marți, mai 21, 2024

Generația lock-down pe piața muncii – două crize economice în 10 ani și marile tranziții

În ciuda aparentei prosperități și a oportunităților economice, piața europeană a muncii, caracterizată de globalizare și de cererea de competențe tot mai specifice, a creat o situație de precaritate fără precedent pentru tineri, cu o luptă tot mai strânsă pentru locurile de muncă bine plătite, instabilitate și polarizare economică. Criza socială și economică provocată de COVID19 a dublat provocările pentru tinerii ce sunt pe cale să intre pe piața muncii. După criza economica din 2008-2010, la doar un deceniu, o nouă generație de tineri poate fi confruntată cu lipsa de oportunități profesionale de calitate.

În încercarea de a nu repeta situația în care șomajul în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani ajunsese la 24,4% în 2013, Comisia Europeană a lansat recent noua versiune a programului de suport pentru angajarea tinerilor“Youth Employment Support – A Bridge to Jobs for the Next Generation”. Programul Comisiei este poate mai ambițios ca niciodată pentru că și provocările au o amploare nemaiîntâlnită pentru tineri. Șomajul în rândul tinerilor, aflat la 15,4% în prezent, reprezintă în continuare mai mult decât dublul mediei generale de șomaj.

Programul de suport pentru angajarea tinerilor transmite în primul rând că niciun tânăr nu trebuie să intre pe piața muncii fără să aibă cel puțin abilități digitale de bază. De remarcat că aproape jumătate dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani nu au competențe digitale de bază, conform Eurostat. Orice sistem de educație trebuie să aibă ca prioritate urgentă tranziția digitală impusă de noile tehnologii utilizate pe piața munciii, altfel tinerii nu vor putea nici măcar să intre în competiția pentru job-urile de calitate. Programul REACT-UE va oferi politicii de coeziune 55 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2022, iar fonduri pentru infrastructura din educație vor veni și prin Fondul European de Dezvoltare Regională și InvestEU, în fereastra de investiții sociale și competențe.

Specific, cum va încerca programul să integreze tinerii pe piața muncii? Pe termen scurt, programul propune finanțarea schemelor de muncă de scurtă durată, mai multă protecție socială, subvenții directe pentru angajarea tinerilor, formare profesională pentru tinerii șomeri sau inactivi și granturi pentru start-up-urile înființate de tineri în special în domeniile ce facilitează tranziția digitală și ecologică. Pe termen mediu, programul propune consolidarea capacităților serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, o previziune mai bună a competențelor cerute pe piața muncii, rețele de antreprenori tineri, investiții în infrastructura și tehnologia de învățare digitală și investiții în centre de formare în colaborare cu companiile din mediul privat.

În cadrul financiar multianual 2021-2027, România trebuie să folosească aceste oportunități pentru tineri, spălând rușinea perioadei 2014-2020 unde peste 300 de milioane de euro erau disponibili prin Inițiativa pentru Angajarea Tinerilor, ce oferea bonusuri angajatorilor ce recrutează tineri și ofereau oportunități de calificare profesională, din care am cheltuit un rușinos 1% (Ungaria a atras 102% și Bulgaria 68%).

Aproape 15% dintre tinerii români cu vârste între 20 și 34 de ani nu se află într-o formă de educație și nici nu muncesc. Și ei au nevoie de suport pentru a ajunge pe piața muncii, inclusiv prin mai multe stagii de practică plătite și programe de recalificare profesională. Categoriile vulnerabile riscă să fie excluse de pe piața muncii, fie că vorbim de persoanele cu dizabilități, minorități etnice sau tineri din zone defavorizate. În acord cu principiile Pilonului European al Drepturilor Sociale, toți tinerii au dreptul la oportunități egale și suport activ de integrare pe piața muncii. Pentru acest lucru, avem nevoie și de modernizarea și extinderea rolului serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. Acestea trebuie să prevadă mai bine schimbările de pe piața muncii și să ofere mai multe oportunități de formare profesională, în parteneriat cu companii și cu actorii din zona educației. Comisia Europeană va susține Rețeaua Europeană a Serviciilor Publice de Angajare, ce ar trebui să întărească astfel de parteneriate.

Noua Strategie Industrială și Pactul Ecologic European trasează clar prioritățile următorilor ani: tranziția digitală și ecologică, cercetare și inovare, industrii care își pot încadra ecosistemele în economia circulară, folosind surse de energie și materii prime sustenabile. În contextul acestor priorități, e nevoie de ă mai mult suport pentru tineri, pentru a putea accesa locurile de muncă de calitate ce devin din ce în ce mai competitive. Spre exemplu, domeniile Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică au un deficit mare de angajați în majoritatea țărilor. O educație mai inclusivă în aceste domenii ar putea atrage mai multe fete spre astfel de cariere, diminuând deficitul de angajați într-o arie ce se află în plină ascensiune.

Nu în ultimul rând, programul de suport pentru angajarea tinerilor pune accent și pe modernizarea educației vocaționale prin noi centre de excelență și o rețea de producători de cunoștințe cu furnizori de cercetare și formare profesională, companii cu parteneri din alte țări și strategii de specializări inteligente. În România, mai mult decât dublul mediei europene, 28,2% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află în risc de sărăcie deși muncesc, iar Uniunea Europeană este departe de a-și atinge obiectivele Strategiei 2020 de a scoate din sărăcie 20 de milioane de europeni față de 2008. Ca și în cazul globalizării, și crizele economice cât și marile tranziții vor crea câștigători și pierzători. Guvernul trebuie să se asigure că diferențele dintre aceștia nu capătă proporții indecente și că toți tinerii au șansa unui loc de muncă de calitate.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. „….oportunități profesionale de calitate.” ce se poate ascunde in spatele acestor cuvinte ?
    Un loc de munca pe un santier nu este de calitate fata de cel in fata unui calculator intr-un birou climatizat ?
    Poate ar fi fost mai bine sa adanciti problematica, multi tineri nefiind calificati ei avand carente de tot felul incepand cu cele educationale/disciplina si pana la cele profesionale.
    Este cert, tinerii de astazi nu mai sunt dispusi nici la munci fizice istovitoare ca atat mai putin sa invete meserie, cum s-ar spune. Cu toate programele bine venite si eforturile depuse este nevoie de schimbare mentalitatilor asupra muncii mai ales in Romania
    China si Asia sunt „bancurile de lucru” ale europenilor, munca productiva, de jos cum se spune, este depusa in aceste tari din considerente economice, de eficienta si rentabilitate cu alte cuvinte productivitate superioara si asta datorita conditiilor precare de munca din acele tari, sa nu ne ascumdem in spatele degetelor, este realitatea economica.
    In Europa intradevar presiunea asupra tineretului pt „locurile de munca de calitate” este mare, multi nu mai doresc sa munceasca fizic, locul „caldut” intr-un birou fiind preferat.
    Bun, atunci mediul economic recurge la relocarea productiilor catre zone avantajoase, respectiv importul de forta de munca ieftina devine o necesitate, romanii avand experiente in acest sens. munca pe campurile si in agricultura europeana.
    Globalizarea a produs fapte si realitati in fata carora nu ne putem ascunde, tinerii actuali au destule oportunitati insa de multe ori pretentiile depasesc capacitatile intelectuale ale acestora si ar fi necesara regandirea pregatirii profesionale personalizate, fiecare tanar sa primeasca o sansa in functie de cat poate.
    Totodata este nevoie de regandirea sistemor sociale prin care tinerii sunt intretinuti intr-o anumita masura in refuzarea locurilor de munca libere si a posibilitatilor de reorientare profesionala.

  2. De ce se foloseste termenul „suport”, cand de fapt e vorba de „ajutor”? E cumva mai bland, e cumva stigmatizant sa fii ajutat?

  3. Mulțumesc! Articolul dumneavoastră ar trebui republicat la fiecare 3 luni, pentru că lumea să înțeleagă că există aceste programe, doar că Ro nu are birocrați capabili sa le acceseze și să le implementeze. Sau nu vrea, nu ii pasa, nu o interesează.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ștefan Enică
Ștefan Enică
Ștefan Enică este licențiat în Științe Politice în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București si student în cadrul unui Master European în Științele Muncii la Universitatea Catolică din Louvain.  Principalele lui puncte de interes sunt transformările și sustenabilitatea pieței muncii, competențele, învățarea pe tot parcursul vieții și afacerile sociale. Din 2019 activează ca stagiar în Parlamentul European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro