vineri, martie 29, 2024

Geoetica – Un cadru etic pentru managementul geosferei și al geohazardurilor (Updated)

Dacă biologii au o bioetică, iar medicii depun un jurământ al lui Hipocrate înainte de a-și începe practica profesională, specialiștii din domeniul geoștiințelor (geologie, geofizică, geochimie, hidrogeologie, geografie, geodezie, geotehnică, meteorologie, climatologie ș.a.) au așteptat prea mult pentru a îmbrățișa provocările etice legate de activitățile și comportarea oamenilor. Pe măsură ce societățile și comunitățile umane evoluează sub însemnele globalizării, apare o amplificare a interacțiunilor dintre oameni și natură. Din acest punct de vedere, apariția geoeticii [[1]] drept cadru etic pentru managementului geosferei și al georiscurilor, este salutară și propun includerea noului cuvânt în limba română [[2]].

Geoetica constă din cercetarea și reflecția asupra acelor valori pe care se bazează comportamentul și practicile adecvate în cazurile în care activitățile umane intersectează geosfera. Geoetica se ocupă cu implicațiile etice, sociale și culturale ale cercetării și practicii geoștiințifice, oferind un punct de intersecție pentru geoștiințe, justiție ecologică, sociologie și filozofie (în principal, aspecte legate de moralitate) [[3]]. Perspectivele tehnologice, utilitare, culturale și societale deschise de geoetică trebuie să preocupe pe practicanții geoștiințelor pe măsură ce globalizarea se amplifică și expune comunitățile vulnerabile, mai puțin privilegiate, ca și națiunile în curs de dezvoltare, unor riscuri ecologice și naturale (georiscuri).

Apariția și impunerea geoeticii în științele Pământului au fost dictate de ritmul rapid, devorator, cu care societățile umane și globalizarea se dezvoltă. Cercetătorii obișnuiți să lucreze anonim în turnul lor de fildeș au fost somați să coboare în piața publică. Oamenii cer informații ușor de înțeles despre geohazarduri, judecătorii condamnă cercetători și ingineri pentru lipsă de comunicare cu opinia publică, locuitorii indigeni acuză experții de înșelătorii, încercări de a evita transparența în programele de dezvoltare încă persistă, neputința tehnologiei actuale de a rezolva problema deșeurilor nucleare devine tot mai evidentă pe zi ce trece. Iar „mama” natură, cu forța ei uluitoare și apetitul insațiabil pentru distrugeri, nu ne iartă greșelile, voluntare sau nu, în construirea unor facilități critice (poduri, autostrăzi, centrale nucleare, baraje, galerii miniere etc.).

Pentru că termenul de geoetică apare pentru prima dată în limba română, sper că el va deschide o cale pentru inițierea unor discuții profesionale, adecvate, despre managementul riscurilor naturale și a geosferei, și va oferi posibilități pentru educarea opiniei publice în legătură cu problemele ecologice la nivel local și global.

Aștept, de asemenea, ca geoetica să îmbunătățească relațiile dintre comunitatea științifică românească, factorii politici decizionali, mass media și opinia publică, prin sublinierea rolului social jucat de geoprofesioniști și a responsabilitățile lor, deoarece pozițiile și alegerile făcute de ei la un moment dat pot avea repercusiuni etice, culturale și economice.

Care sunt responsabilitățile etice ale geoprofesioniștilor?

  1. Pentru geoprofesioniști, principala responsabilitate, care decurge din adoptarea geoeticii, este căutarea, apărarea și respectarea adevărului. Adevărul științific este respectat atunci când este bazat pe dovezi actualizate (incluzând recunoașterea incertitudinii datelor sau cunoștințe limitate), iar căutarea lui aderă riguros la metoda științifică.
  2. Fiind posesorii unor cunoștințe specifice, cu valoarea practică pentru societate, geoprofesioniștii sunt o parte activă și responsabilă a acesteia. Ei sunt așteptați să servească binele comun, având grijă de Pământ (cu toate sub-sistemele sale) și să promoveze conștientizarea responsabilității fiecărui cetățean prin comunicare efectivă și educație adecvată, în special pentru tineri.
  3. Aprecierea cunoștințelor experte ale geoprofesioniștilor de către public este o condiție necesară pentru promovarea unei acțiuni eficiente atât în comunitatea profesională, cât și în cea științifică. Geoprofesioniștii trebuie să își îmbogățească cunoștințele și să învețe de-a lungul întregii vieți. Pregătirea etică trebuie introdusă în curriculum-ul universitar.
  4. Indiferent de tipul de proiect comisionat și interesele economice de scurtă-durată ale clientului, etica managementului sustenabil al terenului trebuie să prevaleze.[[4]]

Aceste obligații profesionale, ca și altele înrudite, pot fi regăsite într-un jurământ hipocratic ad-hoc, propus de Comisia Italiană de Geoetică*.

O lume cu mai puține dezastre sociale

Poate că cea mai importantă provocare adresată geoprofesioniștilor este implicarea și contribuția lor la edificarea unei societăți cu reziliență crescută împotriva hazardurilor naturale producătoare de dezastre sociale. A înțelege dezastrele nu înseamnă doar a înțelege hazardurile naturale. Dezastrele nu sunt naturale, ci sociale. Dacă nu ar exista oamenii și infrastructurile, nu ar exista dezastre.

Factorii de risc pentru dezastre includ vulnerabilitățile fizice, cum are fi calitatea construcțiilor în cazul clădirilor, și vulnerabilitățile sociale, cum ar fi comportamentul oamenilor și percepția lor despre risc. Dezastrele apar, de asemenea, din cauza ignoranței, corupției și iresponsabilității.

Numărul și severitatea dezastrelor sunt în creștere (Figura 1). Pierderile economice globale, datorită evenimentelor geofizice, climatologice, și hidro-meteorologice, s-ar putea dubla, față nivelele lor din 2005, până în 2030, depășind $300 miliarde USD. Aceste numere pot să crească și mai mult pe măsură ce schimbările climatice, globalizarea, schimbările tehnologice, urbanizarea și instabilitatea economică și politică pun mai mulți oameni și mai multe bunuri în situații de risc. [[5]]

Figura 1. Creșterea numărului de dezastre produse de evenimente naturale

În Europa, cele patru tipuri de geohazarduri extreme au avut impacturi deosebite asupra vieții, economiei și ecologiei. În perioada 1980 – 2012, pierderile materiale totale au fost de circa $500 miliarde USD, iar numărul victimelor a depășit 140.000 [[6]]. Principalele evenimente naturale în Europa au fost: avalanșe de zăpadă și gheață în munții Pirinei, Alpi, Carpați ș.a., secete, geruri, arșițe, inundații, furtuni, cutremure, erupții vulcanice.

Domeniul hazardurilor naturale este o disciplină în care geoștiințele pot aduce contribuții semnificative. Un management îmbunătățit al georiscurilor pentru creșterea rezilienței este esențial în edificarea unei societăți sustenabile. Pe baza responsabilităților impuse de geoetică, noi, profesioniștii, trebuie să trecem de la declarații științifice la acțiuni reale, cu impact societal. Asta înseamnă, printre altele, conștientizarea opiniei publice, cercetare riguroasă și complexă, incluzând științele naturale, sociale și medicale, ingineria, avocatura și umanistica, influențarea efectivă a factorilor politice decizionali.

Geoprofesioniștii trebuie consultați și ascultați.

De exemplu, seismologii au avertizat de multă vreme că regiunea Kathmandu din Nepal va fi lovită de un cutremur devastator. În aprilie și mai 2015, două cutremure masive ( un moment magnitudine 7,8, respectiv 7,3) au omorât peste 8.600 oameni, au rănit circa 20.000 și au transformat în ruine 473.000 case. Politicienii locali din Nepal nu au actualizat codurile de construcție, nu au consolidat vechile clădiri sau nu au informat populația despre riscurile potențiale. Dacă astfel de măsuri ar fi fost implementate din timp, numărul victimelor și al caselor distruse ar fi fost mult mai mic. De exemplu, cutremurul de acum câteva zile din Chile a fost de peste 5 ori mai puternic (moment magnitudine 8,3), dar numărul victimelor a fost doar 11, iar locuințele distruse au fost doar 170. Concluzia este că politicienii chilieni au înțeles georiscurile țării lor în materie de cutremure și au implementat un plan de măsuri care de dovedește salvator de vieți și bunuri materiale. Similar, se poate vorbi și despre autoritățile japoneze. Nu pot decât să sper că și politicienii români vor considera riscurile societale ale unui nou cutremur, precum cel din 1977.

Pe 18 martie 2015, în cadrul celei de-a treia Conferințe Mondiale organizate de ONU în Sendai, Japonia, un grup de guverne au negociat și adoptat un acord-cadru internațional, the Sendai Framework for Disaster Risk Reduction 2015-2030. Printre cele șapte obiective globale, documentul enumeră reducerea mortalității cu 100.000 în următorii 15 ani și reducerea pierderilor economice directe generate de dezastre naturale. Pentru îndeplinirea obiectivelor, guvernele vor trebui să acționeze în patru direcții prioritare:

  1. Înțelegerea georiscurilor;
  2. „Creșterea rolului conducător” al georiscurilor pentru a gestiona riscurile din toate sectoarele;
  3. Investiții în măsuri de reducere a georiscurilor pentru a crește reziliența;
  4. Îmbunătățirea gradului de pregătire și răspunsuri eficiente în caz de dezastre pentru ca națiunile să se refacă mai bine în timpul recuperării, reabilitării și reconstrucției.

Mă gândesc la un timp când oamenii vor trăi într-o lume mai bună, cu vulnerabilități puține și reziliență mare în fața evenimentelor naturale extreme. Pe scurt, o lume cu mai puține dezastre.

Nu trageți în mesager!

O abordare deschisă și sinceră a dialogului între oamenii de știință, factorii de decizie politică și publicul larg, îmbrățișând dezacordul științific, incertitudinea și o diversitate de perspective, nu este lipsită de dificultăți. În cazul unor subiecte „fierbinți”, cu încărcătură politico-emoțională, precum exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, schimbările climatice, sau dispunerea deșeurile radioactive, o astfel de abordare poate face pe cercetătorii și profesioniștii de bună credință vulnerabili în fața unor „avocați” ai intereselor maselor populare sau a unor grupuri de diverse interese. Reprezentanții acestor două categorii, deși pretind că discută „științific”, sunt selectivi în privința dovezilor folosite sau le denaturează în mod deliberat, pun semnul egal între dovezi și opinii sau între cercetare și convingeri personale, toate asezonate cu un gros sirop emoțional.

Din luna aprilie 2014, am publicat pe Contributors.ro primele articole românești cu argumente științifice în favoarea exploatării gazelor de șist prin tehnologia fracturării hidraulice, iar în luna octombrie am lansat prima carte despre gazele de șist scrisă de un român. Am încercat să fiu un mesager al adevărului științific, nedistorsionat de puseuri emoționale, ideologice, politice, religioase etc. La vremea respectivă, imensa majoritate a opiniei publice din România era atât de dezinformată/intoxicată/manipulată, încât, după publicarea primului meu articol (Gasland sau puterea manipulării), cel dintâi comentator a conchis sec: Straniu debut… După aceea, acuzațiile calomnioase -absolut nici una dovedite – au apărut ca ciupercile după ploaie și a trebuit să public de 4 (patru!!!) ori același Disclaimer prin care să pretind să fiu considerat ceea cu sunt cu adevărat: Un geoprofesionist atașat principiilor geoeticii. Deși mulți dintre geoprofesioniștii români îmi împărtășeau opiniile în mod privat, suportul lor public a fost extrem de limitat. Încă un motiv pentru care o poziție geoetică s-ar impune cu necesitate.

Am fost și sunt un căutător și apărător al adevărului științific, pe care îl respect cu smerenia credinciosului, un specialist care învață continuu, un membru activ și responsabil al societății în care încerc să diseminez roadele eforturilor mele științifice și să educ, tineri și vârstnici, în lumina și perspectiva unui crez personal: Știința este utilă, utilizabilă și utilizată.

*Promisiunea Geoprofesionistului

  • Promit că voi practica geoștiințele fiind deplin conștient de implicațiile sociale aferente și voi face tot ce îmi stă în puteri pentru protejarea geosferei spre beneficiul unanimității.
  • Cunosc responsabilitățile pe care le am față de societate, generațiile viitoare și mediul înconjurător în vederea unei dezvoltări sustenabile.
  • În meseria mea, voi pune pe primul loc interesul societății în general.
  • Niciodată nu voi abuza cunoștințele mele geologice, nici chiar sub constrângere.
  • Voi fi gata întotdeauna să ofer expertiza mea profesională în caz de nevoie urgentă.
  • Voi continua să-mi îmbunătățesc cunoștințele geologice de-a lungul întregii vieți și voi menține întotdeauna onestitatea mea intelectuală în timpul activităților mele, fiind conștient de limitele capacităților și posibilităților mele.
  • Voi acționa pentru promovarea progresului în geoștiințe, diseminarea cunoștințelor geologice și răspândirea unei abordări geologice a managementului terenului și resurselor geologice.
  • Îmi voi onora promisiunea că munca mea ca geoprofesionist va respecta procesele terestre.

(Traducere a unui angajament hipocratic ad-hoc propus de Comisia Italiană de Geoetică [[7]])

UPDATE

Un cutremur de 6,5 grade pe scara Richer s-a produs luni după-amiază în Chile, fără a fi semnalate victime sau daune materiale semnificative [s.m.], anunţă Institutul american de geofizică (USGS) citat de Mediafax.

Cutremurul a avut loc luni la ora 14.39 (20.39, ora României), la adâncimea de 24,5 kilometri.

Epicentrul a fost la 45 de kilometri vest-sud-vest de Illapel, la 62 de kilometri vest de Salamanca și la 211 kilometri nord-vest de Santiago. La mai puţin de o oră distanţă a a mai avut loc un cutremur, de 5,7 grade, la 76 km de Ovalle.

NOTE __________________


[[1]] O sursă bună de informații este site-ul IAPG – International Association for Promoting Geoethics, http://www.geoethics.org

[[2]] După ce, anterior, am introdus termenii fracktiviști și roci digitale.

[[3]] Max Wyss și Silvia Peppoloni, Editori, 2015, Geoethics Ethical Challenges and Case Studies in Earth Sciences, Elsevier, 425 p.

[[4]] ibid, p. 3 – 14.

[[5]] Susan L. Cutter et al., 2015, Pool knowledge to stem losses from disasters, Nature, v. 522, p. 277 – 279.

[[6]] Munich Re, 2014, Topics Geo – Annual review of natural catastrophes 2013. Analyses, assessments, positions.

http://www.munichre.com/site/corporate/get/documents_E1043212252/mr/assetpool.shared/Documents/5_Touch/_Publications/302-08121_en.pdf

[[7]] Matteucci, R., et al., 2014, The geoethical promise: a proposal, Episodes, vol. 37, no. 3, p. 190-191.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Hmm, iată o atitudine înţeleaptă. Când ştiinţa merge la braţ cu conştiinţa atunci lucrurile iau direcţia bună. Dar aceasta se întamplă tot mai rar. Deobicei ştiina e confiscată de politicieni, generali şi oameni de afaceri pentru care lăcomia, orgoliul şi agresivitatea se constituie în mod de viaţă. Terra, pentru ei, nu mai e mama noastră, nici măcar casa noastră, ci doar vaca noastră bună de muls. Eh, o fi ea liniştită, dar când o mulgem cu atâta agresivitate şi-i o hrănim cu ‘fum’, nu e de mirare că uneori mai dă şi din ..copite.

  2. Imi aduc aminte ca vazand extrapolarile in viitor ale pagubelor produse de fenomenele hidro-meteo scapate de sub control mi-am explicat de ce politicul chiar actioneaza pe bune in directia corecta , aparent impotriva economicului . Intr-un domeniu ca asta pur si simplu nu isi permit ca piata si natura sa regleze singure peisajul .In plus la scara mare pagubele sunt certe si palpabile iar nota de plata anuala aflata in continua crestere e greu de ignorat .Bineinteles conspirationistii privesc peisajul cu binoclul intors si fac spume :) . Felicitari pt seria de articole .

  3. OFF-TOPIC

    Pentru cititorii unor articole în care am prezentat Inteligenta Artificiala (AI) sub diferite aspecte:
    Amelia;
    Fracturarea hidraulică 2.0: Cinco de Fraco, Octofrac și analize predictive în zăcămintele digitale;
    Era sistemelor cognitive: Inteligență Artificială + Big Data;
    Fracturarea hidraulică 2.0: Roci digitale, inteligență artificială, big data și soft computing);

    recomand o interesantă luare de poziție a unui medic neurolog, profesorul Richard A. Burton, fostul șef al neurologiei de la University Of california, San Francisco Medical Center at Mt. Zion.

    How I Learned to Stop Worrying and Love A.I.

  4. Comentariul era daca sa fie dati afara ge-ologii care lucra cu militarii care ajuta la distrugeri: bombe nucleare pe falii langa insule recalcitrante,arme geofizice si climaterice, fracturare distructiva pentru gaze,alimentare prioritar cu apa in cantitati enorme pentru fracturare la preturi de nimic (in comparatie cu consumul cetatenilor), minerit nociv, etc. Ce nu va convine de nu ati publicat comentariul? Ca se face gargara pe civili si se trage tare cu toate restrictiile si propaganda,si mai nou cu amenzile enorme,dar militarii care arunca explozibili, bombe cu diseminare de materiale nucleare, etc., alea nu se vad? ce etica e asta? Distrugerea e pentru unii muma ( ovrei) si pentru altii ciuma ( arabi, europeni, etc)? asta este cioara vopsita in stilul eticii!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro