miercuri, aprilie 30, 2025

Germania riscă să piară pe limba lui Aristotel

Credeţi că actuala criză a datoriilor greceşti este fără precedent?! Greşit! Germania este campionul indiscutabil al datoriilor publice în secolul 20. Are la activ deja trei incapacităţi de plată. Toate iertate atunci, dar neuitate în totalitate. Istoricul Albrecht Ritschl avertizează că Republica Federală ar trebui să fie mai conciliantă în raport cu Grecia şi întreaga UE. În caz contrar, Berlinul riscă să ajungă el însuşi în incapacitate de plată.

Albrecht Ritschl este istoric specializat în domeniul economic şi profesor la London School of Economics. El afirmă că Germania şi-a asumat în mod eronat – cel puţin luând în considerare istoria ţării – rolul de atotştiutor în criza datoriilor greceşti. Chiar dacă populaţia germană este conştientă de actuala putere economică a ţării, guvernul ar trebui să fie mai precaut.

În secolul trecut – care nu s-a încheiat decât de 11 ani – Germania a fost campionul nedetronat al falimentelor statale. Actuala stabilitate financiară a Germaniei se datorează americanilor, care după ambele războaie mondiale au renunţat la sume imense de bani pentru reconstrucţia Europei – şi în principal – a Germaniei. „Doar că lumea uită prea des de aceste aspecte”, spune istoricul Ritschl.

Între 1924 şi 1929, Republica de la Weimar a împrumutat de la SUA sumele necesare pentru despăgubirile de război. Piramida creditelor s-a prăbuşit în Marea Depresiune din 1931. Banii au dispărut, paguba pentru America a fost uriaşă. Efectele asupra economiei mondiale au fost devastatoare.

După al doilea război mondial, America a avut grijă să nu mai păţească la fel. Aşa că despăgubirile de război au fost amânate la cererea SUA până la o „viitoare reunificare”, practic au fost amânate sine-die datoriile germane. Aceasta a fost de fapt baza miracolului economic german. Dar pentru creşterea economiei federale, victimele ocupaţiei naziste au trebuit să renunţe la banii ce li se cuveneau – printre acestea şi Grecia.

Raportat la economia de azi, criza datoriilor germane a însumat pierderile totale ale crizei financiare din 2008. Aşa încât, datoria Greciei este – prin comparaţie – aproape insignifiantă. În istoria economiei recente, Germania este împăratul cizei datoriilor. Grecia este – într-un posibil clasament mondial – nici măcar la mijlocul ranking-ului. În cazul Atenei marea problemă este doar posibilul efect de domino în alte state aflate în criză.

Au existat cel puţin trei momente în care Germania a fost în secolul 20 în incapacitate de plată (în ceea ce priveşte achitarea datoriilor): după anii ’30 a venit momentul 1953. America a aplicat un Hair-Cut gigantic datoriilor germane. Apoi în 1990 – odată cu reunificarea Germaniei – cancelarul Helmut Kohl a refuzat să plătească despăgubirile de război (Acordul de la Londra), iar comunitatea internaţională a închis un ochi.

Pericolul incapacităţii de plată a Greciei este cât se poate de serios. Şi este cât se poate de evident că Germania va plăti, în cele din urmă, cea mai mare parte a facturii. Dar şi Germania a trăit fără griji timp îndelungat, iar industria a profitat enorm la capitolul exporturi.

Astfel încât, atitudinea duşmănoasă a Germaniei la adresa Greciei este nu numai nejustificată, ci şi periculoasă. Nimeni nu a uitat în Grecia că dezvoltarea economică germană se datorează, în fond, bunăvoinţei foştilor „duşmani”.

Dacă presa şi oficialii guvernamentali vor continua cu acelaşi discurs (Grecia, sacul fără fund al Europei), atunci poate celelalte state europene îşi vor aduce aminte de despăgubirile neachitate. În cazul exacerbării unor sentimente antigermane, vistieria statului va fi golită atât de repede încât nu va mai rămâne nimic din miracolul german.

În concluzie, Berlinul ar trebui să se năpustească să salveze Grecia în termenii „cei mai luxoşi”. Alternativa ar fi mult mai dureroasă…

Interviul acordat de istoricul Albrecht Ritschl revistei Spiegel poate fi accesat integral aici.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. O singura observatie: limba lui Aristotel e greaca veche. Asa ca titlul imi suna ca si cum am spune ca Horatiu a scris in limba romana.

  2. Cred ca se exagereaza. Dupa al doilea razboi mondial, Germania nu a platit cine stie ce in cash intr-adevar, ca n-avea de unde, dar tot ce inseamna bunuri germane atat in tara cat shi afara, fabrici shi uzine facute bucati, patente, forta de munca au fost impartite intre aliati.. numai patentele erau in valoare de mai bine de 10 miliarde..

    Asha ca hai sa nu ne pripim. Germania si-a revenit in primul rand pentru ca nemtzii au muncit, shi nu oricum ci asha cum ii vad in fiecare zi ca muncesc – EFICIENT shi SUSTINUT!!!! shi nu cu gandul shi cu burta la soare ca grecii.

    Mai ushurel cu apararea grecilor.. ca nu e cazul

    • @ diaspora,
      mai usurel, ca bine zici, dar mai studiaza putin si vei afla ca doar rusii au luat „fabrici si uzine” din partea rasariteana, DDR.

      • Din cate am studiat eu s-au cam impartit, nu au luat numai rushii, dar poate ma insel. Datoriile de dupa primul razboi mondial au fost platite de germania in intregime (asha cum s-au recalculat in urma acordurilor), ultima transa anul trecut in toamna. sunt singurii care au achitat datoriile din planul marshal daca nu ma insel.. tocmai pentru a-si restabili reputatia..

        grecii au primit shi ei shi bani pentru reconstructie shi ajutor de tot felul.. shi degeaba

        gasesc ca ideile din articolul asta sunt ushor puerile. se poate face ushor o analogie cu situatia omului adult care in loc sa puna osul la treaba, da vina pe parinti, intamplari din copilarie, trecut, genetica, datorii neplatite orice numai pe el nu. Asa shi cu grecii care in loc sa faca ceva concret, demonstreaza pe strada shi spera sa pice ceva din cer.. eventual ceva plati de datorii de pe vremea lui aristotel shi a adevaratilor greci. Germanul nu prea sta cu mana intinsa shi de pierit, va fi ultimul sa piara, asha cum a aratat istoria. Poate doar japonezii sa fie ceva mai rezistenti decat neamtzul.. iar de cand traiesc printre germani aceasta convingere mi s-a intarit.

        Autorul este mult prea anti-german (shi nu chiar pentru prima oara) fara sa-mi fie clar de ce.. o sa fie probabil dezamagit..

  3. In loc de reparatii au incasat si grecii, ca intreaga Europa Apuseana, fonduri din Planul Marshall, si deloc modeste. Circa jumatate din cele atribuite Germaniei de Vest, cu care aceasta a initiat reconstructia si miracolul economic, cam cat Austria. Luate in considerare dimensiunile, Grecia putea ajunge nababul Europei.
    Rapusa pentru a doua oara in 30 de ani, Germania a fost tratata cu o blandete de neinteles pentru cei care i-au suportat excesele. Numai ca politicieni francezi, R. Schumann si J. Monnet, au identificat cheia unei paci durabile in aplanarea dusmaniei mortale cu Germania, strangerea acesteia la piept incat sa nu mai poata lua o arma in mana. Cine nu invata din greselile sale, este prost.
    Acestor considerente li s-a suprapus conflictul Est-Vest, in care Germania cu experienta ei hitlerista era indispensabila (Organizatia Gehlen si de-astea). Si socoteli economice au jucat un rol important, astfel nucleul Uniunii Europene fiind Uniunea Montana (pentru carbune si otel, cu centrul de greutate in zona Ruhr).

  4. Nu cumva si Romania are de recuperat niste miliarde bune de la Germania in urma razboiului? Un economist a re-descoperit recent documentele datoriei despre care se stia, dar Conducerea Romaniei, Guvernul, Parlamentul si finantele in general – au inchis ochii!

    DE CE?

  5. Sunt de acord cu autorul. Intreaga infrastructura a Germaniei este facuta pe Marshal. Stim prea bine in ce masura a functionat carpet-bombing-ul.Si vorba aia…americanii „aveau cu ce”. Germania, dupa WW2, a fost practic nivelata. In Grecia, nu a fost deloc cazul. ;)

  6. Asculta Greci au cheltuieli de miliarde si venituri nimic de aceia e sac fara fund,intelegi. In doi ani au iara nevoie de imprumuturi ca ei nu au industrie si toti sunt BUGETARI. INTELEGI si cea mai mare suma o plateste GERMANIA intelegi

    • Eu nu inteleg atitia intelegi pe secunda. Si apoi grecii (cu doi de i) ma intelegi daca intelegi ca sa ne intelegem

  7. Multumesc pentru link-ul foarte instructiv catre Spiegel, insa trebuie sa spun ca dupa ce am citit interviul de acolo nu am inteles care este „contributia” dvs. Foarte multe fraze sunt pur si simplu traduse direct din germana fara sa le marcati prin semnele citarii sau macar sa le redati in stil indirect. Mi se pare incorect acest lucru si am dorit sa il semnalez.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Laurentiu Diaconu-Colintineanu este redactor RFI si contributor HotNews.ro. Si-a inceput cariera in radio, mai tarziu a inceput sa scrie pentru a ajunge in final jurnalist multimedia. In prezent coordoneaza si proiectul MedAlert.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro