectată pe PE pe baza punctului de funcţionare recepţionat din sistemul EMS – SCADA sau asigură numai înregistrarea ordinelor de reglaj sau punctului de funcţionare recepţionat de la UNO – DEN cu rată de achiziţie de minimum o înregistrare la 30 s.”
        Revedeti calculul cantitatilor enegiilor in reglaj secundar, de ex…telereglajul si alte alea…ce treaba are OPC cu chestiile astea tehnice, reglemenatate, fara de care nu putem echilibra SEN-ul?

      • e greu sa spui niste adevaruri in stil mistocaresc (ati vrut sa zice stil pamfletar ?), decit niste prostii cu stil gomos-pretios.
        In primul caz, ar putea fi o scuza, in al doilea caz, nu.
        Orientati-va dupa continut si nu dupa forma…adica, nu va luati dupa fenta…cum faceti acum…ziceti ceva tehnic, obiectiv, argumentat, chiar mistocaresc si va fi chiar placut
        iar chestia cu transelectrica scoasa prin 2005 ce e cu ea ?…e un reg de calificare a unor furnizori !?…so what ?…si, parca parca imi amintesc ca OTS, chiar poate sa intervina direct in mustarie…de aici pina la a si face deja, nu mai e decit o juma de pas…dar, in final, nu asta era subiectul/ideea
        OPC dupa colt, adica, asa da, dl.Chiritoiu asa e, abia m-asteapta…

      • …în context, OPC este funcția de operator de piață (comercială) centralizată, nu ANPC (protecția consumatorului) și nici consiliul concurenței… daaah
        …operatorul de transport și sistem OTS este și OPC (OPCOM + OMEPA), precum și reglementator tehnic desemnat (Cod RET=rețea electrică de transport)
        …EMS=Energy Management System, AGC=Automated Generator Control, RTU=Remote Terminal Unit…etc… reglajele sunt de frecvență-putere și se fac automat, sunt planuri de contingențe, arhitectura și reglementările sunt armonizate în ENTSO-E… iar totul este mai critic decât pare: după cutremurul din ’77 a fost un black-out care a costat mai mult (de vreo 3 ori) decât pagubele cutremurului…
        deci e cam serios, iar chestia din 2005 e de când s-a făcut EMS-ul pe PDH/SDH/DWDM/OPGW (rețeaua de comunicații de fibră optică pe firul de protecție & împământare al liniilor electrice de transport)
        EMS-ul controlează toate generatoarele din sistem (peste 20 MW), dar și modelează & observă buclările de rețea prin stațiile de transport din Bulgaria și Ungaria… unitățile dispecerizabile sunt de mai multe feluri
        …verificați… poate ajută ;)

        • @XYZ….aaaaah, daaaaah, ce-mi place cind mergeti din nou „dupa fenta” !!…arunc o prostie „la misto”si hop, pelicanii o inghit…
          Ia ginditi-va , oleaca, ati crede dvs., macar o fractiune de secunda, ca Mosu’ dupa 45-+ de energie sa nu stie ca OPC (in cazul nostru punctual) nu e nicidecum vorba despre amaritu ala de Chiritoiu ?!?!
          You’ve made my day !
          PS. poate gresesc, dar, nu stiu de ce am impresia ca matale desluseai tainele abacului cind Mosu’ se ocupa ceva, ceva din tainele fizicii energiei…gresesc ?!

          • dar, dacă sunteți în eroare? cu tot miștoul, pe care-l admiteți, vă respect și vă doresc sănătate și multe realizări

            • Multumesc , la fel va urez si eu numai bine.
              In ce priveste limbajul meu, scuze daca sar calu citeodata- NO OFFENCE – NOTHING PERSONAL !…doar ca ma simt confortabil si in medii de confruntare (nici n-ar fi de mirare dupa ani petrecuti si prin santiere, si prin birouri si prin Bruxelles si alte strainataturi pe unde m-a dus business-ul…care e o permanenta confruntare !…nicidecum o frumoasa competitie)

        • XYZ: fyi….ca sa va linistiti…intre 92-95 am „manageriat” proiectul de introducere in SEN/DEN (era parte din program modernizare Renel) a tot ceea ce imi explicati matale mai sus, atit de impresionant…totula a inceput cu ABB-Elvetia…si a fost mare dezbatere pe alegere system open architecture, care nu prea era
          Pe acea vreme, Director al DEN era un anume domn, regretatul Romert, (iar la ISPE, sefa pe problema era Albertina) …mai cititi prin arhivele DEN…verificati, poate ajuta sa intelegeti prezentul, pornind de la trecut…nu strica

  16. Dacă da, atunci sunteți în pat cu o mulțime de dictatori din Lumea a Treia, a 4-a, a 5-a… a 99-a.

    Un singur exemplu/ELEMENT: COBALTUL. Telefonul dvs. funcționează cu cobalt din RD Congo.

    Unele dintre cele mai mari firme de tehnologie din Statele Unite au fost acuzate într-un proces de complicitate la moartea și mutilarea a sute, dacă nu chiar mii de copii africani care lucrează în minele de cobalt, un mineral vital pentru producerea bateriilor litiu-ion, de la smartphone-uri la mașini electrice. Inculpații menționați în proces sunt Apple, Alphabet, compania mamă a Google, Microsoft, Dell și Tesla.

    https://www.cbsnews.com/news/apple-google-microsoft-tesla-dell-sued-over-cobalt-mining-children-in-congo-for-batteries-2019-12-17/

    https://www.statista.com/chart/29228/cobalt-mining-production-countries/

    Ne interesăm și de alți dictatori decât de cei ai gazelor?

    • Bineînțeles! Există o întreagă listă de așa-numite “conflict Minerals” (nu doar cobaltul), a căror prelucrare și distribuire pe piețele occidentale este interzisă, dacă nu este dovedită proveniența materiilor prime.

  17. De multe zeci de ani, americanii cumpara petrol de la Arabia Saudita. Ce drepturi au femeile in Arabia Saudita? Stiati ca 15 din cei 19 teroristi de la 11 septemebrie, plus „seful” lor, Bin Laden erau sauditi. Cu toate astea, nu au nicio problema sa cumpere de la ei si sa le vanda tehnica militara foarte avansata.
    Acum cateva luni, americanii au hotarat sa nu mai cumpere petrol din Rusia; si dupa aceasta hotarare istorica si un semnal pentru lumea intreaga, au cumparat de la Venezuala, cu care erau „certati” de ani buni.
    Daca americanii, cea mai mare putere economica si militara a lumii face astfel de alegeri, de ce restul lumii ar fi mai catolici decat Papa ? Se cheama „realpolitik”.
    Pe cetateni nu ii deranjeaza ca se cumpara de la alt dictator (inexistent in propaganda zilnica); pentru ei e important sa nu le fie afectata prea mult viata. Daca oamenii sunt fericiti, economia merge, capacitatile mitirare nu sunt afectate, atunci si politicieni sunt fericiti.
    Bine, nici nu avem alternativa pe moment; cand o sa avem avioane, camioane, vapoare transportatoare de containere pe baterii sau hidrogen ? O sa fie ele o realitate omniprezenta peste 10 ani?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro