miercuri, decembrie 6, 2023

Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească

Provocată de agresiunea rusească împotriva Ucrainei, criza geopolitică din Europa de Est generează amenințări pentru alte țări din regiune, unde forța factorului rusesc este mai robustă decât reziliența locală. Având în vedere caracterul militarist și revizionist al Rusiei înainte de toate vizavi de spațiul ex-sovietic, dependențele existente în raport cu statul rus trebuie percepute drept riscuri la adresa intereselor naționale. Asemenea riscuri sunt evidențiate în cazul Georgiei, dar și mai acut în cel al Moldovei. Ambele state au un grad de reziliență slăbit, din cauza slăbiciunilor interne tradiționale, a efectelor încă nedepășite ale pandemiei și, mai recent, ca urmare a acțiunile geopolitice ale Rusiei. Reziliența Moldovei și cea a Georgiei sunt comparabile din multe considerente. Una din diferențele majore dintre acestea ține de geografie și respectiv proximitatea și preferințele naționale față de Rusia sau alternativa sa geopolitică – Uniunea Europeană (UE).

Înainte de toate, reziliența trebuie percepută ca pe o condiție internă a statelor. Aceasta este necesară pentru a depăși prin absorbție, adaptare sau transformare crizele interne sau externe, cu scopul de a reveni la un echilibru vechi sau de a crea unul calitativ nou. Astfel, pot fi limitate efectele perturbațiilor, care pot fi măsurate în costuri politice, socio-economice, tehnologice, de ordin ambiental sau de securitate. De asemenea, reziliența de stat are o semnificație majoră pentru politica externă și relațiile cu alți actori internaționali. Or, lipsa rezilienței în anumite domenii strategice sau caracterul său slăbit poate constitui o “invitație” pentru statele cu intenții dușmănoase să comită ingerințe. În mod contrar, prin consolidarea și manifestarea rezilienței, statele vizate pot descuraja manifestările dușmănoase ale adversarilor. Prin urmare, solidificarea rezilienței de stat poate ajunge să constituie o măsură adițională pentru sprijinirea, nicidecum nu și înlocuirea, securității naționale. În aceeași ordine de idei, fortificarea rezilienței contribuie la ridicarea nivelului de pregătire civilă împotriva anumitor riscuri iminente (cunoscute) sau imprevizibile (necunoscute) și la dezvoltarea sau actualizarea instrumentelor pentru gestionarea crizelor curente.

Reziliența Georgiei și Moldovei – în comparație

La măsurarea nivelului rezilienței de stat se folosesc o serie de parametri care permit determinarea funcționării statului în condiții de disrupții parțiale sau totale. În conformitate cu viziunea NATO referitor la reziliență și modul de pregătire civilă împotriva crizelor (care reprezintă riscuri în fază de materializare) pot fi evidențiate șapte elemente majore ale rezilienței:  1) asigurarea continuității guvernului și a serviciilor guvernamentale critice; 2) alimentarea neîntreruptă cu resurse energetice; 3) capacitatea de a gestiona eficient mișcarea necontrolată a oamenilor; 4) accesul neîntrerupt la resurse alimentare și de apă; 5) capacitatea de a gestiona un număr mare de persoane rănite; 6) sisteme de comunicații civile rezistente; 7) sisteme de transport civil rezistente. Este improbabil ca toate aceste elemente să fie complet disfuncționale, cu excepția cazurilor „statelor falimentate”.

Analizată prin prisma celor șapte elemente de reziliență, situația din Moldova și cea din Georgia este distinctă. Circumstanțele moldovenești predispun la riscuri sporite comparativ cu cele traversate de statul georgian. Cel din urmă s-ar putea confrunta cu anumite proteste anti-guvernamentale, dar acestea deja au devenit repetitive și nu implică costuri politice majore, chiar dacă guvernarea bate pasul pe loc în privința obținerii statutului de țară candidat UE. Lucrurile stau cu totul altfel în Moldova, unde guvernarea încă nu s-a confruntat cu protestele anti-guvernamentale de amploare.

În Moldova, nemulțumirea publică față de implementarea anumitor reforme (optimizarea universităților), înrăutățirea condițiilor social-economice (inflația) sau presiunea opoziției pro-ruse (protestele Socialiștilor și Partidului Șhor) au fost deocamdată nesemnificative și/sau au avut loc în afara capitalei. Efectele secetei asupra agriculturii și a accesului la apă potabilă din râul Nistru (cel mai grav anti-record de la independența țării), precum și eventuala întrerupere a livrărilor de gaze sau alertele cu bombă false de la aeroportul principal al țării pot agrava situația. Aceste fapte limitează accesul cetățenilor la servicii publice critice și sporesc nivelul de frustrare publică. Potrivit scenariilor pesimiste, în urma confluenței motivațiilor politice și social-economice, protestele anti-guvernamentale pot căpăta conotație geopolitică, cu riscuri majore pentru discontinuitatea actualei guvernări. Asemenea evoluții negative pot deveni posibile inclusiv dacă forțele militare ruse ajung în Odesa (improbabil în prezent datorită apărării ucrainene) sau Rusia decide să folosească prezența sa militară din regiunea transnistreană, alcătuită din circa 1.500 de soldați ruși din cadrul Grupului Operativ al Forțelor Ruse, dislocat ilegal în Moldova. În total, patru dintre parametrii de reziliență înregistrează neajunsuri serioase în Moldova, în timp ce în Georgia – unul singur și de o manieră parțială (Vezi Tabelul de mai jos).

Tabel. Elementele de reziliență necesare pentru asigurarea pregătirii civile în conformitate cu abordarea NATO

Elementele de reziliențăGeorgiaMoldova
1) Asigurarea continuității guvernului și a serviciilor guvernamentale critice;– Predispunerea la proteste anti-guvernamentale în capitală, pe motive de guvernanță politică și orientare externă pro-rusă;– Predispunerea la proteste anti-guvernamentale în regiuni (cu populație majoritară vorbitoare de limbă rusă), pe motive de guvernanță politică, socio-economică și de orientare externă anti-rusă;
2) Alimentarea neîntreruptă cu resurse energetice;– Asigurarea unei siguranțe a livrărilor de gaze naturale ca urmare a dominației importurilor din Azerbaidjan asupra celor din Rusia;– Riscuri majore de întrerupere a livrărilor de gaze naturale din cauza dependenței totale de importurile din Rusia și a acutizării problemei datoriilor gaziere;
3) Capacitatea de a gestiona eficient mișcarea necontrolată a oamenilor;– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu;– Gestionarea adecvată a crizei refugiaților (din Ucraina) datorită implicării și asistenței actorilor externi, inclusiv a UE (Frontex, etc.);
4) Accesul neîntrerupt la resurse alimentare și de apă;– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu;– Efectele secetei asupra securității alimentare și a accesului la apă potabilă din râul Nistru;
5) Capacitatea de a gestiona un număr mare de persoane rănite;– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu;– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu;
6) Sisteme de comunicații civile rezistente;– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu;– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu;
7) Sisteme de transport civil rezistente.– Nicio problemă urgentă detectată în domeniu.– Perturbarea circulației aeriene (de pe principalul aeroport) din cauza frecvenței înalte a alertelor cu bombă false.

Sursa: Compilarea autorului cu referință la www.nato.int, verde – parametru de reziliență gestionabil, portocaliu – parametru problematic, galben – parametru fără probleme majore identificate.

Reziliența și riscurile de origine rusească

Pe lângă aspectele de reziliență ce țin de funcționarea instituțiilor și a sistemelor de prestare a serviciilor critice către populație, sugerate de NATO, un rol major îl joacă factorul geopolitic. Modul cum se poziționează Georgia și Moldova față de actorii internaționali regionali, și mai exact față de UE și Rusia, poate accelera generarea de reziliență statală sau invers să o frâneze.

Din acest punct de vedere, autoritățile georgiene denotă interes pentru menținerea și chiar intensificarea legăturilor socio-economice cu Rusia. La o distanță de 14 ani de la agresiunea rusească împotriva Georgiei, guvernarea sporește dependența țării față de legăturile socio-economice cu Rusia, care valorează în total circa 1,2 miliarde de dolari (Transparency.ge, august 2022). Mai exact, exportul de vinuri și importurile de grâu și făină se mențin la scară înaltă, reprezentând 58% din exporturile totale de vin și respectiv 95% din importurile de grâu. De asemenea, s-au majorat de peste 6 ori transferurilor bănești, ajungând la 678 milioane de dolari, ca urmare a influxului de cetățeni ruși. Cel din urmă a contribuit la dublarea numărului de firme rusești care operează în Georgia (în total 13.500).

Concomitent, exponenții guvernării georgiene continuă să folosească un discurs agresiv împotriva exponenților instituțiilor europene. În cel mai recent incident, liderul partidului de guvernământ „Visul Georgian” Irakli Kobakhidze l-a acuzat pe fostul Ambasador al UE în Georgia Carl Hartzell de faptul că a jucat un rol „strict negativ” în relația bilaterală (Civil.ge, iulie 2022). Contrar demersului public în favoarea unității în jurul îndeplinirii cerințelor pentru obținerea statutului de țară candidat UE și acumularea rezilienței prin apropierea de UE, guvernanții georgieni s-ar părea că prioritizează lupta politică împotriva opoziției, ilustrată în mod eronat drept instigator la un confruntare militară cu Rusia (Agenda.ge, august 2022).

Procese diametral opuse celor din Georgia au loc în Moldova, care depune eforturi maxime pentru a utiliza asistența europeană în vederea generării de reziliență în domeniile cu cele mai serioase lacune. În acest sens, pe dimensiunea energetică, Moldova a solicitat împrumuturi de la băncile europene pentru a realiza interconectarea energetică cu România (Isaccea-Vulcănești-Chișinău) până în 2024 (contra circa 260 milioane de euro), precum și pentru proiecte de eficiență energetică (75 milioane de euro). Un alt credit de 300 milioane de euro a fost solicitat de la BERD pentru a asigura rezerve de gaze naturale pentru iarna din perioada 2022-23 (Reuters, iunie 2022). Astfel, partea moldovenească se pregătește de deconectarea livrărilor de către Rusia din raționamente geopolitice sau ca urmare a neachitării datoriilor moldovenești pentru gazul rusesc, care ar putea depăși suma inițială de 700 milioane de dolari din cauza scumpirii curente a gazelor de până la circa 1.500 euro pentru mia de m3.

Pe lângă aceasta, autoritățile moldovenești compensează deficiențele rezilienței de stat prin atragerea altor resurse disponibile ale agențiilor și fondurilor europene. Astfel, misiunea Frontex ajută la gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. De asemenea, lansată recent de către UE, Platforma de Sprijin urmează să faciliteze administrarea frontierelor și a ordinii publice. Asistența din cadrul Facilității pentru Pace permite Moldovei să facă achizițiile necesare pentru a îmbunătăți serviciile medicale militare și a asigura capacități noi de transportare civilă pentru situații de urgență. În paralel, guvernarea folosește contextul geopolitic și deschiderea UE către statele afectate de agresiunea rusească pentru a integra serviciile de transport moldovenești și fluxurile de exporturi în piața europeană. Prin urmare, transportatorii moldoveni urmează să fie exonerați de obligația de a deține permis pentru activitățile de transport și tranzit pe teritoriul UE (IPN, iunie 2022). De asemenea, exportul a șapte categorii de produse agricole (prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri) a primit aprobarea pentru liberalizare pe durata unui an (beneficii estimative de 55 milioane de euro). În linii generale, guvernarea de la Chișinău este cooperantă cu UE, care la rândul său o tratează cu credibilitate și indulgență. Probabil, din aceste considerente, condiționalitățile UE cerute în schimbul asistenței macro-financiare de 150 milioane de euro sunt lejere, repetând unele reforme deja preconizate spre implementare.

În loc de concluzii…

În condițiile actualului război rusesc contra Ucrainei, orice semn de slăbiciune în Georgia și Moldova sau, cu alte cuvinte, manifestare de reziliență limitată, pot crea teren fertil pentru unele intervenții eventuale din partea Rusiei. Un loc central în registrul motivațiilor geopolitice rusești constituie menținerea sau condiționarea instalării unor guverne fie prietenoase sau minim tolerante vizavi de atributele statului rusesc (limbă, cultură, narativ, cetățeni etc.). Supraviețuirea acestor elemente oferă pârghii pentru exercitarea puterii blânde (“soft power”) în spațiul ex-sovietic. Astfel Rusia încearcă să se opună proiectului civilizațional liberal-european, care poate avansa datorită extinderii UE spre Est prin conferirea perspectivei europene pentru Moldova și Georgia (alături de Ucraina).

Decuplarea de legăturile de dependență social-economică cu Rusia sunt în beneficiul rezilienței și securității naționale a Georgiei și Moldovei. În timp ce Moldova este deja activ implicată în dezvoltarea parametrilor de reziliență prin identificarea și atragerea resurselor europene, autoritățile georgiene încearcă să valorifice potențialul economic al relațiilor cu Rusia, indiferent de riscurile legate de menținerea și intensificarea dependenței. Totodată, comparativ cu Georgia care deține capacități de reziliență mai solide, partea moldovenească este în fața unor riscuri majore legate de discontinuitatea guvernării din cauza unor eventuale proteste în masă, dacă gestionarea crizelor social-economice va eșua și opoziția pro-rusă va reuși să profite din plin de aceasta (cu sau fără intervenția directă a Rusiei). Atât dependența economică, în cazul Georgiei, cât și tensiunile social-politice presante din Moldova au la bază riscuri de origine rusească. Acestea pot fi contracarate prin profilaxie preventivă și dezvoltarea rezilienței de stat prin intermediul materializării perspectivei europene.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Situatiile sunt total diferite si componenta geostrategica ca si pozitionarea teritoriala sunt si ele diferite . Rep. Moldova si Ucraina au fost primite pe culoarul de acceptare ca membre in UE .Georgia inca nu are acceptul .Razboiul din Ucraina este factorul decisiv ce va aduce sau nu va aduce Rep. Moldova si Ucraina in Uniunea Europeana .Practic , daca Rusia se retrage de pe aliniamentele cucerite in primele luni de razboi atunci cetatenii ucrainieni de etnie rusa si cei simpatizanti ai acestora vor fi nevoiti sa se intoarca la mama Rusie . Rusii , cetateni ai Rep. Moldova si cei ai Ucrainei ,nu vor astepta sa devina „paria” in societatile in care acum inca traiesc .Acelasi lucru il vor face si parte din cetatenii din Transnistria .Primele bombe cazute in zona alunga automat pe cei perdanti ai razboiului fiind .Acum Ucraina joaca o carte greu de contracarat de Rusia .Loviturile asupra Crimeiei devin purtatoare de migratie , migratie ce va deveni masiva si urmare a sperietoarei numita „ vintul ce duce radiatiile spre Crimeea ” , in caz de accident nuclear . Rusia pozitioneaza capacitati militare si sisteme de rachete , probabil S500 , in preajma Centralei nucleare de la Zaporojie .Daca aceste capacitati nu sunt in stare sa ofere protectia scontata si loviturile(capacitati necunoscute de lovire ) ucrainienilor trec de aceste sisteme lovind capacitati militare aflate in preajma Centralei nucleare rusii vor fugi mincind pamintul .Spectrul lovirii unui reactor nuclear alunga pe toata lumea .Intreaga zona a Donbasului devine nelocuibila . Acum intelegem si de ce Zelenski a cerut daunazi plecarea tuturor din Donbas .In acest context Rep .Moldova devine rapid membra a UE sustinerea locuitorilor Republicii pentru sistemul politic rusesc devenid una ce tinde spre zero urmare si a migratiei ce va deveni consistenta pe segmentul celor filorusi .Se pare ca luna august este luna decisiva ce ne va arata trendul .Zelenki a spus de multa vreme asta fara sa arate solutiile . Acum le putem subintelege .

  2. Este evident ca in lumea interconectata de astazi nicio tara mica sau mijlocie nu mai poate fi in mod real independenta si suverana, deci trebuie sa se orienteze spre un fel de vasalitate. Si iarasi este evident ca Romania, aflata in Europa Centrala, ar avea o situatie mult mai buna ca membru/vasal al Occidentului european, recte Germania, decat Orientului european, recte Rusia. Asa ca alegerea este fara niciun dubiu.

  3. Deci:
    – Gerania de Est s-a unit repede-repede cu RFG
    – Rusia a acaparat prin violenţă Abhazia, Osetia, Transnistria, Crimeea şi acum ia o altă halcă din Ucraina.
    În schimb:
    – Iugoslavia s-a spart în vreo 6 ţări, Cehoslovacia s-a despărţit în două ţări, Cehia şi Slovacia.
    Care va să zică, cei mari AU DREPTUL să-şi reia teritoriile( Germania şi Rusia) dar cei mici nu, ei trebuie să fie fărâmiţaţi ca aşa vor Germania şi Rusia…..
    În legătură cu Moldova, problema este ce vrea în definitiv Moldova? Ca stat „neutru” şi suveran nu are nicio şansă( vezi şi cazurile Suediei şi Finlandei care au înţeles cum stă treaba). Moldova are o soluţie bună, unirea cu România, dar nu vrea asta, se pare că, la o adică, ar accepta mai mult Rusia. Nici măcar situaţia din Transnistria Moldova nu o vrea rezolvată. În Găgăuzia la fel. Deci, ce vrea Moldova!? Ce rezilienţă speră acest stat mic şi subdezvoltat? Că nu vrea Germania şi Rusia Unirea Moldovei cu România, asta e una, dar de ce nu vrea Moldova, asta e alta. Sunt popoare care nu-şi înţeleg obiectivele naţionale şi atunci dispar.

    • Toate acestea le stim, dar de ce nu mai vrea nici Romania, care dupa ce luptase cot la cot cu basarabenii contra transnistrenilor si formase o alianta neoficiala, a fugarit cu MAI toti basarabenii care veneau cu marfa sau la munca la noi, dovedind chiar o adversitate oficiala pe care moldovenii au resimtit-o. Probabil ca daca SUA va fi de acord se va inversa trendul si se va produce iar unirea.

    • Nu știu daca exista un popor moldovean, poate o populație a statului Moldova, stat în care ocupația rusească n-a încetat în 1991. Acest statulet este controlat de rusi prin dependenta economica, prin minorități etnice și prin dodoni, o noua generație de bodiuli.
      Germania a făcut unificarea pentru ca toti nemții o voiau (inclusiv cei din E), iar cei din vest aveau capacitatea economica de a finanța o astfel de integrare. Noi suntem în situația paradoxala în care statul roman nu face mai nimic pentru integrarea viitoare a Basarabiei, iar o parte din basarabeni stau cu fundul în doua luntre și se gândesc cum sa profite de ceva bani europeni și în același timp sa-și mențină dependenta de maica Moscova.
      Republicile baltice au stat sub rusi un timp mai îndelungat decât Basarabia și totuși deznationalizarea n-a fost asa de puternica. Poate si pentru ca au plecat de la alt nivel înainte de ocupație.
      Repet un comentariu anterior. La momente grele si in clipe astrale esre nevoie de lideri cu viziune care pot lua hotarari dificile.
      La inceputul lui 1918 regatul roman era intr-o situație disperata, cu 3/4 din teritoriu sub ocupația Puterilor Centrale, și totuși a trimis trupe în Bssarabia, trupe ce au permis întrunirea Sfatului Tarii și votul pentru unire. De unde luam azi astfel de conducători?

      • Sa nu uitam ca la momentul ocuparii Tarilor Baltice de URSS, acestea aveau cei mai multi studenti la mia de locuitori din Europa (adica din lume).

        • Tarile baltice au întrat sub rusi între 1710 și 1721 cu 100 ani înaintea Basarabiei. Dacă era dupa Cantemir si daca turcii pierdeau bătălia de la Stanilesti probabil ca și principatele noastre ar fi pățit la fel. De unde se vede ca oamenii f învățați nu sunt și politicieni înzestrați.

  4. Pentru descrețirea frunților in vremurile astea tulburi și periculoase:
    In adolescenta era un cântecel șăgalnic.
    “Și Ștefan cel Mare in lupta la Soci
    A prins o turcoaica și-a tras-o de f***i”
    Nu știu ce poziție politica au avut leșii atunci și dacă sultanul Erdogan ar vrea sa joace rol de eunuc in harem acum dar ar fi bine ca fiul bucătarului moldovean (Putina) al lui Stalin sa nu fie lăsat sa mai participe in finala MasterChef.
    Motivul care sper ca va folosit este lipsa de vodca in desert.
    :))

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro