Generalul Clark și armata “băieților deștepți”

Ce înțelege un om de bun simț din luptele pentru putere și declarații politicianiste ori din iureșul declarațiilor și acțiunilor constituționale sau anti-constituționale actuale ? Din toată această confuzie abil întreținută cu chițibușuri avocățești și cu recursul la multiple interpretări ale literei legii, rămânem, până la urmă, cu gustul amar al spectacolului oferit de o clasă politică pentru care interesul public nu a reprezentat niciodată o preocupare. Să încercăm, atunci, să ne bazăm mai curând pe desfășurarea seacă a evenimentelor și vom desluși, poate, din cronologia lor, o lectură mai puțin demagogică a realității.

Anunțul premierului Ponta, din 5 iulie, că și-a găsit un consilier în materie de securitate și economie în persoana generalului Wesley Clark a surprins multă lume și a dat naștere la diverse speculații mai mult sau mai puțin îndreptățite. Wesley Clark nu mai reprezintă armata americană din anul 2000 de când a devenit un prosper om de afaceri pasionat de golf – un sport care cere deopotrivă răbdare tactică și precizie a loviturilor. Dar cum de l-a întâlnit Victor Ponta ?

La mai puțin de o lună de la preluarea mandatului de premier, între 15 și 18 mai, premierul participa, la Viena, la o serie de conferințe despre politicile mondiale în materie de energie și despre energie și democrație. Gazda conferințelor era o organizație non-guvernamentală aflată în al doilea an de activitate publică : Centrul pentru Dialog Global și Cooperare (Centre for Global Dialogue and Cooperation). Wesley Clark face parte din comitetul de onoare al acestui ONG condus de fostul președinte al Bulgariei, Petar Stoianov. Stoianov se numără, de altfel, printre membrii fondatori ai organizației, alături de un alt bulgar, lobbyst cu o istorie veche și complicată în dosarele DNA privitoare la privatizările frauduloase din energie ale României, și care, actualmente, deține funcția de secretar general al CGDC. Numele lui este Stamen Stancev, acuzat ani la rând de procurori (și arestat la un moment dat, la începutul primului mandat al lui Traian Băsescu) că a organizat și controlat o rețea infracțională care procura de la înalți demnitari ai statului român informații economice secrete pe care le furniza unor consorții care câștigau apoi licitațiile pentru contracte finanțate din bani publici. Mentorul declarat al lui Stancev este “un om cu inimă mare”, cum îl numea el într-un interviu din 2007, la radio BBC : multimilionarul american Marc Rich, condamnat într-unul dintre cele mai răsunătoare dosare de evaziune fiscală din SUA, și grațiat în 2001 de președintele Clinton, cu câteva ore înainte de a-și fi încheiat mandatul la Casa Albă. Rich fugise oricum de condamnare în Elveția. La vremea grațierii, presa americană a criticat gestul președintelui, prezentând pe larg activitățile diverse și dubioase ale lui Rich, pe numele lui adevărat, Marc Reich. S-a aflat atunci că fosta soție a lui Rich făcuse donații de peste 1 milion de dolari Partidului Democrat al lui Clinton. Ecourile cazului au fost cu greu acoperite de viitoarele scandaluri financiare care aveau să zguduie America.

La întrunirea din acest an, la care a luat cuvântul și Victor Ponta, Centre for Global Dialogue and Cooperation al lui Stanchev l-a avut ca invitat de onoare și l-a premiat pe Bill Clinton pentru “contribuția extraordinară la înțelegerea și dialogul între națiuni”.

Cu ani în urmă, Stancev și rețeaua lui de oameni politici implicați în privatizările din energie îi vor fi inspirat președintelui Băsescu sintagma “băieții deștepți”, adică inșii care se îmbogățeau cumpărând ieftin energie de la companiile de stat și revânzând-o scump. Era vorba, printre altele, de firme care “căpușau” Hidroelectrica, precum Energy Holding. În 2009, foștii miniștri ai Economiei și Comunicațiilor, Codruț Sereș și Zsolt Nagy, alături de Vadim Benyatov, Stamen Stancev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT, într-un dosar al privatizărilor strategice care a făcut multă vâlvă. Cazul nu s-a stins până în zilele noastre, când continuă să fie audiați foști miniștri ai guvernului Tăriceanu, deputați și senatori din toate partidele și oameni de afaceri legați prin nenumărate fire și interese de domeniul resurselor energetice. Pe 11 mai, Marko Bela, Adriean Videanu și Bogdan Olteanu au fost audiați ca martori în celebrul dosar, iar pe 21 iunie, fostul pemier Tăriceanu s-a prezentat la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca martor, în același proces Sereș-Nagy.

Cu câteva zile înainte de a pleca la Viena, în luna mai, Victor Ponta a numit în fruntea CA al Hidroelectrica un om de încredere : pe avocatul specializat în lichidări de întreprinderi, Remus Vulpescu. El deține și funcția de președinte al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizărilor din Industrie.

Între timp, USL a câștigat alegerile locale din 10 iunie.

Întâmplarea a făcut ca premierul să se afle din nou la Viena pe 18-19 iunie, de astă dată la  Forumul economic austro-român, când, la București, insolvența Hidroelectrica înmărmurea mediul bancar și de afaceri (cerere de insolvență fusese depusă la Tribunalul București pe 15 iunie, într-o vineri, iar anunțul oficial a fost făcut abia luni, pe 18).

Evenimentele politice aveau să se precipite însă, lăsând într-un con de umbră întâniri, decizii, negocieri pe care un cronicar dibaci al acestei veri le va pune cândva în ordinea lor semnificativă. Pe 20 iunie, s-a anunțat condamnarea la doi ani de închisoare cu executare a lui Adrian Năstase, pe 25 iunie, Dan Voiculescu a demisionat din Senat ca să evite judecarea dosarului său de corupție la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 27 iunie, Guvernul a trecut Monitorul Oficial din subordinea Camerei Deputaților în subordinea sa și a început șirul ordonanțelor de urgență și al modificărilor de legi care aveau să ducă la suspendarea președintelui Traian Băsescu.

Așa încât, în ziua în care, într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, conducerea celor două Camere era revocată și Avocatul Poporului înlocuit, Wesley Clark, în calitate de consilier al lui Victor Ponta, putea să declare că va atrage investitori în România, unde există un potențial al carburilor și surse de apă care pot produce energie. “Consider, a mai spus Clark, că România poate deveni un principal exportator de energie”. În aceeași zi, la Viena, Stamen Stancev își actualiza siteul personal de pe internet cu știrea că DNA a renunțat la toate acuzațiile care-l priveau. Încă din aprilie 2012, cu prilejul prezentării raportului de activitate pe anul trecut, DNA anunțase discret scoaterea lui de sub acuzare.

Pe siteul firmei Energan Ltd (www.energanworldwide.com), al cărei fondator și acționar este, Stancev își prezintă portofoliul în materie de expertiză pe piața energetică din sud-estul Europei. Regăsim acolo toate numele importante de pe piața energiei românești : Petrom, Distrigaz, Muntenia Sud, Energy Holding, Electro Oltenia, Cuprom.