sâmbătă, martie 2, 2024

Geometria haosului și prioritatea îndoielii

El a crezut în prioritatea îndoielii:
Nu ca o pată pe capacitatea noastră
de a cunoaște, ci ca esență a cunoașterii.
James Gleick, Genius: The Life and Science of Richard Feynman

Când îl voi întâlni pe Dumnezeu,
am de gând să-i pun două întrebări:
De ce relativitatea și de ce turbulența?
Și cred că El va avea un răspuns pentru prima.
Werner Heisenberg

Deși la prima vedere noțiunea de haos implică predominant dezordine, incertitudine și imprevizibilitate, ea poate fi, de asemenea, aparent paradoxal, asociată cu creativitatea, inovația și potențialul de schimbare. Mai mult, haosul, în această perspectivă, subliniază sensibilitatea la condițiile inițiale și faptul că, în ciuda aparențelor de dezordine, există modele și structuri subiacente care pot fi identificate și înțelese. Inedita abordare a conceptului de haos sugerează că în spatele lui se pot ascunde reguli și ordine mai puțin vizibile, care circumscriu un sistem complex unde mici variații inițiale pot duce la comportamente extrem de diferite în evoluția sa.

Într-o carte publicată în toamna anului 2022 (The Primacy of Doubt – From Quantum Physics to Climate Change, How the Science of Uncertainty Can Help Us Understand Our Chaotic World), profesorul Tim Palmer (Departamentul de fizică, Universitatea Oxford) ne invită la o incitantă explorare a fundamentelor științifice aflate la baza conceptelor de incertitudine și haos, precum și a modului în care diverse sisteme își pot pierde brusc stabilitatea aparentă, manifestându-se dezordonat și imprevizibil.

Palmer argumentează că efectul fluturelui (apud Edward Lorenz) este profund intermitent și, în consecință, ne putem lăsa amăgiți de un fals sentiment de siguranță cu privire la predictibilitatea unor sisteme precum vremea și economia, la care se mai adăugă clima, pandemiile, ba chiar și mișcarea planetelor, a căror predictibilitate este epitomul „ceasornicului” cosmic. Potrivit profesorului Palmer, există un „fir roșu”, un element comun care leagă toate aceste sisteme: geometria haosului, un tip de geometrie fractală descoperită de Ed Lorenz în anii ’60  și care ar avea aceeași importanță cu teoriile relativității (Einstein) și teoria mecanicii cuantice (Schrödinger și Heisenberg). Pe alt plan, geometria haosului, manifestată în structuri fractale complicate, ar deține cheia pentru înțelegerea incertitudinii și influența sa omniprezentă asupra lumii noastre.

De asemenea, se impune distincția între un haos de ordin inferior (sau haos cu puține dimensiuni) și un haos de ordin superior (sau haos cu multe dimensiuni). Termenul „dimensiune” se referă la numărul variabilelor care descriu sistemul studiat. Modelul „fluturelui” Lorenz (trei variabile) este un exemplu de haos de ordin inferior. Pe de altă parte, atmosfera, o parte integrantă a sistemului climatic, este un sistem fluid turbulent, ireversibil în timp, cu nori, jet stream-uri, cicloane, uragane, tornade, tot soiul de vânturi, gaze, cu literalmente trilioane și trilioane de vârtejuri și meandre având dimensiuni diferite. Toate acestea formează un haos de ordin superior, descris de ecuațiile Navier-Stokes. Omniprezenta turbulență a fascinat și a provocat continuu oamenii de știință (a se reciti motto-ul lui Heisenberg). Nu există o formulă simplă sau o unică ecuație care să descrie tranziția exactă de la curgerea laminară la cea turbulentă în toate situațiile.

Pentru a îmbrățișa geometria haosului este necesar să ne confruntăm cu prioritatea îndoielii: Suntem obligați să recunoaștem că, în ciuda abilităților noastre științifice, nu putem prezice cursul exact al vremii sau al climei cu o certitudine absolută.  Această incertitudine poate fi paralizantă, tentându-ne să ne retragem în negare sau în inacțiune.

Palmer recunoaște necesitatea de a accepta prioritatea îndoielii când analizează eforturile și realizările studiilor meteorologice: caracterul haotic impredictibil al vremii reprezintă călcâiului lui Ahile în predicțiile deterministe. El a dezvoltat conceptul de predicție de ansamblu  (ensemble prediction), care oferă previziuni operaționale probabilistice prin injectarea de „zgomot” în condițiile inițiale ale modelelor. La prima vedere, pare contrariant că adăugarea de „zgomot” (sub formă de numere aleatorii) unui model produce previziuni mai bune. Dar modelele „zgomotoase” oferă o mai bună reprezentarea a variabilelor stocastice din sistemele analizate. Practic, pentru a reprezenta un sistem haotic de ordin superior pe calculator, analiștii reduc mai întâi sistemul la unul de ordin inferior și apoi adaugă „zgomot” pentru a reprezenta scările de evoluție (de exemplu, micile vârtejuri atmosferice) care au fost eliminate prin reducția inițială.[1]

Injectarea „zgomotului” pentru a modela sistemele haotice de ordin superior este extinsă mult dincolo de predicțiile meteo.[2]

Prioritatea îndoielii și schimbarea climei

Capitolul 6, subintitulat Catastrofă sau doar călduț?, începe prin a prezenta două poziții diametral opuse (A și B) referitoare la schimbarea climei, împreună cu o întrebare simplă:

Cum putem încadra această schimbare într-o perspectivă consistentă cu prioritatea îndoielii?

A. Ne aflăm într-o criză climatică. Am ajuns în această stare prin arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele naturale. Acest lucru a început într-adevăr odată cu Revoluția Industrială și continuă până în prezent. De-a lungul acestei perioade, am eliberat înapoi în atmosferă sute de miliarde de tone de carbon, cea mai mare parte din acestea fiind stocate în sol timp de sute de milioane de ani. În acest fel, am crescut brusc concentrația de dioxid de carbon din atmosferă la niveluri care nu au mai fost observate de milioane de ani.

Aceste concentrații vor continua să crească și în viitor, dacă nu vom înceta să mai ardem combustibili fosili. Deoarece dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, emisiile noastre de carbon vor încălzi atmosfera, ceea ce va duce la schimbări catastrofale ale climei noastre, inclusiv valuri de căldură mortale, furtuni de o intensitate fără precedent și creșterea cu câțiva metri a nivelului mării cauzată de încălzirea oceanelor și de dezintegrarea calotelor de gheață. Iar carbonul pe care îl eliberăm în atmosferă va rămâne acolo pentru sute, dacă nu chiar mii de ani. Trebuie să oprim acum emisiile.

B. Astfel de avertismente alarmiste sunt complet exagerate. Dioxidul de carbon este ceea ce se numește un „gaz urmă” în atmosferă. Concentrația sa se măsoară în părți pe milion. De la începutul Revoluției Industriale, concentrația a crescut cu doar o parte la 10.000. Aceasta este o cantitate infimă. Într-adevăr, dacă calculați valoarea încălzirii datorate unei dublări a concentrației de dioxid de carbon, aceasta abia dacă depășește 1°C. Nu numai că nu este o catastrofă. Este abia perceptibilă. Temperaturile se schimbă cu mai mult de 1°C de la o zi la alta.

Și, bineînțeles, marea intuiție a lui Ed Lorenz a fost aceea de a realiza că o climă haotică nu se repetă niciodată. Pe această bază, un sistem haotic precum clima este mereu în schimbare și, prin urmare, nu putem fi niciodată siguri că o anumită perioadă caldă neobișnuită din atmosferă nu este doar efectul variabilității interne, chiar dacă perioada caldă este una record. În orice caz, predicția schimbărilor climatice este doar o prognoză meteo pe termen lung și, din nou, știm din teoria haosului că astfel de predicții pe termen lung sunt imposibile. Prin urmare, aceste previziuni privind valurile de căldură mortale și creșterea substanțială a nivelului mării sunt complet false.

În plus, modelele climatice sunt eronate și nesigure. Dacă ne uităm la predicțiile privind schimbările climatice făcute acum 30 de ani, modelele au prezis o încălzire prea mare. De altfel, când a făcut vreodată un model climatic o predicție care să se dovedească a fi corectă?

Și, în orice caz, creșterea concentrației de dioxid de carbon este un lucru de care ar trebui să ne bucurăm – prezența acestor molecule suplimentare de dioxid de carbon în atmosferă va ajuta plantele să crească mai puternic, înverzind astfel planeta.

Pentru a evita etichetele comune și bine-cunoscute, Palmer îi numește „maximaliști” pe adepții poziției A și „minimaliști” pe cei ai poziției B. Iar pentru a integra mai bine schimbarea climei într-o perspectivă consistentă cu prioritatea îndoielii, el mai oferă două răspunsuri suplimentare:

A1. Criza climatică este o manifestare a modului nostru de viață excesiv de decadent și risipitor. Noi am semănat vântul; natura culege acum furtuna. Așa cum a scris James Lovelock în lucrarea sa „Răzbunarea Gaiei”:

„Ca o doamnă în vârstă care trebuie să împartă casa cu un grup de adolescenți din ce în ce mai mare și mai distructiv, Gaia se înfurie și, dacă aceștia nu-și vor îndrepta comportamentul, îi va evacua.”

Trebuie să scăpăm cât mai repede posibil de dependența noastră de combustibilii fosili și să ducem o viață mai simplă, și mai în armonie cu natura.

B1. Decarbonizarea economiilor lumii va bloca creșterea economică a acestora, în special în părțile relativ sărace ale lumii în curs de dezvoltare, împiedicându-le să atingă standardele de viață pe care lumea dezvoltată le-a atins pe fondul energiei ieftine și cu emisii mari de carbon. Iar dacă împiedicăm creșterea economică a acestor țări mai sărace, vom bloca ratele ridicate de fertilitate umană pentru mulți ani de acum înainte, exacerbând problemele legate de creșterea nivelului populației și degradând și mai mult planeta. Toată această suferință economică este pur și simplu nemeritată – impactul schimbării climei nemijlocite asupra produsului intern brut global va fi minim. Și dacă schimbarea climei înseamnă că trebuie să ne adaptăm la noi norme meteorologice, așa să fie – ne putem permite acest lucru, nu este o mare problemă.

Cine au dreptate, „maximaliștii” sau „minimaliștii”? Aparent, argumentele ambelor părți par plauzibile. Dar prioritatea îndoielii, sub forma incertitudinii inexorabile prezente în modelele climatice, favorizează pe ultimii. Tim Palmer crede însă că adevărul se află undeva la mijloc. Iar pentru a micșora acea doză de incertitudine, el prezintă diverse aspecte ale modelării în care predicțiile de ansamblu (la care lucrează el însuși) ar putea contribui semnificativ precum microfizica norilor sau unele efecte de feedback.

O discuție separată este acordată laureatului Nobel pentru Fizică 2021, Syukuro Manabe de la Geophysical Fluid Dynamics Laboratory (GFDL) al Universității Princeton, ca pioner al simulărilor climatice. Împreună cu colegul Richard Wetherald, decedat înainte de 2021, Manabe a prevăzut două evenimente climatice (o răcire a stratosferei și un hot spot deasupra zonei arctice). Este, pe de altă parte, deplânsă decizia comitetului Nobel de a nu premia excepționalele lucrări ale lui Edward Lorenz, care, din anii 1960, au fundamentat teoria haosului. Lorenz a trăit până în 2008. De asemenea, Palmer nu citează criticile făcute de Freeman J. Dyson, colegul lui Manabe de la Institute for Advanced Study în Princeton:

Cifrele lui Manabe nu erau de încredere deoarece modelele sale computerizate nu simulau cu adevărat procesele fizice care au loc în atmosferă. De nenumărate ori [Manabe] a spus că scopul său atunci când a rulat modele computerizate nu a fost acela de a prezice clima, ci de a o înțelege. Dar nimeni nu l-a ascultat. Toată lumea credea că el prezicea clima, toată lumea îi credea cifrele.[3]

Și obișnuia să spună foarte ferm că aceste modele sunt instrumente foarte bune pentru a înțelege clima, dar nu sunt instrumente bune pentru a prezice clima.[4]

Alte câteva aspecte importante ale variațiilor climatice și a modalităților lor de simulare nu sunt, surprinzător, discutate sau măcar menționate de  Palmer: ciclurile Milanković (care introduc un element determinist în haosul climatic), existența Micii Glaciații (~500 ani), Optimul Medieval (~300 ani), minimele solare (Maunder, Spörer, Wolf).

Dacă Lorenz și celebrul său efect fluture ocupă multe pagini din carte, fizicianul și modelatorul climatic Tim Palmer nu menționează – surprinzător – efectul Hawkmoth – o reprezentare a instabilității structurale în sistemele dinamice (sensibilitate la structura matematică a unui model), spre deosebire de efectul celebru, care descrie instabilitatea dinamică (sensibilitate la condițiile inițiale). Pe scurt, efectul Hawkmoth explică de ce, pentru sisteme complexe și non-liniare, precum vremea și clima, mici erori de modelare pot produce mari erori ale predicțiilor, chiar și pentru intervale de timp scurte. Sau, mai simplu spus, poți fi arbitrar de aproape de ecuațiile corecte (structura modelului), dar tot nu ești aproape de soluțiile corecte (traiectoriile viitoare).[5]

Acceptând posibilitatea că modelele climatice sunt, în parte, greșite, Palmer atrage atenția:

În măsura în care știința schimbării climei se ocupă cu estimarea probabilităților diferitelor niveluri de schimbare climatică, este neștiințific să afirmăm că ne îndreptăm spre un maximalism climatic sau spre un minimalism climatic, sau chiar spre un punct intermediar specific.

 Adoptarea unei poziții specifice – minimalistă, maximalistă sau, într-adevăr, orice punct intermediar – este pur și simplu incompatibilă cu știința.

Apreciez această poziție de ne-implicare a științei în treburile politice. Spre cinstea lui, Palmer nu menționează niciodată energiile colorate în verde sau regenerabile. În disputa dintre „Știința a vorbit, ascultați ce spune știința!” și cei care cred că știința începe și continuă cu „Dubito, ergo cogito”, Palmer se limitează să o citeze pe fiziciana germană Sabine Hossenfelder: Știința nu spune să nu faceți pipi pe liniile electrice feroviare de înaltă tensiune. Știința spune doar că urina este un bun conducător de electricitate.

Concluzii

Geometria haosului, așa cum este descrisă în cartea lui Tim Palmer, este o parte esențială a științei incertitudinii, cu implicații potențiale impresionante pentru fizica fundamentală, aflată în prezent în criză din cauza eșecului continuu de a înțelege natura universului întunecat și a aparentei incapacități de a unifica teoria gravitațională a lui Einstein cu mecanica cuantică.

În centrul teoriei haosului se află conceptul de dependență sensibilă de condițiile inițiale. În esență, o schimbare minusculă în punctul de plecare al unui sistem poate duce la rezultate foarte diferite, făcând imposibile previziunile pe termen lung. Acest lucru este surprins în mod minunat de emblematicul efect fluture, în care un fluture care bate din aripi într-un loc poate, în teorie, să declanșeze un uragan în întreaga lume. Totuși, această imprevizibilitate inerentă nu este sinonimă cu hazardul. În schimb, ea este guvernată de geometria haosului, o ordine ascunsă manifestată prin structuri fractale autosimilare. Aceste modele complicate, precum setul Mandelbrot, care se ramifică la nesfârșit, dezvăluie frumusețea și ordinea care stau la baza manifestărilor aparent aleatorii ale haosului.

Prioritatea îndoielii nu devine astfel o lamentație pentru lipsa cunoașterii absolute, ci un instrument puternic pentru a naviga în acest peisaj haotic. Ne obligă să acceptăm incertitudinea, să recunoaștem limitările inerente ale predicției și să cultivăm o mentalitate flexibilă și adaptabilă. Acest lucru este deosebit de relevant în domenii precum știința climei, unde sistemele complexe sfidează modelele deterministe. Acceptând îndoiala, putem depăși previziunile simpliste și putem dezvolta în schimb previziuni probabilistice solide, ceea ce ne permite să ne pregătim pentru o serie de situații viitoare posibile, în loc să ne agățăm de o certitudine singulară și iluzorie.

Prioritatea îndoielii favorizează, de asemenea, o apreciere mai profundă a limitărilor inerente ale cunoașterii umane. Ne reamintește că universul nu este o colecție statică de fapte care așteaptă să fie descoperite, ci mai degrabă o tapiserie în continuă evoluție, țesută din firele incertitudinii. Acest lucru ne provoacă să trecem dincolo de orgoliul cunoașterii absolute și să adoptăm în schimb o poziție mai umilă, mai curioasă. Îndoiala nu devine o barieră în calea înțelegerii, ci mai degrabă un catalizator pentru explorare, împingându-ne să punem întrebări, să experimentăm și să ne perfecționăm continuu înțelegerea lumii din jurul nostru.

Mai mult, prioritatea îndoielii favorizează o înțelegere mai profundă a noastră înșine. Creierul uman, cu rețeaua sa complexă de neuroni, este un prim exemplu de sistem haotic. Gândurile, sentimentele și deciziile noastre nu sunt guvernate de legi deterministe, ci mai degrabă apar dintr-o interacțiune complexă de factori interni și externi. Acceptând incertitudinea inerentă a minții umane, putem cultiva o mai mare conștiință de sine, înțelegând că gândurile și acțiunile noastre nu sunt predeterminate, ci evoluează în mod constant ca răspuns la lumea în continuă schimbare din jurul nostru.

Dansul dintre geometria haosului și prioritatea îndoielii poate părea paradoxal, însă deține cheia pentru a debloca o înțelegere mai profundă a noastră și a universului. Acceptând incertitudinea, recunoscând limitele predicției și cultivând o mentalitate flexibilă, putem naviga în furtuna învolburată a haosului și putem găsi sens și scop în modelele sale complicate. Aceasta nu este o capitulare în fața necunoscutului, ci mai degrabă o invitație la explorarea adâncurilor sale ascunse, la dansul cu necunoscutul și la găsirea frumuseții și a minunii în tapiseria în continuă evoluție a îndoielii și a incertitudinii.

Dacă geniul numit Richard Feynman a crezut în prioritatea îndoielii, înseamnă că aceasta nu este o slăbiciune, ci o necesitate, un instrument vital. Visul determinist al controlului absolut al climei se prăbușește în fața realității haotice. Nu mai putem prezice evoluțiile exacte ale schimbării climei cu o certitudine de nezdruncinat. În schimb, îndoiala ne obligă să acceptăm mai multe scenarii și să recunoaștem umili limitele inerente ale cunoașterii noastre. În loc să căutăm o soluție singulară, definitivă, trebuie să abordăm o strategie flexibilă și adaptabilă.

După cum ne reamintește James Gleick (Chaos:  Making a New Science), haosul nu este opusul ordinii, ci o parte a acesteia. Așadar, haideți să acceptăm incertitudinea, deoarece în curenții învolburați ai haosului am putea descoperi puterea transformatoare a îndoielii, care ne va ghida spre un viitor în care umanitatea și natura coexistă în armonie, nu în discordie.


[1] Palmer, T., 2017, The primacy of doubt: Evolution of numerical prediction from determinism to probability, J. Adv. Model. Earth Syst, vol. 9, pp. 730 – 734.

[2] Bahrpeyma, F., Cranganu, C., and Bahman Golchin, G., 2015, Improving the Accuracy of Active Learning Method via Noise Injection for Estimating Hydraulic Flow Units: An Example from a Heterogeneous Carbonate Reservoir, in C. Cranganu et al. (eds), Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, Springer, pp. 225 – 244.

[3] Dyson, F. J., 1999, The Science and Politics of Climate, American Physical Society, v. 8, no. 5.

[4] https://e360.yale.edu/features/freeman_dyson_takes_on_the_climate_establishment

[5]  Thompson, E. L.  2023, Escape from Model Land – How Mathematical Models Can Lead Us Astray and What We Can Do About It, Basic Books, New York, 248 p.

Distribuie acest articol

211 COMENTARII

  1. In ceea ce priveste modelul matematic al teoriei haosului, pentru initiere, se poate studia:

    Alfred Peris Manguillot, Karl-Goswin Grosse-Erdmann – Linear chaos (2011, Springer)

    Haosul neliniar este mai complicat si mai dificil de studiat din punct de vedere al modelului matematic, datorita complicatiei create de neliniaritatea ecuatiilor si operatorilor care intervin. Ecuatiile Navier-Stokes se incadreaza aici si multe aspecte privind ecuatiile Navier-Stokes nu sunt inca studiate pe deplin. Pentru Navier-Stokes, o carte buna este „Hermann Sohr – The Navier-Stokes Equations – An elementary Functional Analytic Approach, Birkhauser, 2001”

  2. Va multumesc pentru semnalare, domnule profesor.
    Permiteti-mi, va rog, o corectura: Sabine Hossenfelder nu este geofizician, este fizician teoretician. Imi amintesc dintr-o declaratie a ei: am terminat matematica dar nu exista buget pentru noi angajari. Asa ca mi-au spus: incearca la fizica ca aia cauta :))

  3. Interesant dar extrem de complicat și încă neclarificat, nici matematic, nici filozofic.
    Aș face o deosebire între Chaos și Hazard. În sensul că Haosul poate fi matematizat/geometrizat pornind de la niște premise. A spus-o și Eminescu în Luceafărul:
    ” Din chaos, Doamne,-am apărut
    Și m-aș întoarce-n chaos.
    Și din repaus m-am născut.
    Mi-e sete de repaus!”
    Premisele ar fi Nașterea și Moartea într-un timp limitat, omenesc. În acest sens, haosul și repausul apar ca forme ale unei metafizici divino/umane în care legea o impune Hazardul.
    Așa că apare un fel de concluzie, respectiv că haosul este guvernat de o dialectică a Hazardului.
    Și tot ca un fel de concluzie, Dumnezeu Creatorul constata la terminarea fiecărei creații că a văzut Dumnezeu că, de exemplu, lumina e bună. Altfel spus, nici măcar Dumnezeu nu știa aprioric dacă creațiile sale sunt bune…
    Totul pare că ceea ce este frumos în Lume este rodul acțiunii Hazardului. Orice principiu aprioric este relativ, un fel de joc al rațiunii care nu duce nicăieri, ba chiar ne duce la pierzanie. Exemple: teoria Big Bang, paradoxul neînțelegerii gravitației și al materiei/energiei întunecate/negre, etc.
    Pentru ca Lumea să existe și să fie frumoasă ar trebui să nu pornim de la Rațiune ci de la Hazard….

    • ” Din chaos, Doamne,-am apărut
      Și m-aș întoarce-n chaos.
      Și din repaus m-am născut.
      Mi-e sete de repaus!”

      Eminescu a spus-o pentru ca citise carti serioase deja aparute in jur de mijloc de secol 19, dovada a faptului ca fizica si matematica erau la acel moment deja la curent cu functionarea universului, asa cum o cunoastem azi( inca aproximativ, totusi, in sensul ca mai exista multe enigme).Si hazardul este studiat prin matematica, fenomenele aleatorii fiind studiate de teoria probabilitatilor si teoria fuzzy.

      Daca „jocurile ratiunii”( in fapt, nu sunt deloc jocuri, ci studii stiintifice extrem de serioase) nu duc nicaieri, inseamna ca totul e inutil, nimic, niciun drum, nu duce nicaieri!

      • Nu doar atit, domnule. Profesoara de romana ne spunea ca Eminescu chiar asistase la cursuri de fizica, nu-mi aduc aminte bine, la Viena, la Berlin sau la ambele. (Cred ca atunci am auzit pentru prima oara numele Schopenhauer).
        Pare ca partea citata de dumneavoastra (ca si celelalte folosite de niste neica nimeni in a-l face pe Eminescu precursor al lui Einstein) e chiar urmarea audierii unor cursuri de fizica transpuse genial in poezia pe care o iubim cu totii. Pare ca Poetul a inteles mai multe din cosmologie decit multi dintre fizicienii de profesie ai acelor vremi!

      • Eu unul mă îndoiesc că Dialectica duce ca singură soluție la Rațiune. Este aproape imposibil să nu mai existe și alte soluții. Ca părere, Rațiunea este cea mai proastă soluție, ducând la autodistrugere.

        • Exista o singura solutie : ,, Calea , Adevarul si Viata . ” Restul sint rataciri .
          Cit despre ratiune ….
          ,,Unde este gindul tau acolo este si inima ta ”
          ,, Sus sa avem inimile ” . Adica la Dumnezeu , Lui sa le daruim .
          ,,Tine mintea ta in iad si nu deznadajdui” .
          ,, Cea mai mare filosofie a vietii este sa gindeasca omul la faptul ca este muritor ” . Adaug eu ; nu odata pe an ci in fiecare minut al vietii .

      • In poezia lui Eminescu chaos inseamna neant . Neantul este energie necreata , este ceea ce omul defineste ca lipsa materiei . Pentru mintea omeneasca e dificil sa cuprinda starea de ,, lipsa a materiei ” .
        ,,Și din repaus m-am născut.
        Mi-e sete de repaus!”
        Si din Dumnezeu m-am nascut
        Mi-e sete de Dumnezeu !

  4. Buna ziua,
    Aveti vreo opinie fata de cercetatoarea „solara” Voalentina Zharkova (Northumbria U), care crede ca din cauza scaderii activitatii Soarelui urmeaza o perioada de racire severa a temperaturii pe Terra intre 2030-2050, care va produce foamete si altele? Ea sustine ca inceputul scaderii activitatii Soarelui a ffost oservata din 2015, iar NOAA si NASA au observat asta, dar nu au publicat datele.

    https://freewestmedia.com/2023/09/26/solar-researchers-sound-the-alarm-to-deaf-ears-severe-cold-and-food-shortages-as-early-as-the-2030s/

    • Dr. Valentina Zharkova este cunoscută prin studiile sale despre influența Soarelui asupra climei terestre, influență care, potrivit cercetărilor și a grupului pe care îl conduce, nu este cuantificată și apreciată la justa sa valoare.

      Mai este cunoscută și pentru faptul că un studiu publicat în revista Nature a fost retras în 2020 de editorul publicației, la un an după publicare, chiar dacă a fost peer-reviewed și deja citat de alți cercetători:

      Retraction Note: Oscillations of the baseline of solar magnetic field and solar irradiance on a millennial timescale

      Din păcate, revista Nature nu este străină de aceste practici: studii acceptate după peer-review devin inacceptabile după publicare și sunt retrase. Bineînțeles, motivele adevărate, nu cele invocate, sunt binecunoscute. Din cei patru co-autori, numai fiul doamnei Zharkova a fost de acord cu retragerea studiului. Ceilalți trei co-autori au respins decizia editorului, afirmând că retragerea reprezintă un pas rușinos pentru a ascunde faptele adevărate despre mișcarea orbitală a Soarelui și a Pământului raportate în lucrarea retractată, în răspunsurile noastre la comentariile recenzenților și în lucrările ulterioare.

      https://retractionwatch.com/2020/03/04/heavily-criticized-paper-blaming-the-sun-for-global-warming-is-retracted/

      • Povestea e mai complicată și s-a mai discutat în urmă cu câțiva ani, tot la articolele publicate de Dvs aici.

        Lucrurile au mai evoluat din 2015 încoace, iar predicțiile din 2015 cu privire la actualul ciclu solar au eșuat complet. Actualul e mult mai intens decât cel precedent (2009 – 2019) și e mult mai intens decât toate predicțiile de pe vremea aceea. Totuși, nu se compară cu ciclurile 21, 22 sau 23, pe vremea când încălzirea era reală.

        Pe de-o parte, dogma încălziristă pretinde că Soarele are doar un efect nesemnificativ asupra încălzirii Pământului și se invocă, bineînțeles, consensul 😀 însă corelația dintre activitatea Soarelui și evoluția climei din ultimii 1000 de ani e destul de evidentă:

        https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_cycle#/media/File:Carbon14_with_activity_labels.svg

        Pe de altă parte, dacă regula Gnevyshev-Ohl se respectă, viitorul ciclu solar va avea o activitate mai redusă decât cel actual, iar predicțiile Dr.Zharkova rămân în continuare valabile. Cam prin 2035 ne lămurim.

        https://geo.phys.spbu.ru/~ned/Publications.files/Zolotova_Ponyavin_GA_2015.pdf

      • Va multumesc pentru raspuns, domnule profesor.
        Pare ca aceeasi idee – influenta determinanta a Soarelui asupra temperaturilor de pe Terra – o sustine si prof. Nir Shaviv. Aveti vreo opinie despre lucrarile acestuia?
        Va multumesc.

        • Profesorul Nir Shaviv cercetează o multitudine de subiecte interesante pentru mine: difuzia razelor cosmice în galaxia dinamică, legătura raze cosmice solare-climă, apariția stărilor extrem de luminoase (super-Eddington) în evoluția stelară etc.

          Un studiu relativ recent (2023), al cărui prim autor este prof. Shaviv, a intrat deja în bibliografia studenților de la cursurile mele de Climate Change. Sunt prezentați diverșii factori, în ordinea importanței, care au controlat și controlează în continuare clima terestră din eonul Fanerozoic:

          Explorăm factorii principali ai climei, care par să explice o mare parte din oscilațiile climatice. Primul este tendința pe termen lung a CO2 atmosferic datorată proceselor geologice, în timp ce al doilea este ionizarea atmosferică datorată mediului galactic în schimbare. Alți factori determinanți, cum ar fi albedo și efectele geografice, sunt de importanță secundară. În această trecere în revistă, acordăm o atenție deosebită problemelor care pot afecta măsurătorile de temperatură obținute din izotopi de oxigen, cum ar fi modificările pe termen lung ale concentrației de δ18O din apa de mare.

          Detalii,

          The Phanerozoic climate

  5. „Prioritatea îndoielii” reprezinta cel mai mare dusman al celor care vor sa aduca lumea intr-o stare de saracie lucie prin asa-numitul „terorism climatic”. Prioritatile unora sunt cu totul altele, mai precis cum sa distruga cat mai repede lumea civilizata si economiile lumii occidentale.
    Deja, aceste voci propagandistice incep sa se auda din ce in ce mai slab, iar asta pentru ca lumea incepe sa inteleaga si sa vada concret efectele dezastruoase ale acestor politici climatice implementate fara discernamant, iar drept urmare propaganda eco devine doar ceva fara sens si fara impact asupra lumii.
    Indoieli au doar cei care gandesc cu mintea proprie. Pentru ceilalti exista propaganda.

  6. Relativitatea este efectul neascultarii primilor oameni . Efectul caderii in pacat al primilor oameni , din care ne tragem toti . Este rezultatul manifestarii omului ca indoita fire . Pina la venirea in fire despre care vorbesc Sfintii Parinti dar mai ales Sfinta Scriptura .

    • Geneza 8:22 NTR
      „Atât timp cât va fi pământul, nu vor înceta semănatul și seceratul, frigul și căldura, vara și iarna, ziua și noaptea“.

      • Se pare ca acest citat din Biblie e un neadevar flagrant! Semanatul si seceratul au inceput a se manifesta destul de tarziu, la cateva miliarde de ani dupa nasterea planetei pamant si la multe zeci de mii de ani dupa aparitia omului, adica acum vreo 14 000 de ani! Cu frigul sunt de acord, doar ca in erele glaciare cu caldura se sta foarte prost si, in fapt, nu mai era deloc caldura. – deci si aici ar fi o problema, pentru ca in erele glaciare, caldura incetase!

        Vad ca nu se face referire la toamna sau primavara!

        Sa ma interesez cum era vremea la Bizant in perioada domniei imparatului Constantin cel Mare, pentru ca banuiesc ca acest citat a fost reformulat si statuat, exact in acele timpuri!

        Pacat ca nu se precizeaza ca cele mai sus mentionate, vor inceta, cand nu va mai fi pamantul, doar pe pamant, nu si pe alte planete !!!

        • Dumneavoastra nu ( prea ) sinteti de acord cam cu nimc din ce este scris in Sfinta Scriptura . Puteti sa o ignorati . Caluziti-va dupa alte aiureli . Sint pline bibliotecile lumii de scrieri omenesti ….

        • Textul citat – așa cum arată de fapt ca este din Geneza – ar trebui să ne ducă cu gândul ca este mult mai vechi decât anii domniei lui Constantin – împărat al Imperiului Roman de Răsărit. Și dacă ne amintim și de manuscrisele de la Marea Moartă putem merge în timp cu peste o mie de ani. Și Biblia, ca ori ce scriere să nu o lum ad literam ! La vremea primelor scuaruri – Scripturi, agricultura era nouă și principala ocupație, Tara lui Israel nefiind departe de unul din renumitele grânare ale antichității – numit și Semiluna Fertilă.

    • Sa intelegem, deci, ca dupa „venirea in fire despre care vorbesc Sfintii Parinti dar mai ales Sfinta Scriptura” relativitatea, ca lege ce guverneaza universul, va inceta sa mai produca efecte !? Se va schimba viteza luminii oare? Dar despre gravitatie ce parere aveti? Tot „efectul neascultarii primilor oameni ” ? In privinta gravitatiei ce zice sfanta scriptura?

      Stimate domnule Popescu, sa intelegem cumva ca si haosul, prezentat a se manifesta asa cum arata domnul Cranganu mai sus, este „efectul neascultarii primilor oameni ” ? Daca da, inseamna ca monografiile matematice de care eu aminteam mai sus sunt lucrarea diavolului ?

          • @ :)
            Avea dreptate Mel Brooks care era si scenarist.
            Mai mult decat atat, sunt 613 si 10 sunt doar ceea ce s-ar numi cred abstract-ul in lucrarile academice.
            Mai mult decat atat, la reintoarecere de pe muntele Sinai, Moishilica fiind balbait si vazand ca evreii faceau paranghelii cu vitelul de aur s-a blocat saracul si s-au spart toate tabletele.
            Le-a scapat dfin mana? A dat cu ele de pamant de nervi?
            :))

          • Dramatic motivul si momentul darii de pamant cu una dinTable.
            Un detaliu important este legat de dificultatile de locutiune ale lui Moise si de faptul ca Aaron a preluat functia de comunicator cu poporul ales. Daca nu a inteles bine instructiunile transmise de Moise?!

            • Moise era COO pentru emigrarea in masa in tara promisa de D-zeu.
              Din cauza altercatiilor cu D-zeu Moise a ajuns doar pana la granita.
              Aaron si familia erau pastori originari din sudul desertului Negev si ajunsi in Etiopia (Kush in ebraica. Kushim sunt referiti si astazi in Israel in vorbirea curenta cei care sunt de culoare).
              Moise omorase un militian de al faraonului care batea evrei.
              Aaron si familia erau parte din conducerea colectiva care il sprijinea pe COO.
              Pentru ca Moise sa casatorise cu una dintre cele sapte fete (Tziporah – pasare in ebraica si un nume destul de frecvent).
              Jetro i-a recomandat lui Moise sa delege dintre atributii altora.

      • Opinia mea este că relativitatea nu guvernează Universul . Daca ne referim la Univers că fiind ceea ce definesc dicționarele . Eu nu consider relativitatea că fiind lege . Pentru mine lege este numai cea instituită de Dumnezeu . In Univers guvernează Dumnezeu . Pe pămînt oamenii fac tot posibilul sa Îl ,,faulteze,, pe Dumnezeu facindu-se de multe ori pe ei înșiși ,,dumnezei ,, și ignorind îndreptarul de viață lăsat noua de ….Dumnezeu . Haosul ,la capacitatea mea de înțelegere , este definit ca ,,lipsa lui Dumnezeu ,, .Mai exact excluderea Lui de către oameni fără de Dumnezeu . Eu nu studiez haosul .Am lucruri mai importante de făcut . Nu știu la ce monografii faceți referire . Pentru mine matematica este un instrument pentru viața . Viața pe pămînt adică . Dincolo de viață pământească este viața care nu se supune matematicii Ada cum o cunoaștem noi . In plus , matematica este simpla sau complicata în funcție de cît de mult dorește fiecare sa își complice viața . Și asta e valabil pentru toate celelalte științe . Mie pună la aceasta vârstă mi-a folosit numai matematica studiata pina la clasa a 10-a . Ba as putea sa adaug că algebra studiata intr-a 10-a nu mi-a folosit . Dar a trebuit să o înghit că sa își poată face norma profesorul . Cît îl privește pe diavol …el ,,lucrează ,, prin oameni fără de Dumnezeu . Pe cale de consecință Dumnezeu lucrează prin oameni fără de ….diavol . Depinde pe cine cunoaștem și recunoaștem de Stapin . A! Mai Sint unii oameni care se cred proprii lor stăpâni ….ce sa zic ….demni de mila….

    • Ma surprinde ca nu argumentati ca structurarea ordinii (morale) se face prin Logos. Evanghelistul Ioan, probabil alături de Luca, cel mai educat și mai elenizat dintre evanghelisti, o spune pe șleau. Fără a conceptualiza un fenomen rămânem în haos. Primul pas este sa-l recunoaștem și sa-i dam un nume. Pana la cauze și soluții este însă un drum lung.

  7. In ce priveste haosul atmosferic si schimbarea climei, admir ideile expuse, neputindu-ma pronunta.(Nu am competenta necesara. Nu putem sa spun „incompetent”. -?!!!-)
    Dar analizind perioadele de haos social, e de remarcat ca atunci cind in haos nu apare o forta care sa disciplineze partile implicate, ramie haos for ever. Poate i se aplica un model matematic, poate nu.

    (Este raspunsul matematicienilor. In junetea mea, s-a incercat sa se aplice tot felul de teorii matematice la evenimente istorice, dar nu prea s-a reusit. In sensul ca poti dovedi ceva, utilizind o formula sau un sir de formule, dar altul poate dovedi exact opusul! Cu alte formule.)

    Banuiesc ca si in haosul din fizica sau matematica se intimpla acelasi lucru.
    Deci, cred ca ar trebui sa existe o impartire strict metodologica intre haosuri ce se vor disciplina (si cand, cum) si haosuri ce nu se vor disciplina niciodata. Nu doar haosuri simple si complexe (dupa numarul de variabile componente.)

    • Ati atins o chestiune extrem de complicata și mai polarizata decât schimbarea climei.
      Ma tem ca in societate atunci când apar forte care vor sa disciplineze haosul aducerea la ordine se face prin revoluții și războaie. În același timp societatea umana nu se poate structura coerent in lipsa acestor forte. Pentru ca de mii de ani oamenii tanjesc dupa ordine (in 1990 se chema Liniste!) și de cele mai multe ori ajung la dictatura și măcel. În lumea fizicii când se ciocnesc doi atomi rezultanta este lipsita de efect etic, poate rezulta o noua molecula, astfel stau insa lucrurile în relațiile dintre oameni. Oamenii vor sa-si păstreze identitatea. Ma opresc aici ca divaghez.

      • Multumesc!
        Stiu cat de greu e sa aplici formule matematice la societatea umana. Poate ca viitorimea va reusi.
        Dar haosul din societate poate fi oprit si prin pace si comert. Ganditi-va la razboiul de 30 de ani din Germania si ce a urmat dupa pace. Sau la sec. XV din Japonia. Etc.
        Intii trebuie definit haosul in societate si apoi vazute rezolvarile.
        Dar, da, divagam de la subiect. Un subiect foarte interesant.
        Pe mine ma interesa daca matematicienii au impartit haosul -in teoriile lor- in haos temporar, ce se poate echilibra (si cum) si haos permanent. Haos ce nu poate sa se echilibreze. Sau nu se paote echilibra prin fortele interioare.
        In societate, poate veni o armata mai puternica sau o alianta care sa stopeze un razboi. Sau o minte luminata sau doar norocoasa, care sa puna ordine.
        In fizica exista asa ceva? O forta exterioara care ordoneaza si disciplineaza haosul?

  8. https://www.g4media.ro/cate-celule-au-existat-pe-pamant-de-a-lungul-istoriei-sale-cum-a-avut-loc-productia-de-energie-si-molecule-necesare-vietii-de-a-lungul-timpului.html

    O problema de veacuri a omenirii , ce sa mai tura vura … Ma intreb de ce oare truditorii planetei care produc valoare adaugata trebuie sa plateasca ( prin intermediul guvernelor care jecmanesc legal pe truditori ) pentru ideile aiuritoare ale unor ,,cercetatori ” si ,, savanti ”….

        • @Robert
          Metoda asta nu este pentru spalatul picioarelor ci pentru bataturici.
          In Romania se folosea piatra ponce.
          Ma refeream la unii carora li s-a spus sa spele picioarele altora.
          :))

          • Piatra ponce? Hai sa starnesc ceva. Asta-i piatra vulcanica nu?
            Cat despre spalatul picioarelor altora, am doar sotia copkilu si pe Isus. In rest las la pestisori.
            Inclusiv memecii…hahaha

            • Yep, vulcanica, efuziva dar de un tip special.
              Doua vorbe:
              1 – auzind pe cineva spunind „piatra pons” mama l-a corectat spunind ca numele vine de la un geolog italian, Pietro Ponce, motiv pentru care trebuie sa-i spune Piatra Ponce. Eu nu am reusit sa gasesc pe undeva numele Pietro Ponce;
              2 – a fost o eruptie vulcanica submarina uriasa de care lumea nu a prea stiut pina cind la suprafata oceanului nu a aparut un strat de 5 metri x 400 kmp de Piatra Ponce alcatuit din bolovani de Piatra Ponce, unii mari cit un SUV! Iaca-i buna si Wikipedia la ceva, ca de-acolo am luat link-ul: https://www.rnz.co.nz/national/programmes/ourchangingworld/audio/2018648947/havre-the-world-s-largest-deep-ocean-volcanic-eruption

            • Nu există nici un geolog italian cu numele Pietro Ponce, de aceea nu l-ați găsit. Românii au tradus pur și simplu termenul francez „pierre ponce” (Ponce = Roche volcanique vitreuse, parfois porphyrique, de composition rhyolitique, dacitique ou andésitique, très poreuse, ce qui la rend parfois moins dense que l’eau, et qui sert à polir. On dit aussi pierre ponce.).

              La rîndul lor, francezii au creat termenul plecând de la latinescul pomex, -icis, provenit din latina clasică pumex, -icis. De aici, apare și termenul folosit în engleză, pumice. Romanii mai numeau piatra respectivă Spuma Maris, care nu are nevoie de traducere în română.

  9. Să intrăm un pic in lumea minunată a chimiei organice:

    CO2+H2O –-> C6H12O6 + O2 (*)

    C6H12O6=glucoza

    Aceasta este ecuația fotosintezei.

    De ce este importantă? Pentru că avem imbecili, si nu puțini, care consideră CO2 poluant. Le atrag atenția că dacă CO2 este zero, O2-oxigenul devine zero, glucoza (esențială pentru plante) nu mai apare, plantele vor dispărea, animalele de asemenea.

    Nivelul de CO2, minimum minimorum, este de 150 ppm. (părți per milion). Mai jos de atât viața dispare.

    Nivelul de CO2 actual este 400ppm

    Nivelul optim ar fi de 1000-1600 ppm (1000 ppm se folosește in sere pentru creșterea recoltei).

    Dacă faci respirație artificială cuiva, Sărutul vieții, 40000 (patruzeci de mii) ppm. Toxicitatea apare pe la 60 000.

    Unii, tot imbecili, ar putea spune: vezi că CO2 poate fi toxic și de aia…

    Pe aceia ii rog să imi dea exemplu de ceva care nu omoară dacă este prea mult și inainte de a răspunde să caute doza letală a substanței respective. (Ei, ce aș putea învăța eu de la un… inginer?!, a întrebat Nicolae Iorga, iar Ionel Brătianu i-a răspuns: Măsura, domnule profesor, măsura!…) si ce nu te omoara te intareste!

    Indicație: oxigenul dacă are presiune parțială prea mare, atunci devine toxic, deci ar trebui declarat poluant?

    (*) O săptămană plăcută in natură verde, asigurată de CO2!

    🌺 Robert Imberger – Studii de fizică nucleară și termohidraulică la Universitatea Technică din Aachen:

    “Duminica trecută am fost la o piață săptămânală locală.

    A existat un stand al partidului Verzilor pe tema „Protecția climei”. Am fost abordat de un membru al partidului VERDE ca un „trecător” despre problema CO2 din lumea noastră.

    M-am gândit în sinea mea… tocmai ai ajuns la persoana potrivită.🤣🥳

    Întrebarea mea către reprezentantul climatului (aproximativ 28-30 de ani vârstă): „Cât de mare este conținutul de CO2 în aer ???”

    Răspunsul lui: „Mare !!! Foarte mare !!! Spre foarte foarte mare !!!”

    Eu: „Cât de mare ???” – „Ce procent ???”

    El: „Nu știu!”🙄

    Aha, te credeam… un adevărat cunoscător !!!😁

    Așa că am tot întrebat: „Ce mai este în aer?”

    El: „Oxigen !!!”

    Eu: „Corect !!!

    Şi ce procent ??? „Nu știu !!!” a fost răspunsul lui.

    I-am explicat că probabil este în jur de 21%.

    I s-a părut plauzibil.🤔

    Continui: „Ce alte gaze mai sunt in aer ???” clătinare din cap…. Ridică din umeri…😅

    Eu: „Gaze nobile !!! Argon, Xenon, Neon, Krypton…!!!

    Ai auzit vreodată ??? Dar ele reprezintă doar puțin sub un procent în total!”

    Uimire gânditoare.

    Am repetat ultima intrebare… Din nou (acum enervat) ridică din umeri și dă ochii peste cap…🙄

    Eu: „Ai auzit vreodată de azot ???” „Oh, da, corect… azot !!!

    Da, avem și asta în aer!”

    Eu: si ???

    Câte procente ???”

    El: Ridică din umeri din nou. Am simțit că s-a săturat de mine. Dar nu m-am dat bătut şi i-am explicat că era cam 78%.

    Flyer-ele de propagandă pe care le ținea în mâna stângă se scufundau din ce în ce mai jos.😅

    El, după o aritmetică mentală rapidă (a simțit undeva pe la 60%): „Asta nu se poate, nu te cred, că atunci nu ar mai rămâne nimic pentru CO2-ul lor de LA PARTIDUL VERDE ŞI NU PREA MAI RĂMÂNE NIMIC PENTRU PROPAGANDA LOR FALSĂ DE SALVAT CLIMA !!!”

    Eu: „Exact !!!

    Ai dreptate !!!

    Cel puțin aproape !!! Pentru că există doar 0,038% CO2 în aerul pe care îl respirăm!😄

    Pur și simplu nu m-a crezut și m-a părăsit.😅

    • @neamtu tiganu, si cum probabil ca stiti, apa (H20) bauta in deodata in cantitati foarte mari e toxica si ea, mortala. Pentru ca schimba nivelul ionilor de sodiu in sînge, zic specialistii.
      Gluma suedeza: Faceti economie la electricitate: mergeti cu masini Diesel!

    • În ecuația Dvs ați uitat ce e mai important, respectiv efectul energiei solare, al luminii/fotonilor. Practic, prin fotosinteză, energia solară se înmagazinează în carbohidrați, care la rândul lor constituie energie pentru materia vie. Omul este de fapt Fiul Luminii.

  10. Teoria haosului si dinamica neliniara ne invata ca pana si o mica schimbare poate avea, dupa un numar de iterari, consecinte mai mult sau mai putin mari. Aceasta nu inseamna insa ca orice sistem haotic e total impredictibil; se pot face predictii rezonabile pe termen scurt/mediu, in functie de sistem. De exemplu sutele de miliarde de tone de CO2 pompat in atmosfera, chiar daca nu reprezinta un procent insemnat din totalul atmosferei terestre, pot avea consecinte nebanuite dupa un numar de iterari (adica ani). Cum sistemul este puternic haotic si mixing (curenti, vant, oceane, etc) numarul de iterari nu e neaparat mare. Uneori in sisteme dinamice sunt suficiente 10-20 iterari pentru a obtine o buna aproximare a multimii limita. Schimbarile sunt neliniare.

  11. Cercetare climatică publicată în Ungaria

    La nivel mondial, este din ce în ce mai mult acceptat faptul că multe boli de origine alimentară sunt asociate cu schimbarea climei. Scopul prezentei cercetări este de a investiga dacă schimbările în numărul anual de boli de origine alimentară înregistrate în Ungaria pot fi corelate cu vreun parametru climatic, deoarece este rezonabil să presupunem că acestea pot fi legate de schimbarea climei.

    Zece parametri și indici climatici au fost examinați ca potențiali factori de influență. A fost utilizat un model de regresie liniară multiplă, folosind metoda de eliminare inversă pentru a găsi factorii climatici care au un efect semnificativ asupra numărului anual de boli transmise prin alimente.

    S-a constatat că temperatura medie anuală a fost singurul factor de predicție semnificativ al numărului anual de toxiinfecții alimentare înregistrate și că 22,0% din variația totală a numărului anual de toxiinfecții alimentare poate fi explicată prin temperatura medie anuală. Trebuie remarcat faptul că această relație este negativă, având în vedere că acestea sunt derivate din serii temporale cu tendințe opuse. Acest fenomen poate fi explicat prin procesul de evoluție și adaptare a faunei infectante.

    https://www.met.hu/ismeret-tar/kiadvanyok/idojaras/index.php?no=2023.2.4

    =============================================================

    Cum să faci cercetare și să fii publicat în era angoasei climatice? E foarte simplu:

    Emiți ipoteza corectă politic:

    „Trebuie să existe o legătură între creșterea temperaturii medii globale și toxiinfecțiile alimentare”

    Apoi exclami:

    Da, am găsit-o.

    Dar vai, ce dezamăgire:

    Corelația este negativă 😥😓

    • Te uiti la Orban si te lamuresti. Cred ca-n Ungaria a crescut, datorita incalzirii globale, incidenta trichinelozei, a infectiilor cu tenie intestinala si oxiuri. Poate au mai crescut si cazurile de botulism. Tot fac o groaza de conserve.
      All in all, Orban are oxiuri, prea se scarpina, cat despre stimatii cercetatori…la fel.

    • Va rog sa ma iertati de off topic abrupt, mundan si mincatoresc, e despre haleala: sint din ce in ce mai nemultumit de carnea de porc pe care o cumpar din magazine. Mi-e ca se intimpla ca si cu legumele, arata splendid la raft dar n-au nici gust si nici aroma, cele din copilarie, zic. Am observat in timp asta insa m-a izbit acum de Sarbatori cind am mincat carne de porc crescut la tara. (Imi declin orice competenta in materie, pot doar sa banuiesc ca e vorba despre hrana animalului din cotet fata de cea din combinatul zootehnic). Nu exista vreo asemanare! Gustul, aromele si texturile s-au dus in industrializarea asta. Protestez vehement! Sint 100% pro stiinta insa stiinta are niscaiva kestii de aflat pentru haleala, refuz sa maninc plastice sub orice forma, ardei gras, rosii, salata verde si, iata, carne de porc. Ce urmeaza? Telina cu gust de portocala? Pastirnacul cubic pentru ca economiseste spatiu in frigider si deci creste eficienta energetica per kg a compresorului frigiderului apud UE? Patrunjelul cuantic?
      Nu zic, pot sa trec linistit pe berbecut, ies niste sarmale traznet din el basca kebap, maxus (kebap iranian, bate fara recurs tot ce inseamna frigaruie din carne tocata facuta oriunde in lumea asta – a fost un exceptional restaurant iranian in Bucuresti pe Mamulari, a disparut in 2 ani), dar raciturile (piftia de porc) sint temelie! Asta nu inseamna nicidecum ca refuz o delicioasa friptura de zebu insa nu creste zebu in Romania. Si nici nu-mi pot inchipui caltabosi de zebu, de Craciun doresc porc nu vita argentiniana, nu vita nustiudecare, nu sushi/sashimi, porc! Daca se poate ala sacrificat in Ajun!

      • Dom far de nume, am avut un coleg care a lucrat la o fabrica de procesare a porcilor in Olanda. Software guy. Automatizarea taierii porcilor. Veneau pe o banda rulanta, erau impuscati in cap cu o bila de rulment trasa dint-o pusca cu aer comprimat. Apoi despicati pe banda si procesati mai departe…acum e vegan.
        Lucrurile nu sunt cum par a fi nicicand.

            • Modelul mandravelei automatizate de preluat-o H.Ford , el fiind primul care a reusit datorita benzii continue sa produca masini la preturi accesibile pt toata lumea, abatoarele din Chicago fiind modelul.
              Asa si cu carnea indiferent de la care animal domestic provine. preturi de 5 – 6 Eur/kg pt carnea de porc nu pot fi obtinute cu animale crescute ecologic.
              Suntem cu totii dispusi sa platim preturi mai mari daca o parte din castigurile realizate sunt returnate catre fermieri astfel incat acestia sa poate produce ecologic, carne cu gust si textura.
              Idem aplicabil legumelor si fructelor.

      • Sunt de acord ca legumele de la supermarket au gust si textura de plastic.
        Am o idee sper geniala cu cresterea porcilor.
        Criteriile pentru cashrut sunt:
        a) sa aiba animalele copita despicata
        b) sa rumege

        Solutia mea nu este ce au facut ateistii de la firmele care lucreaza cu institutul Weizman cu crestere din celule ci:
        1) modificare mecanica/fizica pentru copitele porcilor. Daca circumzicizia este permisa de ce nu se pot taia si copitele si pentru porcii mai grasuti sa li se puna potcoave pentru stabilitate?
        2) o alimentatie vegana stricta nu pentru oameni ci pentru porci

        Copyright Durak
        :))

        • Sa-mi fie cu iertare, mie kestia cu copita despicata imi da rau de tot cu virgula. Accept ca e ceva foarte important religios si social insa substanta dogmei imi scapa. Gasesc insa perfect explicabil faptul ca e valabila si la musulmani, interpretarea lor e o copie recenta a textelor ebraice. (Na, ca tocmai sint pe cale sa-mi atrag o fatwa :) ). Nu ma indoiesc ca s-a gasit o explicitare convenabila a dogmei pentru credinciosii musulmani.
          Nu stiu de ce la crestini porcul e ok si la ceilalti nu, insa papilele mele gustative pot intelege foarte bine de ce oaia (nu berbecutul!) e de ocolit.
          Pina si ai mei gateau de Pasti ied si nu miel, drobul poate ca-l faceau ca-l faceau din miel? Azi la mine ignoram complet toate astea dar nici nu mergem la shaormarie de Pasti! V-am zis eu, zebu is the answer :)))

          • Chestia cu copita era un mod foarte simplu de a identifica vizual ce este bine de mancat si ce nu pe vremea cand preotii evrei erau simultan si consilieri pentru felceri si auditori incepand de la Jetro (socrul lui Moise) si consilieri pentru igiena in tabere de refugiati (sa nu isi faca nevoile decat la o oarece distanta de tabara), consilieri pentru igiena feminina (se numesc mikve) etc.
            Nu stiu daca in Orientul Mijlociu se manca porc sau mistret acum cateva milenii.

            Tocmai pentru este mai bun gustul carnii de porc incerc cu disperare sa gasesc o solutie fezabila.
            Musulmanii AFAIK au preluat mot-a-mot asta cu porcul dar au adaugat restrcitia cu alcoolul care este complet deplasata IMHO. :))
            Inainte de Craciun eu mi-am ajutat moldovenca care ne tine in viata cu bucataria ei (ca altfel consoarta ar fi reusit ori sa ma otraveasca ori sa ma aduca la o depresie si ar fi impins la despartire sau sinuciderea mea :)) ) si i-am cumparat gelato de fistic si i-am spus ca nu trebuie sa se mai duca la popa sa ceara dezlegare pentru pacat.
            Mi-a multumit foarte mult pentru ca ma gandesc cum sa o ajut.
            E pofticioasa sii m-a rugat sa ii cumpar inca o data. :))
            Zebu nu am mancat. Iepure – o singura data. Dar nu de aia mari de camp – Hare.
            Un alt criteriu de excludere din alimentatie AFAIK este sa nu fie animale pradatoare (lei, hiene, rasi) sau pasari pradatoare (soimi, vulturi, acvile) si sa nu manance starvuri (ciori, cotofene).
            In extremis este voie de mancat orice – este regula de „pikuah nefesh” – salvarea vietii.

            • @Robert
              „Oi Durak, numai de mancare vorbesti, ti-e foame?”
              Pai era si un banc in Romania.
              In armata in Israel vine un comandant si spune:
              „Vom lupta pana la unu. Si la doua o sa mancam.”
              :))
              Romanii au inteles esenta atitudinii.

        • @ Durak
          Trichineloza?
          Uneori e chiar simplu sa explici niste lucruri complexe.
          La fel cu strugurii de masa si stafidele…alcoolismul.
          Au trebuit sa fie introduse-n carti sfinte sa fie urmate.

      • Domnule Popescu, in calitate de victime colaterale ale dramaticului moment la care faceti referire, avem dreptul sa ne punem retoric intrebarea daca inocentii incriminati au fost avertizati asupra consecintelor neascultarii?! Le-a proiectat Atotputernicul filmul decaderii lor fizice si psihice ? S-au vazut ştirbi, miopi, surzi, rosi de boli , in agonie si trecand in nefiinta sau Adversarul cu mijloace perfide i-a amagit proiectandu-le imaginea la bordul unei nave spatiale , intr-un laborator al IFA (Horia Hulubei) etern frumosi si atletici ?
        Daca Atotputernicul a contat pe iubirea si respectul absolut al bipedelor creaturi concepute totusi si pentru reproducere, trebuie ca a suferit o enooorma deceptie observand cursul evenimentelor si a decis inteleptirea , ca sa nu zic reeducarea severa pentru o perioada determinata de timp incununata cu izbavirea prin nasterea, sacrificarea si invierea lui Iisus Hristos ( Epistola catre evrei a Sfantului Apostol Pavel cap.2 -14, 18)

      • Problema stimata/e corespondent/a nu este prelucrarea , dupa parerea mea, ci doparea fiintelor numite porci cu zeci de vaccinuri ,antibiotice, hormoni. Vitaminele sunt amestecate cu hrana alcatuita din cereale modificate genetic si proteine de origine animala nedeterminata.
        Daca doriti sa mancati carne gustoasa si sanatoasa incercati sa v-o procurati de la fermele mici din Corsica sau Tara Basca unde porcii sunt crescuti in natura si hraniti cu ghinda.
        O posibilitate este si sa incercati sa va aprovizionati de la fermele noilor ” gospodarii de partid ” si ale ” clerului”.
        In 1991 Iliescu &co. facea
        zaiafeturi de pomina la Pasarea.
        Nu s-a schimbat nimic dupa lovitura de Stat.

    • Se confirma ce stiam de mult noi românii: te apuca VARA, la Mamaia. De ce vara, hai?

  12. „In this year a terrible comet appeared, which by its look terrified many, who feared that the last day was at hand; inasmuch as several years before it had been predicted by some, deluded by a false calculation, that the visible world would end in the year of Christ 1000.” – Annales Hirsaugienses via The Year 1000 And The Antecedents of the Crusades.

    Revizitam locuri comune din istorie, isterii milenariste cu suporteri din diverse domenii si profitori cu agenda.

    Daca iesi din Overton window, risti sa fii ars pe rug.

  13. Distribuțiile de tip power-law și conflictele militare

    În rețelele cu hub-uri, numărul de noduri cu k link-uri nu descrește exponențial pe măsură ce k crește. În realitate, probabilitatea ca un nod să aibă k link-uri este descrisă de ceea ce se numește distribuție de tipul power-law în care probabilitatea descrește în funcție de k mult mai lent decât în cazul unei distribuții exponențiale.

    Astfel de distribuții power-law descriu de asemenea modul în care energia dintr-un vârtej într-un fluid turbulent (d. ex., atmosfera) variază cu mărimea vârtejului. Similar, geometriile fractale pot fi descrise prin aceste distribuții de tip power-law. Existența unei comportări de tip power-law dezvăluie tipul de non-linearitate care controlează sistemele cu scări multiple: răspândirea bolilor (epidemiilor), economia, vremea, turbulența și probabil chiar întregul univers.

    Bazat pe experiența sa în predicțiile meteo, Lewis Fry Richardson (1881 – 1953) a încercat un sistem de ecuații diferențiale similar în multe aspecte cu cel dezvoltat de Edward Lorenz mai târziu. De exemplu, el a considerat că rata înarmării unei națiuni este direct proporțională cu numărul de arme pe care le posedă rivalul său și cu nemulțumirile pe care le are față de rival și invers proporțional cu numărul de arme pe care ea însăși le are.

    Unul din cele mai curioase rezultate ale cercetării sale a apărut în momentul când a încercat să includă în ecuațiile sale un termen care descria propensiunea a două țări să poarte un război ca rezultat că au o graniță comună. Richardson a conchis: cu cât este mai lungă granița comună cu atât mai mare este tendința de începe un război. În încercarea de a găsi date care să dovedească ipoteza sa, el a consultat numeroase cărți care prezentau estimări foarte diferite ale lungimii granițelor comune, de exemplu între Spania și Portugalia sau între Olanda și Belgia. Geometria fractalilor nu se inventase încă.

    Referitor la războiul din Ucraina, acesta a fost predictibil, într-un sens probabilistic, pentru că Rusia începuse mobilizarea trupelor cu câteva luni înainte. Mai mult, condițiile stipulate de Richardson pentru conflict erau îndeplinite: o graniță comună lungă, nemulțumirile președintelui Putin față de Ucraina după dispariția Uniunii Sovietice și o creștere cumulativă a armamentului rus în ultimii ani.

    Lewis Fry Richardson a murit în 1953. Cartea lui, The Statistics of Deadly Quarrels, a fost publicată postum în 1960. Lorenz și-a publicat lucrările seminale la mijlocul anilor 1960. Benoit Mandelbrot a introdus termenul fractal în 1975 în cartea Les Objets Fractals: Forme, Hasard et Dimension, tradusă ulterior în 1977 sub titlul Fractals: Form, Chance and Dimension.

    (O parte din informații provin din adaptarea mai multor capitole ale cărții recenzate aici)

  14. Predicția statistică a conflictelor militare în Marea Britanie datează din 2015, când Weisi Guo a început să studieze o hartă care indica unde operează luptătorii așa-numitului Stat Islamic. El a sesizat că multe din zonele cu tendințe de repetare a violențelor se situau de-a lungul vechilor trasee comerciale, precum Drumul Mătăsii.

    Împreună cu colegi din Institutul Turing, profesorul Guo (șef al catedrei de inteligență om-mașină, Universitatea Cranfield) a creat un model de predicție GUARD (Global Urban Analytics for Resilient Defence).

    Un proiect care a făcut progrese folosind predicții de ansamblu ale conflictelor, similare celor din meteorologie/climatologie, este ViEWS (Violence Early-Warning System), Departamentul de Cercetare a Păcii și Conflictelor, Universitatea Uppsala.

    Cele două modele de predicție a conflictelor militare utilizează date esențiale care afectează probabilitatea unui conflict într-o anumită zonă geografică: o istorie a conflictului, instituțiile politice, datele alegerilor, dezvoltarea economică, resursele naturale, demografia și proximitatea față zona de conflict.

    Site-urile indicate oferă detalii interesante.

    • In momentul in care rusii au inceput sa maseze trupe la granita cu Ucraina a fost foarte clar care este scopul, invadarea Ucrainei. Pt asta nu este nevoie de nici o IA , ajunge si propria inteligenta, inteligenta de care dezidentii politici europeni n-au dat dovada, cel putin aparent, avertismente din partea SUA au fost destule.

  15. Ca tot vorbim de geometria haosului si vad ca Domnul Cranganu a adus cumva razboiul pe articol. Am facut armata la artilerie. Sunt niste notiuni atat de aproape de haos si dezordine de te trec fiorii.
    Cand tragi cu un tun, trebuie sa iei in valoare vantul, viteza lui, directia, temperatura la diferite altitudini, umiditatea, coriolis etc.
    Cu toate astea luate-n calcul e definita o elipsa de imprastiere. Semiaxa scurta e denumita furcuta..
    Daca un sistem relativ simplu ca un tun e dependent de atat de multe variabile, ce sa mai vorbim de vreme, clima.
    Au pus GPS pe proiectile, doar datorita lipsei de precizie. Sper sa puna GPS pe clima.

  16. Curios e că se știe foarte bine cum era clima acum milioane de ani în urmă, ba chiar cu detalii și procente dar când e vorba de a face niste predicții cu privire la clima in viitorul apropiat, gata, nu se mai știe iar predicțiile pot fi total eronate. E clara treaba!

    • E ca si cum ar zice cineva ca Mda stie foarte bine ce i s-a intimplat in viata acum 5 ani, acum 10 ani, acum 20 de ani, ca tine minte cind a cazut si si-a fracturat mina, cind a facut pe el (la propriu) la un examen care il inspaiminta de moarte, cind s-a imbatat ca un porc si a cazut pe sub mese, cind s-a insurat, cind l-a inselat nevasta etc. Dar cind e vorba de a face niste predicții cu privire la viitorul lui apropiat, gata, nu mai știe, iar predicțiile lui pot fi total eronate. E clara treaba!

    • E clara treaba!

      Nu e clară deloc, pentru că estimarea condițiilor climatice din trecut s-a făcut retroactiv pe baza datelor existente (proxy, dar, totuși, date). Predicțiile despre schimbările climei în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat s-au făcut/se fac pe bază de ipoteze (scenarii), cu date inexistente (imaginare/imaginate). Ați auzit/citit cumva despre predicțiile climatologilor din anii 1970 privind o nouă glaciație?

  17. Democratia este haosul controlat, control care insa dupa cate se vede tinde catre oligarhii si dictaturi, chiar daca se numeste verde.

  18. Am citi ieri pe un site de stiri european ca masinile elctrice sunt pa !!
    producatorii europeni se vor reorienta masiv catre motoare cu ardere interna, cele electrice nefiind acceptate de consumatori. Cat va mai putea rezista legea ca din 35 comercializarea motoarelor cu ardere interna in Europa vor fi interzise ? sper din toat sufletul ca oamenii au inteles si vor vota corespunzator.
    Industria auto europeana este pe butuci datorita haosului creat de Bruxelles.
    Asa ca pt amatori, cel tarziu dupa 30 recomand achizitia unui automobil nou. cu un motor performat. pe diesel care sa reziste cel putin 20 de ani. Sunt convins ca timpii de asteptare vor creste iar preturile, vom vedea insa vor fi ajustate astfel incat concurenta electrica sa fie maturata.

    • PPE are intentia de a anula interdictia de comercializare a vehciulelor CI(noi) dupa 2035. Tot ei sunt cei care au reusit sa mai atenueze din restrictiile pt. agricultura dar nu au reusit sa opreasca (inca) tavalugul green abatut peste acest sector. Se pare europarlamentarele vor totusi importante, altfel iar ajungem la luari de decizii pe baza de sondaje.

      • Parlamentarele europene sunt extrem de importante insa nu sunt convins ca PPE va opri legea respectiv o va putea casa, in cel mai fericit caz o va amana.
        UE este un monstru birocratic, schimbari foarte greu de implementat, in cazul asta ar fi usor insa foarte sigur unele guverne se vor opune chiar daca fac parte din acceasi familie politica, schimbarile la nivele nationale cat si europene trebui sa mai radicale altfel este numai cosmetizare.
        La urma urmei, consumatorul trebuie sa decida, sa renunte la achizitia masinilor electrice care sunt mult mai poluante decat oricare Diesel performant.

        • Nici eu nu suspectez PPE de prea mult altruism dar un lucru este cert: Articulează din ce in ce mai mult (cam de un an) un discurs de atenuare a avantului green. Daca tot sunt populari si populistii in ascensiune, de ce sa nu ia si ei o feliuta din acest bazin?
          Mai vedem, important e sa votam totusi.

  19. Acum, globaliștii de la Forumul Mondial al Răului vor să-ți ia cafeaua:

    „Hubert Keller, bancher elvețian și „contributor la agenda” Forumului Economic Mondial: „Cafeaua pe care o bem cu toții emite între 15 și 20 de tone de CO2 pe tonă de cafea… De fiecare dată când bem cafea, practic emitem CO2 în atmosferă”.”

    https://twitter.com/wideawake_media/status/1749436533185118614

    Acesta este inca un exemplu care ne arată că încălzirea globală antropogenă este mai mult decât falsă. Practic, nimic din ceea ce susțin ei nu o cauzează în vreun fel. Dar fiecare soluție posibilă, sau chiar ameliorare, implică respectarea dictaturilor lor retardate.

    • Ati uitat de „nechezolul” autohton de pe vremea impuscatului ? cum ar fi daca toti viermii adunati la Davos ar bea licoarea cu care ne-am chinuit ani de zile, un pachet de cafea adevarat putand deschide atunci multe usi.

    • Oare cat CO2 servesc la masa arborii de cafea din culturi si paduri, si cat oxigen ne dau au calculat mincinosii aia? Ei sunt doar rai si rautatea lor porneste din prostie si imoralitate.
      Imi amintesc ce penurie de cafea era pe vremea comunismului cand lumea bea celebrul „nechezol” in locul unei cafele savuroase. Dictatorilor nu le plac supusii alerti, vigilenti, ci ametiti si fara identitate.
      Cat au de pierdut fermierii si producatorii de cafea?
      Se vede treaba ca noi ar trebui toti de pe planeta sa ne adunam si noi la Davos o data pe an sa hotaram soarta astora de 1% care nu dorm de grija noastra. Cred ca ne-ar trebui o singura intrunire!

  20. OFF TOPIC

    În deșertul din estul Arabiei Saudite se află ceea ce mulți cred că este cel mai mare zăcământ de gaze de argilă din lume în afara SUA. Înzestrat cu o cantitate estimată de 5.700 miliarde de metri cubi de gaz umed, zăcământul Al-Jafurah „este unul dintre cele mai ambițioase proiecte din istoria [Saudi] Aramco”. În următorii ani, saudiții intenționează să investească peste 100 de miliarde de dolari pentru a aduce pe piață uriașele resurse energetice de la Jafurah, ca parte a obiectivului general al țării de a-și crește producția de gaze naturale cu peste 50% până în 2030.

    Odată ce va fi pe deplin operațională, Aramco se așteaptă ca Jafurah să producă 2,2 bcf/d de gaze naturale, 630.000 de barili pe zi de lichide din gaze naturale (LGN) și condensate, precum și 0,42 bcf/d de etan. Se anticipează că aceste niveluri de producție vor fi menținute timp de câteva decenii, iar potențialul de a se face investiții suplimentare nu a fost exclus.

    Viabilitatea economică a Jafurah este un rezultat direct al urmăririi neobosite a industriei de dezvoltare tehnologică – ceea ce era considerat „costisitor sau imposibil acum câțiva ani devine în mod obișnuit un lucru obișnuit în timp, transformând tot mai multe resurse în rezerve exploatabile din punct de vedere economic”. În această privință, Jafurah este o expresie a formidabilelor abilități tehnice ale Saudi Aramco, scoase în evidență în descrierea făcută de companie cu privire la știința care stă la baza proiectului:

    „Aceasta a inclus achiziția de date complete despre subsol și crearea de hărți geologice pentru a ne ghida explorările, precum și forarea de sonde de evaluare – care au fost în funcțiune pentru perioade de până la trei ani – pentru a evalua productivitatea și a ne îmbunătăți procesul decizional.

    Pentru a duce performanța la nivelul următor, am dezvoltat soluții de foraj adecvate scopului și am implementat tehnologii de înaltă performanță. Acestea au inclus noi modele de sisteme de foraj și o flotă de „platforme ambulante” care pot fi mutate ca o unitate completă de la o sondă la alta – îmbunătățind atât siguranța, cât și eficiența operațională.

    De asemenea, am aplicat tehnologii interne inovatoare și cele mai bune practici din industria noastră în operațiunile de fracturare hidraulică, care au dus deja la creșterea producției și la o mai mare eficiență a forajelor.”

    Detalii,

    https://americas.aramco.com/en/magazine/elements/2022/jafurah-the-jewel-of-our-unconventional-gas-program

  21. Un nou studiu internațional condus de cercetători de la Universitatea din Michigan a constatat că fructele și legumele cultivate în ferme și grădini urbane au o amprentă de carbon de șase ori mai mare decât cea a produselor cultivate în mod convențional.

    Studiul a fost publicat pe 22 ianuarie 2024 în Nature Cities:

    Agricultura urbană (AU) este o strategie propusă pe scară largă pentru a face orașele și sistemele alimentare urbane mai sustenabile. Până în prezent, nu am avut o evaluare cuprinzătoare a performanței de mediu a AU în raport cu agricultura convențională, iar rezultatele studiilor anterioare au fost mixte. Acesta este primul studiu la scară largă care rezolvă această incertitudine în diferite orașe și tipuri de au, utilizând date din 73 de situri UA din Europa și Statele Unite pentru a compara produsele AU cu alimentele din fermele convenționale.

    Rezultatele arată că amprenta de carbon a alimentelor provenite din AU este de șase ori mai mare decât cea a agriculturii convenționale [s.m.] (420 gCO2e față de 70 gCO2e pe porție). Cu toate acestea, unele culturi din UA (de exemplu, roșiile) și anumite situri (de exemplu, 25% din grădinile gestionate individual) depășesc performanțele agriculturii convenționale. Aceste excepții sugerează că practicanții de AU pot reduce impactul lor asupra climei prin cultivarea produselor care sunt în mod obișnuit cultivate în sere sau transportate pe calea aerului, prin întreținerea site-urilor de UA timp de mulți ani și prin valorificarea circularității (deșeuri ca inputuri).

    Detalii,

    https://www.nature.com/articles/s44284-023-00023-3

  22. mie metafora cu fluturele mi se pare nepotrivita;
    chiar daca o bataie de aripi initiala poate avea efect in timp dupa amplicarea intr-un numar oarecare de iteratii, este irelevanta in predictia unui sistem cu energie de ordin incomparabil mai mare;
    in cazul pendulului dublu, nu avem de-a face cu un haos, pentru ca odata ce devine cunoscuta evolutia lui pe o perioada oarecare, ea devine predictibila pentru perioada urmatoare daca se mentin conditiile exterioare sistemului;
    in cazul unei retele de distributie, presiunea in retea evolueaza haotic in functie de consumul haotic, dar nu poate fi influentata de o bataie in teava; iar la consum constant presiunea se mentine constanta chiar daca la nivel molecular avem de-a face cu un haos brownian in curgere turbulenta;
    se conidera ca, la scara cuantica, chiar si vidul e turbulent, precum valurile oceanului invizibile din avion; probabil ca vidul e cel mai mare haos :))

    • Aproape sigur da, cel putin la nivelul de intelegere de azi vidul, in sens de nimic, nu particule, nu radiatii, nu interactiuni cunoscute, NIMICUL pare a fi cel mai mare haos! Spuma aceea cuantica despre care vorbesc azi fizicienii si care intre altele ar fi responsabila de mare parte din energia/masa cunoscuta si masurata a nucleonilor (le cunoastem, invatam despre ele la liceu): masa cuarcilor reprezentind citeva procente din masa observata, restul fiind vreo 10% gluoni si restul de vreo 85% energia particulelor care apar si dispar in timpi mai mici decit cei practic masurabili acum si pururea si-n vecii vecilor. Si asta si in interiorul protonilor si al neutronilor DAR SI in nimicul intergalactic, cel care se extinde si care „dilata” Universul mentinindu-i in acelasi timp densitatea de energie!!! Yep, Legea conservarii energiei pare ca nu e valabila la scala Universului. Sau ne scapa ceva esential. Sau gresim fundamental undeva.

      Sean Carroll chiar spune undeva ca azi avem teorii bunicele pentru a intelege natura la nivelul 10 la minus 18 cm si intrebat fiind ce e pina la Scala Planck (10 la minus 34 cm) spune: fields all the way down! (Asa cum a spus ceva englezoaica „stiff upper lip” acum 100 de ani intrebata pe ce se sprijina Pamintul: a turtle, obviously. And the turtle stands on what? The next turtle, it’s turtles all the way down!) As fi intrebat-o: down to what/where/when?
      Cimpuri! Nimic altceva, cimpuri care vor fi interactionind haotic? Aleator? Pina la teorii mai bune, daca le vom putea obtine, mai avem mult de tras si de scormonit si lucrurile sint deja nu doar contraintuitive dar si la marginea matematicilor cunoscute. Or singura cale mai in adinc/la precizie mai buna e, cred, matematica. Pe care nu stiu daca o avem azi.

    • Metafora cu fluturele nu trebuie luată ad litteram, nu pretinde nimeni că fluturele asigură energia necesară pentru formarea tornadei. Energia o asigură apa și soarele. Fluturele reprezintă mica variație a condițiilor inițiale, care poate duce (dar nu duce obligatoriu) la rezultate ulterioare total diferite.

      Se poate imagina un exemplu în care un camion frânează brusc, pentru a evita să lovească un câine. Camionul rămâne blocat pe terasamentul căii ferate pe care o tocmai o traversa, trenul lovește camionul și sute de oameni întârzie ore întregi. Nu câinele tracta trenul, nu el asigura energia locomotivei 😀

      Ceva similar s-a întâmplat în 1998, la accidentul de tren de la Eschede: bandajul de oțel de pe una din roțile trenului s-a fisurat și s-a desprins, trecând prin podeaua unui vagon; roata respectivă a agățat următorul macaz, pe care l-a schimbat din mers; câteva vagoane au deraiat și au lovit pilonii unui pod care s-a prăbușit peste vagoanele deraiate și peste 100 de oameni au murit.

      Nu fisura bandajului roții a demolat podul, distanța până la pod era de câțiva kilometri, atunci când bandajul a sărit de pe roată. Dar podul de 300 de tone a căzut peste vagonul restaurant, pe care l-a strivit complet, iar energia a asigurat-o rețeaua electrică și gravitația, nu energia cinetică a bandajului, care oricum s-a înfipt în podeaua trenului și a rămas acolo pe tot parcursul evenimentelor.

      Viața a sute de familii s-a schimbat dramatic în urma acelui accident, deși energia necesară pentru a fractura bandajul de pe roată a fost relativ mică.

      • @Harald
        bineinteles ca un fir de praf blocheaza un ceas, o simpla garnitura poate compromite o naveta spatiala sau o scanteie poate aprinde o acumulare de gaz (precum in cea mai mare catastrofa feroviara, in Rusia), iar pisca lui Schrodinger e si vie si moarta in acelasi timp: discutia asta este despre vulnerabilitatea sistemului la anumite variabile;
        cand vorbim de decizia soferului sau de pozitia trenului in raport cu un alt eveniment incertitudinea e maxima;
        cand vorbim de functia uraganului in raport cu variabila aripa de fluture nu exista absolut nici o relatie de cauzalitate, ca n-are de-a face sula cu prefectura;

        • ”cand vorbim de functia uraganului in raport cu variabila aripa de fluture”

          Repetă după mine: ”metafora – cu – fluturele – nu – trebuie – luată – ad litteram.”

          De-aia e metaforă, ca să nu fie interpretată literal. Vulgaritatea nu reprezintă un argument pentru nimic. Dimpotrivă, un psiholog ar spune că a recurge la vulgarități denotă tocmai lipsa de argumente.

        • Nu cred ca ai imaginatia destul de bogata…
          Bataia de aripa a unui fluture poate sa schimbe cursul de zbor al unei pasari care il urmarea. Imagineaza-ti ca acea pasare este apoi urmarita de un pradator terestru, iar pradatorul se afla in varful unui munte inzapezit si urmarind pasarea, calca pe o punte de gheata care provoaca apoi o avalansa imensa. Zapada cazuta in aval in urma avalansei, produce schimbari bruste de temperatura in zona de aval, ceea ce antreneaza ulterior o tornada.
          Multumit?

          • efectul batailor din palme la un congres:
            tov. Prim Secretar: care dintre tovarasi se sacrifica sa-mi doneze un ochi ?
            toti in picioare, aplaudand:: ura, ura, pentru tov.Prim Secretar !
            Tovarasul P.S.: pai, nu merge asa, trebuie sa alegem doar pe unul dintre voi; uite cum facem: lansam un puf si pe cine cade, ala va fi fericitul ales, da ?
            la care tovarasii incep sa aplaude din ce in ce mai frenetic, din toate puterile: ura-ura ! pfu-pfu ! ura-ura ! pfu-pfu !

      • impredictibiltatea e o consecinta a neuniformitatii sistemului: in raport cu o picatura de cerneala oceanul e un sistem uniform, incat nu exista relatie cauza-efect; apa dintr-o piscina ramane uniforma in raport cu o picatura de pipi, chiar daca apare o neuniformitate in zona de actiune a unei substante de contrast; atmosfera e uniforma in raport cu fluturele, in zona de actiune a fortei generata de aripile fluturelui; pe cand complexitatea unui ceas sau a unei navete spatiale, sau a unei retele de transport/distributie se caracterizeaza printr-o larga neuniformitate in raport cu o infinitate de variabile aparent minore care pot avea efect de parghie sau catalizator asupra parametrilor sistemului; chiar daca firul de praf e minuscul, el are efect asupra unui sistem a carui stare „fireasca” este de fapt una pe care o predefinim intr-o complexa conditionare de mecanisme extrem de fine si sensibile; altfel, starea fireasca ar fi exact aia in care ceasul nu functioneaza sau naveta, trenul si camionul nu circula deloc;

        • ”impredictibiltatea e o consecinta a neuniformitatii sistemului”

          reformulare: posibila sau eventuala impredictibilitate

          Starea normală a sistemului feroviar este aceea în care trenurile circulă. Însă trenurile nu există în mod natural, ele au fost construite de oameni. Tot oamenii au asigurat cantitățile de energie necesare, în scopul ca trenurile să circule. Ocazional, energia unui tren poate ajunge deturnată într-o direcție imprevizibilă. De exemplu, pentru a demola un pod, deși nu asta a fost intenția, atunci când a fost produsă și alocată respectiva cantitate de energie pentru respectivul tren.

          În cazul tornadei, atmosfera nu este uniformă pentru că diverse regiuni ale planetei primesc cantități diferite de energie de la Soare. Neuniformitatea sistemului este intrinsecă: încă de la formarea planetei din discul de acreție, diverse regiuni ale planetei primesc cantități diferite de energie de la Soare, iar asta generează tornade și uragane.

          Presupusa uniformitate e doar o abstracție matematică, iar matematica în ansamblu e doar o abstracție umană, un limbaj. În lumea reală nu există uniformitate, doar în matematică există uniformitate. Uniformitatea e doar o convenție, o ipoteză simplificatoare, însă fără acoperire în lumea reală.

          • Precizare: la fel cum trenul nu a decis în mod conștient să demoleze podul, tot așa fluturele nu decide în mod conștient să schimbe traseul tornadei.

          • un accident e ceva care nu a functionat in ordinea definita de gandirea noastra abstracta;
            catastrofele tehnice sunt exceptii pentru ca e in puterea noastra sa ne opunem, sa ne protejam contra naturii si sa o exploatam; dar se mai intampla sa si dam gres, nu ca o ia natura razna, constransa de un falfait de fluture sau de acarul Paun;
            din punctul de vedere al naturii, sensul evolutiei este cel al entropiei, adica de la naveta intreaga la faramele de dupa explozie si nu invers, indiferent cum abstractizam noi asta definind conventional haosul;
            mie mi se pare ca fizicienii definesc haosul in raport cu gradul de structurare, nu neaparat in functie de gradul de „dezordine”;
            gradul de dezordine e un criteriu subiectiv dependent de capacitatea noastra de predictie si astfel apreciem mai mult constrangerile dintr-un corp solid decat libertatea atmosferei; dar dupa criteriul gradului de agregare e mai putin haos in turbulenta superstructuratului Soare decat in calmul haosului suprem al vidului complet destructurat;

            • „gandirea noastra abstracta” care gandire abstracta bre? A trecut omenirea de la epoca de piatra direct la calculatoare pentru ca un om sau niste oameni au reusit sa abstractizeze niste lucruri pentru care nu aveau nici cea mai mica analogie in natura?
              Sau trecerea s-a facut gradual, pas cu pas, incremental, deoarece oamenii tot timpul au avut nevoie sa faca o analogie cu ceva ce exista deja… Deci hai sa o lasam pe asta cu gandirea abstracta.

            • pai o predictie sau o planificare sau o predefinire a unei anume ordini poate fi si altfel decat abstracta ?
              gandirea poate fi si altfel decat abstracta ?
              ca eu am abuzat de pleonasm in stradania de a ma incadra in exigentele dlui.Harald :)

            • Orice limbaj reprezintă o abstractizare. La asta se referă Geneza, când zice că Adam a dat nume diverselor specii de animale. Odată ce există un nume pentru ceva sau pentru cineva, se poate spune că știm despre acel ceva. Deci trecere la starea umană a presupus dezvoltarea unui limbaj, pe baza unei minime capacități de abstractizare.

              Am și experiențe personale la capitolul ăsta: într-o zi, am trimis câinele să o cheme pe nevastă-mea. A venit după vreo două minute, fără ea. L-am trimis înapoi, insistând asupra numelui ei: ”du-te și cheam-o pe …”. După vreo 5 minute, a venit și nevastă-mea, exasperată de insistențele câinelui:
              ”- L-ai trimis tu să mă cheme? ” 😀

              Atât timp cât câinele știa cine e persoana cu acel nume, asta înseamnă capacitate de abstractizare.

        • ”din punctul de vedere al naturii, sensul evolutiei este cel al entropiei, adica de la naveta intreaga la faramele de dupa explozie si nu invers”

          Uneori. Alteori, planta captează energie solară, face fotosinteză, depozitează niște amidon sub forma unor tuberculi în pământ, vine cerbul sau mistrețul și mănâncă acei tuberculi, crește mare ș.a.m.d. Ăsta o fi ”sensul evolutiei”, ”cel al entropiei”? 😀

          • mai potrivit cu exigentele dvs. ar fi fost „dpdv al fizicii”, ca implicit biologia evolueaza in complexitate, „pentru ca e in puterea noastra sa ne opunem, sa ne protejam contra naturii si sa o exploatam”; si putem lua decizii complet arbitrare, care nu se supun legilor predictibile, ci eventual legilor psihologiei; iaca prea tarziu m-am prins ca era in topic geometria haosului artificial creat de lumea vie, in speta de aripile de fluture, cainele si camionagiul, mea culpa

  23. @ Prototipescu
    Se vede ca sunteti de educatie umana. Taica-miu n-a inteles o notiune mult mai simpla. Presiunea. Tot spunea atmosfere pe metru patrat. Nu a contat cate explicatii i-am dat. Oamenii sunt caposi.
    Va inteleg descumpanirea privind un fenomen atat de complex cum e unul care nu poate fi prevazut prin legi deterministe.
    Domnul Cranganu a facut tot posibilul sa fie clar si concis. Din pacate mai trebuie invatat un pic de matematica.

      • Dom Narci, m-am exprimat gresit. Nu ca taica-miu nu intelegea notiunea de presiune, ci unitatile de masura. Aici e necesar un pic de mate si fizica.
        Off topic, mai merge masinutza?

  24. Incertitudinea cuantică și o glumă (veche) despre Heisenbereg

    Efectul fluture este parte din ceea ce se numește fizica „clasică”. Aceasta descrie tot ce a precedat mecanica cuantică, așa cum a fost formulată la mijlocul anilor 1920 de Niels Bohr, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger și alții. Prin urmare, teoria relativității a lui Einstein este considerată „clasică” chiar dacă a fost formulată în sec. al XX-lea.

    Pentru că ecuațiile Lorenz care descriu haosul sunt bazate în cele din urmă pe legile newtoniene ale mișcării, aceste ecuații sunt de asemenea descrise ca fiind „clasice”.

    Incertitudinea este în centrul fizicii cuantice și este ridicată la nivelul unui principiu: principiul incertitudinii al lui Heisenberg. Conform acestui principiu, există perechi de proprietăți ale unei particule cuantice, de exemplu poziția și momentul, și, dacă cunoști perfect una din aceste proprietăți, nu știi nimic despre cealaltă.

    Și acum gluma (scuze dacă este prea cunoscută).

    Un polițist de la circulație îl trage pe dreapta pe Heisenberg și îl întreabă dacă știe cu ce viteză circula. Nu, răspunde Heisenberg, dar știu unde sunt. Ei bine, mergeați cu exact 100 km/oră, spune polițistul. Oh, grozav, răspunde Heisenberg, dar acum sunt complet rătăcit!

    Conform principiului incertitudinii, dacă poziția precisă a unei particule este determinată matematic, momentul său precis este nedeterminat matematic. Ce înseamnă asta? Este incertitudinea cuantică „epistemică” sau „ontologică”?

    Dacă este epistemică, incertitudinea cuantică descrie doar incertitudinea noastră despre un sistem precis definit.

    Dacă este ontologică, atunci incertitudinea cuantică descrie o proprietate inerentă a unui sistem cuantic, independent de faptul că încercăm să o studiem sau nu.

    (adaptare după ch.4 al cărții recenzate aici).

    • Foarte faina gluma Domnule Cranganu, e noua pentru mine.
      Mai e aia cu matza, ba moarta, ba vie. Cred ca ontologic.
      Daca miauna si o aud, poate-mi schimb parerera.

  25. Si Infinitul? Nu-l putem intelege, si aici se termina totul! Sa zicem ca aveti posibilitatea tehnica de a calatori nelimitat in spatiu. Luati un punct de referinta si o directie dintre cele sase posibile (sus, jos, stanga, dreapta, fata sau spate) dupa care plecati intr-o calatorie fara intoarcere. Unde ajungeti? Si orisiunde a-ti ajunge, mai urmeaza ceva. Si, astfel, mintea se blocheaza; si-atinge limitele si totul devine de neinteles si fara sens. Gandurile avand ca subiect infinitul pot avea si un avantaj: moartea devine irelevanta.
    Daca perspectiva mortii aduce neliniste si angoasa, pentru majoritatea dintre noi, problema infinitului este mai putin prezenta in preocuparile noastre spirituale si cred ca este un lucru bun. O obsesie, cea a morti, este destul de mult pentru un om, doua ar fi ravasitoare, iar depresia si anxietatea ar pune stapanire pe noi. Cat despre „teoria haosului”… este ca moartea – irelevanta!

    • Infinitul este tot o abstracție matematică 😀

      Infinitul este doar un concept inventat de oameni, pentru a descrie ceva ce oamenii nu știu unde se termină.

      • „nu știu unde se termină”. Si dupa ce „se termina” ce „urmeaza”? :)
        Apoi mai ziceti de gandirea „abstracta” a oamenilor desi nu exista om care sa poata sa perceapa cu adevarat ca ceva nu are inceput si sfarsit (atat din punct de vedere al spatiului cat si al timpului)

        • Nu urmează nimic, atât timp cât nu știm. Nu știm dacă se termină, deci n-avem de unde să știm ce urmează după. Dacă nu se termină, n-are ce să urmeze.

          Ideea ar fi că pe lumea asta există 3 feluri de lucruri:
          a) cele pe care le știm. Astea sunt din ce în ce mai multe, pe măsură ce știința și tehnologia avansează;
          b) cele despre care știm că nu le știm. Astea sunt și ele din ce în ce mai multe, pentru că fiecare lucru pe care îl aflăm ne face să conștientizăm că există mai multe lucruri pe care nu le știm;
          c) cele despre care nu știm că nu le știm. Astea nu știm câte sunt, dar trebuie să fim conștienți că ele există și că sunt o mulțime. Există o ”infinitate” de asemenea lucruri, ar zice matematica 😀

          Noul telescop spațial James Webb tocmai ne face să ne confruntăm sever cu problema asta: JWST descoperă din ce în ce mai multe galaxii care ar trebui să fie mai vechi decât Universul, după vechimea pe care i-am stabilit-o noi până acum (13,8 mld ani). Deci avem o problemă serioasă cu teoriile noastre de până acum. De asta știința nu e ”settled” și de asta nu trebuie să ne facem religie nici din știință, nici din matematică.

        • @narci – ”In societate trebuie sa ne organizam dupa niste legi/reguli”

          În principiu, e adevărat, orice societate are nevoie de niște reguli. Însă a impune prin forță niște reguli, doar pentru că există forța de a le impune, nu mai e spre bunul mers al societății. Iar comuniștii din Spania lui Franco sau marxiștii din Chile de pe vremea lui Pinochet au avut de învățat una-alta, după ce forța n-a mai fost de partea lor.

          • Nu stiu daca inteleg… Regulile prin definitie inseamna „impunerea cu forta”. Daca fiecare individ din societate s-ar comporta adegvat, nu ar mai fi nevoie de reguli/legi.
            Totusi, daca mergem mult mai departe, fiecare individ e unic, fiecare persoane percepe mediul inconjurator in felul lui, nu suntem niste roboti identici… Drept urmare, ceea ce tie ti se pare „normal” s-ar putea ca mie sa nu mi se para „normal”. In multe situatii nu pot impaca si pe unul si pe celalalt asa ca trebuie sa se dea niste reguli (cu forta).
            De exemplu mie nu imi place fumul de tigara asa ca imi doresc sa NU fiu afectat de fumul de tigara emanat de alte persoane.
            In filozofia proprie consider ca orice individ poate sa faca absolut orice atata timp cat nu cauzeaza chestii nasoale altor indivizii (direct sau indirect). Cam asta cred eu ca ar trebui sa stea la baza tuturor regulilor.
            Acuma nah, in unele cazuri lucrurile sunt mai nuantate. Daca eu sunt fortat sa port masca pentru a nu infecta (ipotetic) alti oameni, e discutabil in sensul ca si pentru mine purtatul mastii este un disconfort si in plus nici nu garanteaza ca nu infectez alti oameni. DAR, daca eu as fi o persoana educata, cat de cat altruista si cu bun simt, as purta automat masca atunci cand as avea cele mai mici simptome de raceala iar in rest nu as purta.

            • @narci – Regulile prin definitie inseamna „impunerea cu forta”.

              Nu. Regulile corecte sunt respectate fără a fi impuse cu forța. Ca urmare a educației, oamenii înțeleg că respectarea regulilor corecte se concretizează în superioritate morală și respectă acele reguli fără a fi obligați de nimeni. Religia aducea genul ăsta de educație, nu școala. Școala se ocupă de instruire, nu de educație.

              Revenind la exemplul cu masca, a impune portul măștii medicale în aer liber crește încărcătura virală și crește numărul îmbolnăvirilor, iar cei care au impus-o știau foarte bine asta. Pentru a face ”plandemia” câ mai credibilă, mai întâi trebuia crescut numărul celor afectați. Spitalul de la Suceava a realizat asta cu brio. La fel și Nancy Pelosi, umblând prin Chinatown cu televiziunile după ea.

              Impunerea măștii pe stradă a avut și un rol psihologic: oamenii trebuiau să se simtă murdari și cu gura închisă.

              ”as purta automat masca atunci cand as avea cele mai mici simptome de raceala”

              De ce? Ca să crească încărcătura virală și să faci o formă mai gravă? Masca medicală are rolul ei în sala de operație, pentru a nu contamina câmpul operator. Dar acolo e vorba de pacienți ”deschiși” care trebuie protejați, nu de oameni normali care circulă pe stradă.

              Mai mult decât atât. măsurile securiștilor de la București nu rezistă la comparația cu alte țări: în UK nu a fost obligatorie masca în aer liber. Chiar și așa, tot au fost incendiate câteva zeci de mașini de poliție, până când Boris Johnson s-a convins că nu e o idee bună să întindă coarda.

            • @Harald „De ce? Ca să crească încărcătura virală și să faci o formă mai gravă? ” tu spui practic ca o persoana se auto-infecteaza si mai tare daca poarta masca? :)))

            • @narci – masca devine caldă și umedă, când respiri în ea. Ce crezi, virusul prosperă într-un mediu cald și umed?

              Ar trebui schimbată măcar din oră în oră, ceea ce în practică nu se întâmplă.

      • @Harald
        Cred ca am mai spus poanta asta dar merita repetata.
        Doi lipoveni intr-o lotca prind o sfoara in vasle si incep sa traga de ea . Umpu cam jumate de lotca si dupa aia unu spune… cred ca n-are sfarsit; cineva i-a taiat capatul
        Asta apropo de infinit.

        • Asta e o reiterare uneia dintre legile hazardului orb, asta ca sa vin la tema, numite Legile lui Murphy cu referire la alpinism: daca o coarda are un capat atunci il va avea si pe celalalt.

          Din comentarii vad ca lumea nu face diferenta intre haotic, aleatoriu si deterministic desi e plina platforma asta de soiu’ de filosofi , filozofi precum si o multime de sofi si de zofi. Adinci altminteri, cum nu, tipii pricepe, intelege si ghideaza economic si energetic natia. Cind nu poate isi pune intrebari si ghideaza natia. Tipii.
          Devine neinteresant si plicticos.

  26. Cand oamenii nu erau familiarizati cu concepte (nu de mult, acum 10.000 de ani), Universul si formidabilile sale legi existau si fara ei! La fel si infinitul! Notiunea de infinit limiteaza orice incercare spirituala a omului cu pretentii revelatorii, facand ca miile de ani de gandire filozofica sa fie simple exercitii de imaginatie si ducand doctrinele si religiile in desuetudine. Este posibil ca Universul sa aiba niste reguli pe care nu le putem procesa. Daca este asa, acolo se gaseste si explicatia Infinitului si atunci, tot ce am construit cu mintile nostre, de mii de ani, nu are nici o relevanta. Albert Einstein – „Daca examinam si patrundem cu mijloacele noastre limitate secretele naturii, vom vedea ca dincolo de toate inlantuirile observabile ramane ceva subtil, intangibil si inexplicabil”. Tot pentru „Harald”.

    • Fara oameni care sa-l populeze si sa-l perceapa si inteleaga, pamantul si restul nu au nicio relevanta. Relevanta este data de om, fiinta ganditoare si superioara. Tot ce conceptualizam si observav si ne imaginam are relevanta pentru ca noi o gandim. Noi i-am dat acest nume.
      „Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul?” O planeta acoperita de vegetatie si plina de animale n-are nicio relevanta daca nu exista oameni care sa dea relevanta.

    • ”Cand oamenii nu erau familiarizati cu concepte (…) Universul si formidabilile sale legi existau si fara ei! La fel si infinitul! ”

      Nu, stimate domn. Ceea ce numim noi Univers exista, dar ceea ce numim ”formidabilele sale legi” nu există în absența oamenilor. ”Legile” sunt un construct uman, reflectă nivelul nostru de înțelegere, nu reflectă structura reală a Universului. Am mai dat recent exemplul ăsta: planoarele zboară după o lege a fizicii (Bernoulli) iar avioanele supersonice zboară după altă lege a fizicii (Newton). Pentru că ”legile” sunt doar niște aproximații grosiere de-ale noastre, de-ale oamenilor. Șoimul-pelerin zboară cu 320 km/h fără să-i pese nici de Newton, nici de Bernoulli, el doar zboară 😀

      Un alt exemplu: niște poze făcute într-o pădure sunt doar niște aproximări ale realității. Omul face doar pozele, nu face și pădurea în ziua respectivă. Pădurea e realitatea, poza e doar imaginea simplistă a acelei realități. La fel e și cu ”legile” Universului, ele sunt aproximările noastre, nu ale Universului. Infinitul nu există în mod obiectiv, infinitul e un concept uman, o aproximare umană.

    • In ebraica:
      1. Infinitul este „ein sof” ( ein – nu are, sof – sfarsit). Adica n-are sfarsit
      2. Verbul a exista – nu exista.
      Adica este o chestune de a observa. Nu numai vizual ci si auditiv. Va sfatuiesc sa ascultati sunetul unui tren in viteza ca sa intelegeti.
      :))

      • Aici pe pamint este firesc sa spunem despre orice ca exista dar nu despre om . Cind e vorba de om este firesc sa glasuim cu ,, a fi ” . Ma zgirie prin creier cind aud oameni care spun : ,, Ma numesc …. ” . Nu e important sa arate un om ca se numeste . Firesc este sa spunem : ,, Sint …..” . Pentru ca sintem mladite ale celui ce Este . ,, Eu Sint Cel ce Sint ” . Sintem ( facuti ) dupa Chipul si Asemanarea Sa . Sa cautam in Sfinta Scriptura la Facere sa intelegem ca Dumnezeu l-a pus pe om in fruntea Creatiei Sale . Omul este mai presus de toate cele create de Dumnezeu . Si ce face omul ?! Isi bate joc de Creatie . Pe cale de consecinta isi bate joc de Creator . Vai noua !

    • Legea este facuta pentru om si nu omul pentru lege . Eu asta am inteles din Sfinta Scriptura . La inceput a fost una singura . Apoi au fost zece . Iar oamenii cind au inceput sa se faca pe sine legiuitori au umplut lumea cu legi . Daca omul in starea lui de comuniune deplina cu Dumnezeu nu a fost capabil sa respecte o lege cum Doamne iarta-ma poate fi capabil omul sa respecte legile ce singur le ,,face ” ?!
      Ca sa nu mai spun ca din punct de vedere divin Legiuitorul este acelasi cu Judecatorul pe cind lumeste legiuitor e unul si judecator e altul .

  27. Efectul fluture – două analogii

    For want of nail the shoe was lost.
    For want of a shoe the horse was lost.
    For want of horse the rider was lost.
    For want of rider the message was lost.
    For want of a message the battle was lost.
    For want of a battle the kingdom was lost.
    And all for the want of a horseshoe nail.

    Pseudofabulă – Roșu și Negru

    Într-o nu ştiu care seară
    Într-o nu ştiu care vară
    Într-un nu ştiu care sat
    Sub un nu ştiu care pat

    Mititel cât un cercel
    Stă pitit un şoricel
    Tremurând bietul de el
    Fiindc-aflase dintr-o carte

    Într-o nu ştiu care seară
    Într-o nu ştiu care vară
    Într-un nu ştiu care sat
    Sub un nu ştiu care pat

    Nici prea mare dar nici mică
    Stă pitită o pisică
    Tremurând şi ea de frică
    Fiindc-aflase dintr-o carte

    Într-o nu ştiu care seară
    Într-o nu ştiu care vară
    Într-un nu ştiu care sat
    Sub un nu ştiu care pat

    Terminând de ros un os
    Şade-un câine zdrenţuros
    Tremurând şi el fricos
    Fiindc-aflase dintr-o carte

    Într-o nu ştiu care seară
    Într-o nu ştiu care vară
    Într-un nu ştiu care sat
    Sub un nu ştiu care pat

    Fără vreun dinte de ros
    Şade-un lup foarte nervos
    Tremurând şi el vârtos
    Fiindc-aflase dintr-o carte

    Într-o nu ştiu care seară
    Într-o nu ştiu care vară
    Într-un nu ştiu care sat
    Sub un nu ştiu care pat

    Cu piedica puştii trasă
    Şade o vânătoreasă
    Tremurând cu tot cu casă
    Fiindc-aflase dintr-o carte

    Într-o nu ştiu care seară
    Într-o nu ştiu care vară
    Într-un nu ştiu care sat
    Sub un nu ştiu care pat

    Mititel cât un cercel
    Stă pitit un şoricel.

  28. Modelele climatice sunt adesea prezentate ca instrumente de predicție a viitoarelor schimbări ale climei. Dar acest lucru reflectă mai degrabă întrebările pe care politicienii și publicul larg le pun științei, decât ceea ce face știința. Oamenii de știință din domeniul climei preferă să folosească modelele lor pentru a ne îmbunătăți înțelegerea trecutului și a prezentului, unde sunt posibile răspunsuri mai precise. Predicția viitorului este, în mod notoriu, dificilă. Este nevoie de o gândire atentă cu privire la ceea ce poate fi prezis și ceea ce nu poate fi prezis. În această privință, primele experimente cu modele climatice au condus la una dintre cele mai profunde descoperiri științifice ale secolului XX – teoria haosului – care ne-a oferit o nouă înțelegere a limitelor de predictibilitate ale sistemelor complexe.

    (Steve M. Easterbrook, Computing the Climate – How We Know What We Know About Climate Change, Cambridge University Press, 2023, p. 90)

  29. Este spectaculos si, de ce nu, reconfortant, sa constati ca exista, in lumea noastra, exponenti precum „Harald”, detinatori de adevaruri absolute! Felicitari!

    • Eu as spune ca este un privilegiu si ca trebuie sa fim recunoscatori Universului, ca ne-am nascut intr-o perioada in care sa fim contemporani cu astfel de oameni.

    • @Belei Corneliu – mulțumesc pentru aprecieri 😀

      Ideile ”filozofice” anti-creștine, promovate sub masca imparțialității, trebuie contrazise de cineva. Pentru că la alte articole, aceleași idei presupus filozofice se concretizează în comentarii în favoarea Rusiei, respectiv în favoarea măsurilor economice de sorginte marxistă. În rest, a face echipă cu cineva care funcționează cât de cât normal numai cu asistență de specialitate, nu e tocmai de laudă. Dar asta rămâne între noi.

  30. Profesorul Tim Palmer este un prolific autor, practic necunoscut în România (sper că recenzia mea va modifica această perspectivă)

    Recomand lectura unui articol publicat în 2019 în PNAS. Co-autorul este Bjorn Stevens (director la Institutul Max-Planck de Meteorologie, unde conduce Departamentul de atmosfera sistemului terestru, și profesor la Universitatea din Hamburg).

    The scientific challenge of understanding and estimating climate change

    …for many key applications that require regional climate model output or for assessing large-scale changes from small-scale processes, we believe that the current generation of models is not fit for purpose.

  31. Versuri profetice:

    All lies and jest
    Still, a man hears what he wants to hear
    And disregards the rest

    Paul Simon, The Boxer – Bridge Over Troubled Water, 1970

    • Cu asta am fost atins la o rana necicatrizata complet de cand eram adolescent si ascultam obsesiv impreuna cu prietenii Crosby ,Stills, Nash and Young si Cat Stevens la Costinesti si intr-un apartament de pe strada Maicii Domnului in Bucuresti.
      https://www.youtube.com/watch?v=fEFsBF1X1ow
      In ziua in care ICJ care numai curte de justitie nu e ci o adunatura (cu exceptii cum ar fi Barak dar si altii) de „judecatori” nominalizati de catre dictatori si-a publicat recomandarile nu o sa adaug smiley-ul meu obisnuit.

      • Am avut plăcerea să-l ascult pe Art cântând singur în sala de concerte a colegiului Brooklyn. La un moment dat, fără a fi întrebat din sală, a explicat de ce s-a despărțit de marele lui prieten, genialul compozitor și poet Paul Simon. Explicația lui m-a convins. Adăugând și faptul că bunicii lui paterni au emigrat din orașul meu, Iași, gradul meu de simpatie pentru el a crescut mult.

        • Off topic

          Un alt concert e pe cale sa inceapa. Iarasi, mai devreme, datorita incalzirii globale.
          Un concert dedicat doar Americii de Nord. In Aprilie vor iesi cicadele. Si cele care au ciclul reproductiv de 17 ani si cele de 13 ani. Doua numere prime care se intersecteaza foarte rar.
          Un eveniment predictibil; urmatoarea intersectie va fi in 2245.

          Miliarde de muste galagioase…o surs buna de proteina pentru America. Hai sa lasam greierii in pace.

    • Mda… dacă are de unde să aleagă… Problema e că „A lie gets halfway around the world before the truth has a chance to get its pants on.” zise Moș Churchill.

  32. Orwell dixit:

    Fact Check: Drop in climate-related disaster deaths not evidence against climate ‘emergency’
    Reuters, 19 septembrie 2023

    Dar o scădere a numărului de decese cauzate de ceva – aici, o scădere de 98% – este o dovadă evidentă că nu există o urgență.

    Ar putea spune Reuters, de exemplu: „Scăderea cu 98% a deceselor cauzate de gripă nu este o dovadă împotriva unei urgențe de gripă”?

    De ce Reuters, ca și New York Times, PolitiFact ori USA Today, afirmă că o scădere cu 98% a deceselor cauzate de dezastrele climatice nu contrazice povestea lor privind urgența climatică? Pentru că este evident că nu se poate vorbi de o urgență climatică, dar ei își pot salva povestea doar intimidându-ne să negăm evidența.

    Teoria fundamentală a catastrofiștilor climatici este că combustibilii fosili și emisiile de CO2 ucid tot mai mulți oameni prin dezastre climatice.

    Această teorie a avut întotdeauna o slăbiciune fatală: contrazice total datele, care arată o scădere drastică a numărului de decese cauzate de dezastrele climatice.

    De ce scad decesele cauzate de dezastrele climatice în timp ce consumul de combustibili fosili și emisiile de CO2 cresc? Este întrebarea la care am răspuns detaliat de multe ori în ultimii 10 ani de când public pe această platformă și cititorii mei vor găsi ușor explicațiile.

    Mai apare o întrebare interesantă aici: De ce organizațiile mass-media, enumerate mai sus, au declanșat atacurile lor așa târziu împotriva dovezii ferme că decesele cauzate de variațiile climei au scăzut dramatic în ultimii 100 ani?

    Foarte probabil pentru că dezbaterile candidaților republicani din toamna anului trecut au adus în discuție acest subiect: și Vivek Ramaswamy și Ron DeSantis au negat existența unei crize climatice invocând argumentul scăderii deceselor provocate de dezastrele climatice cu 98% în ultimii 100 de ani. În opinia celor doi candidați republicani, cauza acestei scăderi spectaculoase este accesul abundent la combustibilii fosili, care, pentru partea cealaltă, sunt anatema. Pentru că cei doi republicani s-au retras din cursa pentru nominalizare, rămâne de văzut ce armament și tactici propagandistice vor folosi publicațiile alarmiste dacă Donald Trump va deveni contracandidatul lui Joe Biden.

    • Ceva dezinformare in articol.

      Two examples include the 1923 famine in Ukraine which led to 1.2 million deaths and the Chinese famine in 1928 which led to 3 million deaths, according to EM-DAT.
      Although these events were climate-driven, their significant impacts on human life were made worse by a lack of visibility (reporting), conflict or policies affecting socio-demographic conditions (vulnerability), and an inability to provide aid (capacity), said Damien Delforge, senior researcher at the Centre for Research on the Epidemiology of Disasters (CRED) at the University of Louvain in Belgium.

      Cel putin dezastrul din Ucraina a fost facut de mana unui om, Stalin. In China de japoneji. Sa nu mai vorbim de revolutia culturala a lui Mao ori ororile lui Pol Pot.

  33. Inainte ca oricine sa mai vorbeasca despre incalzirisme fara sa ia o palma cu piciorul de la mine sa se noteze urmatoarele:
    1- temperatura medie calculata a oceanelor, marime interesanta incalziristic este 17 C. Ati facut vreodata baie in apa la temperatura aia? Succes. Muriti in cam 5 ore.
    1b – ati stat vreodata afara in aer cu temperatura de 17 C care se misca cu 50 km/h? Adica in oras pe un vinticel iritant. Pe munte fara echipament bun, facut din petrol si gaze dar sa ignoram „amanuntul” asta, faceti degeraturi minore in 3 ore si viata va e in periocol in cam 6. Depinde de umiditatea aerului daca degerati in 2 ore sau in 4 si sinteti in pericol de moarte in 5 ore sau in 7. In oras doar dati mai tare caloriferul sau aerul neconditionat de vremea de-afara. Daca n-ati iesit din oras nu aveti caderea de a emite vreo opinie despre respectivele conditii de vreme. Despre clima nici atit. Puteti doar sa va plingeti, asta merge ca small talk.
    2- temperatura apelor marilor si oceanelor lumii sub 200m adincime este 6-8 C. Exceptiile sint foarte putine, punctuale si insignifiante.
    3- media temperaturilor tuturor oceanelor lumii este 3.5 C.
    4- entalpia aerului este de 11 ori mai mica decit cea a apei.
    4a – Intr-adevar chimia fizica e o materie dificila. Nu e relevant cum si de ce ati luat voi nota de trecere.

    • Se numeste „real feel”.
      Am fost in Islanda acum vreo 10 ani in luna Iunie. Am prins vreme foarte buna si „calda”. Erau 15 grade afara doar ca din cauza vantului „real feel-ul” era de 3 grade. In masina, trebuia sa dau drumul macar la ventilatie pentru ca fiind soare, se facea efectul de sera.
      A fost foarte interesanta experienta.
      Oricum, Islanda este de departe cea mai frumoasa tara pe care am vizitat-o vreodata (si am vizitat totusi cateva tari la viata mea).

  34. Sisteme haotice vs. sisteme aleatorii

    Sistemele haotice nu sunt aleatorii. Într-un sistem aleatoriu, starea următoare nu depinde de starea curentă. De exemplu, dacă dați cu zarul, aruncătura anterioară nu o afectează în niciun fel pe următoarea- zarurile nu au memorie. Dar într-un sistem haotic, nici atractorii (attractors), nici traseele urmate nu sunt aleatorii. În orice moment, starea următoare depinde întotdeauna de starea anterioară, de regulile care guvernează sistemul și de regulile care determină forma atractorilor. Numai complexitatea comportamentelor le face să apară aleatorii (stocastice).

    Un sistem poate prezenta diferite tipuri de comportamente haotice la diferite intervale de timp. De exemplu, El Niño și La Niña sunt două faze opuse ale unui model (pattern) oscilant care persistă luni sau ani, producând diferite pattern-uri meteorologice pe coastele pacifice ale celor două Americi. Și glaciațiile reprezintă un alt pattern alternativ de încălzire și înghețare, prin care Pământul trece aproximativ la fiecare 100.000 ani (perioda celui mai lung dintre ciclurile Milancović)

    Dacă vrem să prezicem viitoarea stare specifică a unui sistem haotic, predicția noastră va fi limitată de două lucruri: gradul nostru de cunoaște a stării inițiale (condițiile curente) și abilitatea noastră de a modela reguli care determină modul în care fiecare stare determină pe următoarea. Chiar dacă modelul nostru se apropie de perfecțiune, mici modificări ale condițiilor inițiale vor impune o limită cu privire la câți pași în viitor modelul nostru poate prezice lucrurile în mod fiabil, iar noi putem cuantifica această limită explorând cât de repede cresc erorile din model. Avem de-a face cu așa-numita problemă a valorii inițiale – succesul predicției depinde în primul rând de cât de bine cunoaștem valoarea inițială.

    (Adaptare după Steve M. Easterbrook, Computing the Climate – How We Know What We Know About Climate Change, Cambridge University Press, 2023, p. 114-115)

    • „succesul predicției depinde în primul rând de cât de bine cunoaștem valoarea inițială” – as spune ca depinde in proportie de 100% de cunoasterea valorii initiale, pentru ca matematica ofera modele care descriu perfect fenomenele. Dar modelele astea conduc catre o predictie pe care putem sa o descriem ca o functie depinzand intotdeauna de valoarea initiala, de datele initiale.

      De exemplu, daca pentru o multime mare de date initiale diferite, sistemul se comporta intr-un mod, sa zicem, „uniform”( la variatii mici de date initiale, sistemul se schimba in mod nesemnificativ) , asta nu inseamna ca nu exista date initiale pentru care sistemul „explodeaza in timp finit”, adica comportamentul sistemului se schimba brusc in mod radical si dramatic.

      Deci este esential sa avem date initiale corecte, pentru ca predictia sa fie cat mai apropiata de ceea ce se va intampla in mod real.

      Aici apar multe probleme, unii specialisti apeleaza la modele matematice mai simpliste( din varii motive), care necesita un volum mai mic de date initiale, dar care ofera bineinteles predictii de mai slaba calitate, altii ignora in mod voit anume date initiale, pentru ca modelul sa le furnizeze predictii conforme cu ceea ce doresc ei sa iasa, altii pur si simplu ignora modelarea matematica si emit studii in baza afirmatiilor facute de diversi guralivi din zona ecologista – Greta si multi altii!

      • ”este esential sa avem date initiale corecte, pentru ca predictia sa fie cat mai apropiata de ceea ce se va intampla in mod real.”

        Dincolo de un anumit nivel de complexitate, nu se mai poate decide care sunt date corecte și care nu. Iar atmosfera terestră depășește acest nivel de complexitate. Așa că ”datele inițiale corecte” sunt alese după cum dorește clientul. Nu-i pasă nimănui ”ce se va întâmpla în mod real”, important e ca modelul să ofere predicțiile dorite, care să poată fi citate ulterior.

        • in cazul unui sistem major, guvernat de forte majore, o infinitate de influente minore nu genereaza o variatie majora; presupunem efectul cumulat a miliarde de fluturi: daca ar bate din aripi sincron, ar fi o influenta majora, dar cu cat sunt mai multi fluturi, cu atat variatia se estompeaza, scazand probabilitatea de crestere a amplitudinii prin polarizare intr-un anume sens;
          problema impredictibilitatii se agraveaza mai ales cand avem de-a face cu variatia unei forte majore al carei efect nu-l sesizam pentru ca variatia e mult prea lenta: de exemplu daca masa atmosferei ar varia ciclic cu 10%/100.000ani, fiind imposibil sa determinam aceasta insesizabila rata de variatie; in acest caz nu putem prezice cand efectul ei maxim se va suprapune cu maximul sau minimul variatiei curente a unui parametru cunoscut, cum ar fi variatia ciclului solar de 11ani;

          • ”presupunem efectul cumulat a miliarde de fluturi: daca ar bate din aripi sincron, ar fi o influenta majora”

            Ai făcut o pasiune pentru fluturi, entomologia pare să fie adevărata chemare 😀

            Modele climatice sunt ”doftoricite” prin alterarea datelor inițiale, prin corecții absurde ale temperaturilor reale înregistrate ș.a.m.d. Lasă fluturii în plata Domnului, că nu ei se ocupă cu modelarea climei. Cu echilibrul termic te-ai mai lămurit sau tot fluturii sunt de vină?

            • lamureste-ma ce trebuie sa-mi lamuresc in legatura cu echilibrul termic

            • @Prototipescu – unele lucruri de bază le-ai înțeles complet greșit la vremea lor, iar asta generează în permanență discuții sterile. Unul din exemple e ăsta cu fluturele lui Lorenz, iar precedentul exemplu a fost cel cu echilibrul termic, când susțineai că Pământul s-ar afla în echilibru termic, în raport cu Soarele. Plus butoiul de CO2 al lui @Hantzy, care genera energie de unul singur, tot din cauza neînțelegerii corecte a echilibrului termic și a bilanțului energetic.

              Lucrurile astea se pot rezolva într-un singur fel, prin a le înțelege corect. Nu e normal să-ți exprimi frustrarea în câte 10 comentarii și nici nu te ajută la nimic: fluturele lui Lorenz rămâne așa cum e el cunoscut, iar echilibrul termic, la fel. N-o să-ți dea nimeni dreptate doar fiindcă îți place ție să fii insistent. E ca și cum ai veni în UK și n-ai admite că aici se circulă pe stânga: n-o să-ți dea nimeni dreptate, indiferent cât insiști să-ți exprimi frustrarea. Singura soluție e să înveți să circuli pe stânga.

            • @Harald
              in dialogurile cu Hantzy doar faceam niste reduceri la absurd;
              in legatura cu echilibrul termic ti-am raspuns foarte precis ca doua corpuri se afla in echilibru termic daca au temperaturi egale, respectiv nu exista transfer termic intre ele sau viceversa (dumneata ai sustinut altceva), deci pamantul nu poate fi niciodata in echilibru termic cu soarele; cel mult ar putea fi, teoretic, intr-un regim stationar; regimul stationar poate fi media regimurilor nestationare sau situatia in care fluxul termic se mentine constant, respectiv gradientul termic nu se modifica in timp; intr-o exprimare mai simplista, uneori e posibil sa exprimi ca fiind o stare de echilibru situatia unui regim stationar sau unei medii constante de regimuri stationare, ceea ce nu e tocmai ortodox, pentru ca tehnic regimul stationar nu e totuna cu echilibrul termic definit prin q=0;
              daca ai dificultati de intelegere sau poate am eu dificultati de exprimare iti stau la dispozitie pentru lamuriri; si in nici un caz nu am pretentia sa fii de acord cu mine, dupa cum nici eu nu-mi propun sa circul pe „banda” dumitale, decat daca imi prezinti argumente convingatoare, nu evaluari psihologice; nu sunt in dialog cu persoana Harald, ci doar cu comentariile userului Harald, deci nu imi pasa in ce sens circula dreptatea, ci doar daca textul prezinta vreun interes de explorare a unei anume situatii; motiv pentru care, oricat te-ar preocupa grija persoanei mele si ti-ai sforta abilitatile de psiholog, nu vei putea putea face o distinctie clara intre o convingere si o ipoteza;

          • @Prototipescu – ”am raspuns foarte precis ca doua corpuri se afla in echilibru termic daca au temperaturi egale, respectiv nu exista transfer termic intre ele sau viceversa (dumneata ai sustinut altceva),”

            Acolo unde am crescut eu, la asta îi zicea minciună sfruntată. În urmă cu câteva săptămâni am dat peste acel dialog. Să-l caut din nou și să-l postez încă o dată aici? Dar te retrogradez în aceeași categorie cu @Hantzy, dacă ajung să fac asta.

            • @Harald
              stiu ca ti-am raspuns asa pentru ca ti-am dat definitia din manualul de clasa X – Principiu II al termodinamicii, ceea ce inseamna ca mi-am adaptat discursul la exigentele dumitale de carcotas, pentru ca eu in mod normal definesc echilibrul termic in functie de variatia in timp, adica regimul stationar; pentru ca asa e cu echilibrele asta, pot fi de mai multe feluri, in functie de parametrul la care se raporteaza; definitia de manual, care se limiteaza la un sistem idealizat ca fiind izolat si cu corpuri avand temperatura uniforma, nu isi mai are utilitate odata ce s-a inteles PII, lumea reala fiind mai complexa de-atat.
              echilibrul este o invarianta matematica; in termodinamica au sens variatiile in timp si spatiu; daca vorbim insa de echilibrul termic intre pamant si soare ar trebui sa fie evident ca este vorba de invarianta in timp, ca aia in spatiu nu are sens;
              deci, acuma intre noi doi, ca articolul deja nu mai e vizibil, iar dl.Profesor n-are de ce sa-si piarda vremea cu galceava noastra:
              – imi mentin afirmatia de mai sus ca pamantul nu va fi niciodata in echilibru termic dupa definitia q=0
              – dar in acelasi timp n-am nici o retinere sa sustin ca pamantul poate fi in echilibru termic cu soarele in ce priveste invarianta fluxului termic mediu in timp, intr-un ciclu sezonier
              depinde doar de dumneata sa vrei sa intelegi ce anume sustin, incat sa pot lamuri o asemenea ambiguitate; dar n-o sa am intr-atata rabdare sa scriu si ecuatii cu hamiltonieni si lagrangieni
              insa daca pari a fi deranjat de raspunsurile mele, adevarul este ca, din respect, consider ca meriti niste raspunsuri; altfel nici n-as citi comentariile lui Harald, cum deja nu le mai citesc pe ale lui Hantzy si inca destule personaje de pe platforma asta

        • @Harald
          Si clientul a ales ca trebuie crescuta norma de poluare, ca doar nu se stie precis :)) Bravo, tocmai ai rostit cel mai mare adevar de cand activezi prin zona :))

        • https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/monte-carlo-method
          Unlike a normal forecasting model, Monte Carlo Simulation predicts a set of outcomes based on an estimated range of random values, versus a set of fixed input values.
          Multidimensional properties of a population of particles can be tracked through each of the possible events in a Monte Carlo simulation and be extrapolated to predict the properties of the population as a whole.
          In physics-related problems, Monte Carlo methods are useful for simulating systems with many coupled degrees of freedom, such as fluids, disordered materials, strongly coupled solids, and cellular structures.
          The name derives from Monte Carlo Casino; one simple example of a Monte Carlo : there are 36 combinations of dice rolls. Using a Monte Carlo Simulation, you can simulate rolling the dice 10,000 times (or more) to achieve more accurate predictions.

      • ma intreb cum se descriu matematic uzura si frecarea neuniforme, tranzitia de la curgerea turbulenta la curgerea laminara, convectia neuniforma in functie de relief, etc; nu stiu sa existe formule magice, doar niste aproximari criteriale (Reynolds, Nusselt, etc)

    • Mai există propuneri similare. De exemplu, împreună cu Sabine Hossenfelder, profesorul Tim Palmer a avansat ideea unui „CERN al modelelor climatice”.

      Exasperați de incertitudinile teribile ale actualelor modele climatice (cele pe care IPCC și eco-activiștii „maximaliști” le promovează infatigabili), cei doi fizicieni au propus o modalitate de reducere a acestor incertitudini. În locul unui mare număr de eforturi instituționale subcritice, Hossenfelder și Palmer consideră că toate resursele destinate modelărilor climatice ar trebui să fie concentrate într-un „CERN al schimbării climei”, plecându-se de la succesul instituției internaționale CERN în găsirea bosonului Higgs. Potrivit propunerii avansate în 2021 (și reluate în cartea pe care am recenzat-o), oamenii de știință ar putea (teoretic) colabora mai mult pentru dezvoltarea viitoarei generații de modele climatice cu mare rezoluție – un beneficiu pentru întreaga omenire.

      Detalii,

      Hossenfelder, S., and Palmer, T., 2021, An international institute will help us manage climate change, Scientific American, https://www.scientificamerican.com/article/an-international-institute-will-help-us-manage-climate-change/

  35. Zilele trecute am auzit un termen nou: les khmers verts. Cu deosebirea ca ei nu apar în țările sărace, ci în cele in care se trăiește foarte bine.

  36. Cand chelneritele sunt mai educate decat burghezia verde.

    „Dimanchissime lance un appel à ses confrères fact-checkeurs : quel est le bilan carbone de La Joconde ?
    Votre serviteure se pose la question depuis que Prisca Thévenot, en fin de matinée sur France 3, a déclaré :
    “Je ne suis pas sûre que la Joconde soit la plus grande pollueuse de France.”
    Din politico.eu
    .

  37. UPDATE

    În versiunea originală a articolului s-a strecurat o informație incorectă:

    Tim Palmer (laureat al Premiului Nobel pentru Pace, 2007, pentru contribuțiile sale la rapoartele IPCC)

    Tim Palmer NU a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007. Au fost numai doi laureați: Al Gore și organizația IPCC. Ulterior, IPCC a trimis multe diplome de recunoștință celor care au contribuit la rapoartele organizației. În aceeași situație, s-a aflat și profesorul Mike Hulme, Cambridge University, pe care l-am intervievat recent.

    În concluzie, am șters mențiunea originală pentru că fizicianul Tim Palmer NU a primit niciun Premiu Nobel pentru Pace sau alte discipline. Regret imprecizia mențiunii din versiunea originală a articolului.

  38. JBP a renuntat la calitatea de intelectual inca din 2021. Sectiunea ‘Wearing mask’, Q&A, unde spune „suspend your judgment for six month” and „take the damn vaccine”

    https://youtu.be/rY9X6a-xxFo?t=4906

    De pe Twitter, acelasi individ:
    May 13, 2021: Off to be vaccinated today. Despite having Covid last May, my antibody levels appeared insufficient to prevent re-infection. Hope Ontario opens up soon

    Jan 19,2023: I got vaccinated because I naively believed the woke force-mongers would leave me the hell alone thereafter. Fool me once…

    Jan 24, 2023: I was very ill when I decided to get vaccinated. But I thought „Ok, I’ll deliver my pound of flesh–so to speak–for the ‘public good’. But then leave me the hell alone.” And, guess what? The constraint continued unabated, even accelerated. Fool me once…

    JBP, Psiholog de profesie, autorul cartii ”Maps of Meaning: The Architecture of Belief”, which became the basis for many of his subsequent lectures. The book combined psychology, mythology, religion, literature, philosophy and neuroscience to analyze systems of belief and meaning.

    • Omul are totuși dreptate, soluția oamenilor de bună credință nu era una similară cu cea din Spania din 1936. Atât timp cât neomarxiștii nu au ajuns până la a omorî mii de preoți, așa cum s-a întâmplat în Spania anilor ’30, nici oamenii decenți nu aveau de ce să pună mâna pe arme și să treacă la vânătoarea de neomarxiști.

      Jordan Peterson are unele păreri discutabile, sunt și unele lucruri pe care le înțelege greșit, fiind născut și crescut în Occident, dar atitudinea lui de bază e totuși una corectă: situația reală din timpul ”plandemiei” nu necesita nici revolte full-scale, nici incendierea clădirilor guvernamentale. Ca opinie personală, neomarxiștii încep deja să facă niște pași înapoi. Comuniștii din anii ’20 – ’30 ai secolului trecut, dispuși să omoare oricâți oameni era nevoie, ca să ajungă și să se mențină ei la putere, erau totuși formați în alte vremuri. Stalin jefuia bănci în tinerețea lui, în timp ce Olaf Scholz sau Mark Rutte sigur n-au avut asemenea episoade în carieră 😀

      Între 2008 și 2023 a fost într-adevăr o epocă în care statele și corporațiile au ajuns să dobândească puteri fără precedent asupra cetățenilor, dar epoca asta tocmai se încheie. Legenda spune că 2026 ar putea fi un an la fel ca 1989.

      • Nu sunt sigur ca inteleg dar promit ca citesc pana ma prind…

        Daca Peterson nu s-a vaccinat, a facut doar activism in sensul asta? Momentul in care aparuse la rampa sa spuna ca s-a vaccinat era unul de diviziune sociala, vaccinarea fiind ceva personal, de ce e nevoie sa apari in public cu asa ceva? Avem si noi exemplu luminos, Plesu in DilemaVeche, daca e vreun izvor de unde au baut aceeasi apa sper sa nu fie Izvorul Minunilor din Bihor.
        Mandatele ulterior au aparut bazate pe un procent majoritar a populatiei care a pus botul ori la eculubratii gen Peterson, ori la dorinta de a calatori, in unele cazuri din nebunii colective manifestate in ‘social media’. Cei ce s-au temut cu adevarat de un ‘novel virus’ trebuiau la fel de mult sa se teama de un ‘novel vaccine’. A indemna la suspendarea rationamentului e la fel de grav ca suspendarea temporara a Consitutiei, pentru ‘binele comun’.

        Care ar fi fost pozitia corecta a unui intelectual, psiholog, cu milioane de ‘followers’, alta decat a-i prosti pe ceilalti dupa care sa apara cu ‘hotul striga hotul’, respectiv se vaita ca a fost prostit!?

      • Cred ca am inteles in mare parte, doar un comentariu in ce priveste violenta neomarxista…

        Pentru a pastra ordinea sociala, in timp ce se introduc schimbari majore in societate, confuzia generalizata e preferata in schimbul violentei. Diferente de opinie pe subiecte mai putin relevante, ‘memes’, ‘rabbit holes’, stanga vs dreapta, confuzie mentinuta de Peterson, Harari (cine are cartile lui Peterson, musai are si din Harari), Musk, Trump, deveniti ‘role models’ sau ‘supra eroi’, daca vor cauza vreo schimbare va fi doar in directia sa-i zicem ‘globalista’, gandita si planificata de ani buni, pusa in practica cu o determinare ce ar trebui sa ingrijoreze. La confuzie contribuie oricine nu e in stare sa identifice corect ce se intampla cu acest ‘new normal’ si care sunt mecanismele de aplicare spre ‘own nothing’. Know thy enemy!?

        Din scrisoarea lui Huxley catre Orwell: „Within the next generation I believe that the world’s rulers will discover that infant conditioning and narco-hypnosis are more efficient, as instruments of government, than clubs and prisons, and that the lust for power can be just as completely satisfied by suggesting people into loving their servitude as by flogging and kicking them into obedience. In other words, I feel that the nightmare of Nineteen Eighty-Four is destined to modulate into the nightmare of a world having more resemblance to that which I imagined in Brave New World. The change will be brought about as a result of a felt need for increased efficiency.”

        Un alt comentariu referitor la arme. In afara de autoaparare in cazuri extreme, cei mai multi ‘trigger happy’ vor cauta mult si bine o tinta intr-o lume a ‘psy-op’-ului

        PS Nu ma asteptam la aplauze referitor la JBP, dar nici sa primesc o matura in cap. Fool of me…

    • «JBP a renuntat la calitatea de intelectual inca din 2021. Sectiunea ‘Wearing mask’, Q&A, unde spune „suspend your judgment for six month” and „take the damn vaccine”»

      Eheee, de-ar fi numai asta. Pe mine m-a prostit o vreme, acum câțiva ani când a ieșit spectaculos din iarbă verde după ce fusese toată viața un oarecare profesor necunoscut de la o universitate canadiană. I-am și făcut publicitate pe unde am putut. Ah, ce carte-am tras!

      Să vă relatez ultima enormitate marca JBP. Citez, fiindcă nu are rost să mai adaug nimic de la mine:

      Jordan Peterson continuă să demonstreze de ce niciun tânăr nu ar fi trebuit să asculte vreun cuvânt pe care l-a spus, cu atât mai puțin unul pe care l-a scris, explicând de ce prizonierii politici din 6 ianuarie nu ar trebui să fie grațiați de Donald Trump atunci când acesta își va relua public președinția SUA anul viitor.

      «Evident, mulți dintre cei condamnați au făcut ceea ce credeau în adâncul inimii lor că este corect și poate că există un oarecare adevăr în ceea ce privește îndoielile lor față de procesul democrat. Dar iată ceva de luat în considerare: dacă vrei cu adevărat să unifici țara, nu face acel lucru care ți-ar înfuria adversarul până la punctul în care ar simți că nu mai are nimic de pierdut. Adică, uite, stânga chiar crede că aceștia sunt „teroriști naziști insurgenți de extremă dreapta”, dacă este adevărat sau nu este irelevant. Grațierea lor nu va face decât să genereze furia nemăsurată a paranoicilor radicali de stânga în așa fel încât compromisul să devină imposibil.

      Dacă credeți că vara anului 2020 a fost nasoală, să știți că încă nu ați văzut nimic. Pentru pace, adică, eu cred că ei trebuie să fie o jertfă. Dacă deținuții din 6 ianuarie ar ști că trebuie să rămână în închisoare pentru a liniști cealaltă jumătate de țară și pentru a găsi puncte comune, cred că ei, ei bine, sper… ar fi de acord cu asta.»

      Jordan Peterson is the textbook coward who dies a thousand deaths. No wonder he got addicted to not-meth. Trebuie să fie literalmente iadul pe pământ să trăiești în frică constantă așa cum o face el. Dacă, până în acest moment, l-ai recomandat vreodată pe Jordan Peterson cuiva, îi datorezi scuze. Și chiar trebuie să te gândești cum a fost posibil să te lași dus de nas de un șarlatan atât de evident.

      What ever happened to freeing ten guilty men so as to not imprison a single innocent man? So policy now should be based on the need to cave to the delusions of neurotics, lest they get upset, and if a few hundred young fathers see their families destroyed, and spend their lives behind bars, so be it? I am sure if Petersen were in there, he would gladly sacrifice the entirety of the rest of his life, to not make the wacky purple-haired hippie left upset. It is amazing how loathsome everyone on their side is. Traitors, cowards, hypocrites. It is amazing.

      • Comentarii de stangisti frustrati ca nu au argumente solide impotriva omului!
        Cautati bucatele de texte irelevante pentru a va bate cu caramida in piept ca ati fi intelectuali!
        Omul e un psiholog clinician mare, recunoscut de multe minti luminate, dar, fireste urat de paduchii socialisti care nu suporta free speech! Acelasi lucru s-a petrecut si cu Elon Musk cand a parasit corabia de stanga si s-a dat cu republicanii. Bunul simt doare tare neomarxuiala!

        • Domnișoară, tocmai ați avut o disonanță cognitivă violentă.

          Asta se întâmplă cind te agăți cu disperare de un idol și descoperi că prințul din imaginația ta e de fapt un degenerat laș și ipocrit.

          Prima fază e negația înverșunată.
          În a doua îi cauți scuze.
          Într-un târziu accepți situația, îți mai pui un pahar mare de vodcă și te culci, fiindcă altceva chiar nu vezi ce ai mai putea face.

  39. Ca sa inteleaga toti:
    https://www.msn.com/en-gb/news/world/greta-thunberg-after-first-day-of-trial-we-must-remember-who-real-enemy-is/ar-BB1hCDEK?cvid=50dc2375cdb94dac97ea5d9a139bf8bb&ocid=winp2fptaskbar&ei=14&sc=shoreline

    Greta poate a ascultat asta. A se urmari textul cu atentie:
    https://www.youtube.com/watch?v=mc1ta1UMGeo&list=PLW9nJJEwCQj3OKxoc92oRgExdu_LkJ3pc

    Eu cred ca la tribunal ar fi frumos ca judecatorul sa ii cante Beatles – Get Back.
    Sper ca nefericita asta care ne amareste viata cu ignoranta, aroganta si violenta ei verbala sa isi gaseasca un suflet pereche.

    In UK politia nu poarta arme pentru ca lucreaza cu consimtamantul populatiei.

    • Astăzi, 4 februarie, The New York Times a publicat istoria unei încercări de cenzurare a unei cărți. Încercarea a avut loc în 2021 (deci, relatarea evenimentului este cam târzie) în biblioteca publică a orășelului Blue Hill din statul Maine. Un binevoitor a donat bibliotecii cartea „Irreversible Damage: The Transgender Craze Seducing Our Daughters,” scrisă de jurnalista Abigail Shrier. Potrivit articolul din NYT, cartea susține că disforia de gen este o „nebunie diagnostică” alimentată de confuzia adolescenților, de rețelele de socializare și de influența colegilor și că adolescenții sunt prea tineri pentru a se supune unei operații de tranziție de gen potențial ireversibile.

      Imediat după donație, activiștii transgender au somat pe directorul bibliotecii să indexeze cartea și s-o treacă la fondul secret. Este exact ceea ce au făcut comuniștii după ce au preluat puterea, când operelor multor autori de valoare au dispărut din bibliotecile publice românește. Ceea ce m-a șocat este faptul că atacul asupra unei cărți inconvenabile persoanelor trans și avocaților lor a avut loc nu în România comunistă și nu în anii 1950, ci într-o țară democratică în anul 2021.

      Detalii,

      ‘My Heart Sank’: In Maine, a Challenge to a Book, and to a Town’s Self-Image

  40. Vor bani sa citesc articolul.
    All in all, e mai mult decat LGBT aici si cred ca stiti prea bine.
    Cat despre carti; astea au fost arse de pe vremea inchizitiei si pe vremea lui Adolf…
    Ce ma frapat e ca Ai Weiwei, un om de mare valoare, poate spune ceva de genul asta. Nu-i un fiste cine. Parinti artisti crescuti in China comunista.
    Dupa mine stie ce vorbeste.
    Cel putin trist.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, hard cover în 2021, soft cover în 2022. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro