miercuri, mai 18, 2022

Germany 1939 – Russia 2022: A return to the Cold War?

Perhaps the most remarkable idea in the field of political philosophy in the last 30, if not 50, years is Francis Fukuyama’s “end of history”. It turned out to be, until now at least, also completely flawed. What was supposed to be a triumph of liberal democracies seen as a final form of human government evolved into an open defiance of liberal democratic ideas by more and more oppressive governments. Another postulate, according to which capitalism, market forces and trading will lead to more democracy, has also been proven wrong.

Seen with today’s eyes the Cold War paradigm seems to be quite simple compared to the present situation. The world was divided into free and non-free blocks and economic relations between them were rather limited, the socialist countries living in an autarchic bubble, trading mostly with each other and lacking the technology and the know-how needed for competing with the advanced nations of the free world. The fall of the Berlin Wall not only liberated the captive countries held until then in the orbit of Soviet Union but led to the normalisation of investments in the economies of Russia and China. Western companies started poring money in China and Russia, Chinese and Russian multimillionaires started buying property in favourite locations in the West and the Chinese and Russian governments found willing lobbyists in most of the Western countries, even former prime ministers of Germany and France being employed by Russian companies. Suddenly it became perfectly legal, albeit immoral, to serve the interests of the former Evil Empire with the argument that the wolf had changed its skin.

But in the last ten years both the Chinese and the Russian rulers became increasingly repressive, eliminating any form of dissent. Vladimir Putin is now in his fourth presidential term while Xi Jinping in 2018 put an end to the presidential two-term limits, both of them disposing with the legal constitutional niceties, and both countries have been threatening neighbours. While China has abstained so far from any conflagration, Russia has already been at war with Moldova, Georgia, Ukraine, leaving aside its interventions in Syria or Libya. So far Kremlin’s favourite tactic was to keep the conflicts frozen, establishing internationally unrecognised territorial entities protected by Russian forces. The notable exception is Crimea, which Russia didn’t bother to establish as a separate republic but swallowed it whole, making it part of Russia. Encouraged by the weak Western response Russia supported pro-Russian separatists in the Eastern part of Ukraine, creating two “People’s Republics”, Donetsk and Lugansk (Luhansk in Ukrainian), unrecognised by anybody else in the world except for South Ossetia, itself recognised only by Russia, Venezuela, Nicaragua, Nauru and Syria.

Then, in July 2021 president Putin penned an article, “On the Historical Unity of Russians and Ukrainians” [1], the interpretation of which would require a whole book. However, for me the most remarkable passage is “We respect the Ukrainian language and traditions. We respect Ukrainians’ desire to see their country free, safe and prosperous.” After the abominable hypocrisy of the second sentence one cannot take anything else Putin says at face value. The kinship between Russians and Ukrainians he invokes in a later paragraph is the kinship of a brother chopping off his sister’s leg, then paralysing one arm and then telling her they are family.

In the same article Putin wrote: “Apparently, and I am becoming more and more convinced of this: Kiev simply does not need Donbas. Why? Because, firstly, the inhabitants of these regions will never accept the order that they have tried and are trying to impose by force, blockade and threats.” This could maybe provide a hint as to the final aim of his belligerence.

Putin is definitely no stupid politician. Actually he is intelligent and shrewd. Why would he threaten with invasion a relatively big country even if he could win a war but find later occupation untenable?

One answer could be his too long reign in Russian politics, be it as a president or prime-minister. He has been now 23 years in power and this is only one year short of Ceausescu’s record 24 which ended the way everybody knows. Absolute power corrupts absolutely, says a well-known proverb, but it also erodes the rulers’ minds.

When dictators remain too much in power they tend to see themselves as omniscient and omnipotent. And even democratic-minded politicians like Angela Merkel made more mistakes in the second half of her 16-year domination of German politics.

Moreover, although Russians have arguably the best chess school in the world, Putin doesn’t seem to be a chess player but relies more on brinkmanship than on a logical, founded approach. He might have been encouraged by the tepid reaction of the Western governments after his serial breaches of peace but that doesn’t mean that his amassing of army material and personnel along the Ukrainian border together with the absurd claims served in a manner of an ultimatum, mainly to the US, have brought Russia in an advantageous negotiating position.

In spite of the massive superiority of the Russian army compared to the Ukrainian one, none of the possible options that Putin has will help Russia [2].

A total defeat of the entire Ukraine, i.e., also of the Western Ukraine, occupation and installation of a Kremlin-friendly government, is not feasible. Russia could easily defeat the Ukrainian army in parts of the country but occupying the big cities, especially Kiev, and Western Ukraine, with its mountainous areas and fiercely anti-Russian population, would need a protracted war and substantial losses. The will to fight an extended war would lead to immediate sanctions, more supply of armament to the Ukrainian forces and possibly the emergence of an anti-war movement in Russia.

Putin is deluded if he believes the Ukrainians want to be saved from allegedly fascist forces and return to Mother Russia. In reality the Ukrainian population, like the populations of all former Eastern European countries, is in its huge majority proud of its acquired freedom and refuses to revert to living in a dictatorship. They may despise the corruption in their own country but living under an oppressive regime run by “silovarchs” [3] is not what they dream of. One can imagine their feelings if Russia were to attack and kill tens of thousands of Ukrainians. Putin should understand that time cannot be turned back and having Ukraine as a buffer state between Poland and Russia is the best option he has, knowing that at least short term there is no likelihood of Ukraine joining NATO.

Another option is a limited attack on Ukraine, or in the unfortunate words of Joe Biden, “a minor incursion”. Putin could order the army to occupy the southern part of Ukraine along the Sea of Azov up to Crimea, stopping short of Odessa, which would need a longer siege. This would have the advantage of being limited in size but incorporating a new part of Ukraine into Russia after Crimea would also trigger sanctions and arms deliveries to the government of Ukraine which, whichever it may be, is unlikely to be Russia-friendly.

Also, in both of the cases mentioned above NATO would enhance its presence on the Eastern flank and, additionally, previously neutral countries like Sweden and Finland may ask to join NATO, which is the opposite of Putin’s intended aims and a serious shoot in his own foot.

The most positive, for everybody, and likely one, in my opinion, is for Putin not to do anything and retire the forces amassed at the Ukrainian border. He will have the cynical satisfaction of having scared all the neighbouring states plus a good part of NATO (the ones that really care about Ukraine’s independence, Germany seeming more interested in the gas deliveries than defending the principle of freedom), warned NATO of the seriousness of his concerns regarding Ukraine and Georgia joining the organisation, emerging strengthened and more feared, albeit more despised, from this stand-off.

While I’m sure the Russian army has plans for any situation I don’t think Putin himself has a plan. Most likely he will play this by the ear.

Russia is a country with extraordinary riches, an educated workforce and could be on a par with the Western countries if it were democratic. Unfortunately its authoritarian model of government prevents it from making a progress worthy of its potential, its rulers being more interested in maintaining their power than in the good of the whole people. Its GDP per capita is roughly the same as Bulgaria’s and even a couple of thousand dollars lower than Romania’s [4]. Few authoritarian regimes have managed to steer their countries to economic quantum leaps, see Singapore as a glowing example, but Russia isn’t and won’t ever be a Singapore of Eurasia in spite of all its riches. There is a different work ethic in Russia and this cannot be changed overnight [5]. And populating Siberia with the hard-working and enterprising neighbouring Chinese might create a much more serious problem than the presence of a democratic Ukraine.

President Putin has shown the world that he has read history, albeit only nationalist, Russian-source history, but he should be told in explicit terms that if he thinks that the breakup of the Soviet Union was “the greatest geopolitical catastrophe of the century”, the formerly socialist Eastern European countries perceived the same event with elation as their liberation from the Soviet yoke, and would do anything in order not to fall under dictatorship again. As long as Russia is revisionist and revanchist in a way not experienced in Europe since 1939, it cannot expect in particular Eastern Europe, but Western Europe, too, and NATO in general, to accept a new European order based on Russia’s domination of its neighbours.

Renouncing its aggressive stance towards its neighbours can only be economically beneficial for both Russia and the former socialist countries in the Soviet orbit. No sane person west of the Russian border believes that Russia, which possesses the highest number of nuclear weapons, will ever be attacked by a NATO country, whatever propaganda the Kremlin is trying to feed its population in order to justify its land grabs.

Any attack on Ukraine should be met by the West with a return to the Cold War era and the economic isolation of Russia. It sounds difficult due to the general enmeshment of world economies but less so than in the case of China. If not, there won’t be any limits to Russia’s ambitions and China would feel emboldened to follow Russia’s example.  

[1] http://en.kremlin.ru/events/president/news/page/40

[2] https://www.csis.org/analysis/russias-possible-invasion-ukraine

[3] https://countryeconomy.com/countries/compare/romania/russia

[4] https://www.e-ir.info/2013/05/22/who-rules-russia/

[5] https://en.newizv.ru/article/general/19-08-2021/work-is-not-a-wolf-how-the-russian-work-ethic-differs-from-western-and-japanese

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Cum ar fi ca eu – cu o pregătire profesională, serioasa, într-un domeniu anume – să mă pronunț pe o temă total diferita de meseria pentru care (sper!) sunt calificat? Răspunsul e la Bob Dylan, „Blowing… „. Motiv de reflexie și pentru un inginer de aeronave, „actualmente fotojurnalist”. Părerea mea!

    • Va sugerez sa va referiti la articolul in sine, nu la pregatirea sau nepregatirea autorului. Cred ca am citit la fel de multe carti de politica ca multi doctoranzi si in plus am urmarit evolutia situatiei din Ucraina inca de la revolutia „Maidan” din 2014. La fata locului. Se pare ca ICR Bruxelles a considerat ca sint suficient de competent pentru a ma invita la o masa rotunda „Ukraine in the eyes of Eastern European Intelligentsia” in 2015. Nu toata lumea e unidimensionala, asa cum va place sa credeti. Daca as fi rau v-as cita, ca mare iubitor de rock, jazz si blues, tot din Dylan: ” And don’t criticize what you can’t understand”.

      • Multumim pentru sugestii , dom CORNELIU ! Zău că ai unele chestii valabile cu acest articuluș de price. Da, nu-ș de ce te rățoiești cu mîinile în șolduri si le spui doar pentru cei… initiati , cînd ai la îndemînă din toate cele cîte e nevoie a le intelege (si ) de noi ,cei mai de la coada vacii ,care nu avem asa studii înalte .I -auziți boieri dv – „de aeronave” ,care va să zică ! Sincer îmi pare rău ca nu ai ajuns doctor ” de cărți de politică” din moment ce ai citit atît de multe. Mă și intreb totuși ,cum de nu te-ai adresat celor de la ICR BRUXELLES să-ți dea unul ? Pe bune . Probabil că urmează ?Chiar înainte de a fi citit ”POVESTEA VORBEI ” scrisă de unul de se cheamă Anton Pan ?

        • Si dv, ca si dl de la ICR New York din primul mesaj, nu aveti nimic de spus despre articol. Nu stiu de ce oamenii vor sa se compromita pe siteuri. E vorba de Anton Pann si nu Pan. Si nu stiu de ce va deranjeaza diploma de aeronave. Nu e nici de mindrie si nici de rusine.

  2. Un articol scris in engleza pe contributors.ro care rostogoleste aceleasi teme care sunt pe „piata” informatiilor (considerate „relevante”) prezentate pe multe televiziuni si in presa scrisa occidentala de cateva luni bune.

    Cu alte cuvinte nimic nou, in afara textului in engleza.
    Poate, pentru a-si atinge scopul, oricare ar fi fost acela ( va las sa intelegi singuri ),era mai bine sa fie scris in limba romana pentru a putea fi citit de cei care nu stiu engleza,adica a celor,sa le zicem asa,mai putin educati.
    Pentru ca cei care stiu engleza citesc mai mult ,si din diferite directii, nu doar din directia pe care o indica autorul articolului !

    Nu vad comentarii in legatura cu atitudinea lui Macron in Franta ,a lui Draghi in Italia,a Spaniei,fata de situatia de la granita ruso-ucraineana,interzicerea transferului de armament israelian catre Ucraina,oferta lui Erdogan de mediere a conflictului,noul angajament dintre Rusia si China de a se sprijini reciproc.
    Nu vad niciun cuvant despre proiectata vizita a lui cancelarului german la Moscova.
    Ba chiar nici despre cererea lui Zelenski de se pune surdina pe propagarea idei cu interventia iminenta a Rusiei.

    Asadar un articol usor defazat plin de locuri comune !

  3. Parca, intr-o anumita masura, nu as impartasi pct.de v.al autorului.
    Ptr.consumul intern Putin makes his case sprijinindu-se mai putin pe geopolitica cat pe drepturile istorice cu privire la UKR. Pedaleaza pe aceleasi argumente pe care noi, in mod absolut legitim, le invatam (despre noi) inca din scoala primara.
    Cum ar fi sa vedem un politician ro.spunand ca „stiti, anumite parti din Transilvania parca nu ar fi big deal daca nu ar face parte din Ro.” sau ca Basarabia s-a dus demult si ca, you know, „cum am trait pana acum fara ea asa o sa traim si de-acum inainte”?!? Complicat. Nu?!? Politicianul acela ar fi doomed.
    Noi percepem Transilvania&Basarabia ca facand parte integranta din ethosul nostru romanesc si sunt adanc, adanc prinse in mentalul nostru colectiv si sufletul nostru ca neam/popor.
    Art.lui Putin, a carui importanta autorul o minimalizeaza sau o desconsidera etichetand-o drept nationalism, face trimitere directa la aceleasi sentimente. Imi e greu sa cred ca buna parte din rusi sa nu fi vibrat la asa ceva. Cum sa accepte ca mitul lor fondator este luat in deriziune iar teritoriul unde s-a format țaratul Kievean sa se constituie intr-o zona adversara (asa cum pare ca vede RUS NATO&UE acum)?!?
    Geopolitica/geostrategia, in primul rand ptr.consumul extern in art.lui Putin, au si ele rostul lor si pot fi argumente serioase chiar si ptr.cei care vad istoria ALTORA ca irelevanta. Valabil ptr.orice stat/natiune/putere de oriunde.
    John Mearsheimer considera, pe timpul mesei rotunde ICR bruxelloise, ca genul de actiuni (favorizate aici de autor) ar fi cu totul eronate. The causes&consequences of the UKR crisis https://www.youtube.com/watch?v=JrMiSQAGOS4
    „Putin doesn’t seem to be a chess player but relies more on brinkmanship than on a logical”. Istoria recenta ne arata ca NU e deloc asa. Tocmai asta e problema: e logic, e rational, „shrewd”, nu face greseli majore, nu se pierde cu firea.
    Anyway, sa vedem cum o descurcam acum cu alianta anuntata RUS-CHN.

    Inca ceva. „Few authoritarian regimes have managed to steer their countries to economic quantum leaps, see Singapore as a glowing example”si ar mai fi unul (care a avut/are ca exemplu Singapore): CHN. E demn de mentionat.
    La fel de demn de mentionat: RUS nu e URSS. Asta indiferent cat am incerca noi sa punem semnul egalitatii intre cele doua.

    • Ceva mai tirziu de masa rotunda bruxelloise, cam prin ianuarie 2017, mai precis la Valdai Discussion Club, Mearsheimer spunea „My view is that with the passage of time, assuming that China continues to grow economically, it will become a serious enough threat to the Russians that the Russians and Americans will find themselves allies.” Nu stiu cind va fi acel timp … N-am fost niciodata un admirator al lui Mearsheimer.

      Aveti dreptate cu China, care a facut progrese extraordinare dar e inca la nivelul Romaniei. Singapore are un GDP per capita care bate majoritatea tarilor europene.

      • @Corneliu Cazacu
        A spus Mearsheimer asta in 2017?!? Wow! Păi înseamnă că nu sunt singurul „prost” care să creadă așa ceva. Sunt într-o companie selectă. 👍😁 Doar că eu încă mă mai îndârjeam să cred in această idee până de foarte curând……speram prostește.
        Anyway, mi-e teamă că noi (zona occidentală) avem o răspundere in a pierde un potențial aliat de facto. Aliat major.
        Evident că se coroborează cu pretențiile RUS și manevrele strategice ale CHN. La prima vedere pare ca CHN a evitat, elegant, o situație f.complicata. Mais on va voir.
        Dacă lucrurile rămân așa vom avea „plăcerea” jocului pe 2 „fronturi”. Doar dacă, in extremis, US nu se vor dezangaja din zona aceasta. Că in CHN-Pacific nu se poate. Acolo provocările/pericolele sunt prea mari ptr.a putea fi trecute cu vederea si fac consensul politcii americane.

        Nu știu la ce vă referiți când spuneți că CHN e încă la nivelul RO. Dar CHN investește, acasă & worldwide, sume imense. Și asta nu precum Ceaușescu in anii ’80 care lipsea, programatic, românii de căldură, mâncare, etc. Comparația cu RO poate fi susținută la nivel statistic, dar atât.

        • Spune si statistica ceva. Parti din China aduc cu New Yorkul, altele cu Romania rurala. E admirabil ce au realizat comunistii chinezi dpdv economic insa au un drum lung pina la a face saltul calitativ care le-ar permite sa evite middle-income trap. „China 2030: Building a Modern Harmonious and Creative Society.” ar trasa liniile directoare.

          Apropierea SUA de Rusia ori de China nu poate avea loc decit in situatia unei relaxari politice in oricare din cele doua tari, greu imaginabila in conditiile in care fiecare devine mai autoritara.

          • @Corneliu Cazacu
            Da, unele părți ale CHN aduc cu downtown NY/lower Manhattan. Să sperăm, ptr.ei, că o să evite alte/unele părți ale NY. Acolo e brrrr foarte…..

            Îmi vine greu să cred că in aceste aceste cazuri specifice apropierea cu occidentul este determinată de relaxarea politică internă. Până de curând (să fie vreo 3 ani) nu prea auzeai deloc de probleme politice interne in CHN. Dimpotrivă, toate știrile/comentariile erau in sensul: CHN se deschide, pași mari către un sistem apropiat de noi, țară cu 2 sisteme, etc. Despre uighuri nexam. Poate puțin atunci cand respectiva minoritate a declanșat o revoltă (pe considerente etnico-religioase) și au apărut acte teroriste. Dar in rest…..wow ce bine merge bizz, stock market, chestii.
            Cu RUS e o altă poveste, dar prea puțin despre aspecte politice interne.
            Dar s-ar putea să greșesc eu și de fapt vorbim despre morală, principii, etc.

            • „Îmi vine greu să cred că in aceste aceste cazuri specifice apropierea cu occidentul este determinată de relaxarea politică internă.”
              Departarea de Occident vine in urma unei politici represive incepute cam acum zece ani in ambele tari. Argumentul meu era ca daca guvernul rus ar conduce tara intr-un mod ceva mai democratic tot nu ar ajunge la o revolutie ca cea romana ori ucraineana. Si argumentul e si mai valabil in cazul Chinei, unde chiar nu exista in momentul de fata vreo alternativa la partidul comunist.

            • @Corneliu Cazacu
              „daca guvernul rus ar conduce tara intr-un mod ceva mai democratic tot nu ar ajunge la o revolutie ca cea romana ori ucraineana. Si argumentul e si mai valabil in cazul Chinei, unde chiar nu exista in momentul de fata vreo alternativa la partidul comunist.” Ok.
              Dar problemele actuale occident vs.RUS&CHN sunt generate de probleme ce tin de geopolitica in cazul RUS si de geopolitica+economie in cazul CHN. Amandoua aceste state sunt challengers, in special, ptr.US in politica internationala.
              Iar RUS are pretentii ce tin de securitate (un fel de doctrina Monroe pe invers) si mai ales de revendicarea unor zone de influenta/teritorii.
              Are si CHN dar nu a trecut, inca, la fapte decat prin South China sea.
              Evident, putem sa dam ce nume vrem oricaror revendicari, sa folosim orice pretexte care il pun in defensiva pe adversar, sa ne aferam ptr.orice principii invocabile pe scena publica. Dar pe fond…..

              Intre cele 2 sisteme exista asemanari dar si f.multe deosebiri. Nu exista o echivalenta morala asa cum sustine stanga dezabuzata occidentala. Dar pana la urma, in chestiuni dintr-acestea de confruntare, tot la aceleasi tactici&strategii ajungem. Ca suntem oameni si altele nu s-au inventat.
              Stiti, se pune intrebarea: de ce sa acceptam revendicari teritoriale pe baza etnica, religioasa in Kossovo si sa le refuzam rusilor din Donetk, Lugansk,etc sau sarbilor din Bosnia, uighurilor din CHN?? Intr-o parte vorbim despre dreptul la autodeterminare ceea ce e laudabil, nu-i asa?!?, iar dincolo e nationalism, iredentism, etc. Unii au dreptul la orice revendicari identitare altii nu. Complicate chestiuni.

            • Orice persoana logica nu isi poate imagina un atac (occidental or chinezesc) asupra Rusiei. Teama liderilor de la Kremlin e o perdea de fum ori o obsesie nesanatoasa care dauneaza tuturor si in primul rind Rusiei. Ati punctat bine ca in cazul Chinei e vorba de geopolitica plus economie dar subiectul Chinei e mult mai complex. Iar cel al autodeterminarii si mai si (puteti incepe cu Catalonia, care e un caz in EU, nu prin locuri exotice).
              Un PS doar oarecum la subiect: Jos palaria in fata usurintei cu care se obtine o viza ruseasca. Foarte nebirocratic. Iar la Shanghai EXPO 2010 reprezentantul rus m-a ajutat sa intru peste coada la sfirsitul programului. Asa ca autoritatile ruse pot fi foarte rezonabile si umane, macar atunci cind nu e vorba de politica externa …

            • @Corneliu Cazacu
              Mai e inca ceva. Un aspect mai sensibil care trebuie luat cu niste lamaie si sare in prealabil.
              Noi romanii avem dificultati reale (si e f.normal) sa intelegem ce e aceea mentalitate, abordare sau atitudine imperiala.
              Imperiu nu inseamna automat ceva negativ asa cum e perceput, astazi, de societatea occidentala si de noi romanii carora ne fuge mintea automat doar la Austro-Ungaria si Rusia.
              Si ca sa vin la „cestiune”, spre deosebire de occident popoarele RUS&CHN nu sunt culpabilizate continuu, nu se simt tot timpul cu musca pe caciula, nu simt nevoia sa se justifice si sa isi ceara scuze in permananta precum fostele imperii occidentale. Dar culmea nici Turcia nu incearca niciun fel de vinovatii, obligatie morala perpetua fata de cei cuceriti/exploatati timp de secole multe. Dimpotriva.

              Fostele popoare URSS nu au complexe. Comunistii nu au asuprit alte popare ptr.binele celor sovietice. Bolshevicii s-au razboit si au asuprit maxim, in primul rand, fostele componente ale URSS. Si asta ptr.multe decenii.
              Caz f.asemanator si CHN, dar care are si o ranchiuna ptr.asa-zisul”secol de umilinte” ale CHN 1850-1950.
              Nu au complexe in a revendica ceea ce odata le apartinea sau cred ca au dreptul sa revendice in numele drepturilor ancestrale, naturale, etc.
              In acest timp fauritorul de civilizatie (occidentul) este intr-o continua repliere, caciuleala, perpetue autoflagelari ptr.ce au facut inaintasii lui/ce n-au facut inaintasii, etc.
              Chestiunile astea sunt vazute ca ridicole atat in RUS cat si in CHN, dar sunt folosite tactic ptr.scopuri strategice: RUS ptr.a recupera teritorii si maretie pierdute, CHN ptr.a revendica locul ce crede ca i se cuvine si ptr.a-si retrasa limitele acolo unde ii convine.
              Asa ca de chestiunile astea nu vom scapa prea curand…..
              Istoria ne arata ca statele puternice sunt „condamnate” la crestere permanenta. In momentul in care s-au oprit sa-si traga sufletul, sa enjoy the view de pe inaltimile senine unde nimic rau nu le poate ajunge incepe stagnarea, declinul, caderea in irelevanta. Ah, se poate reveni, dar f.,f.greu sau dupa secole de ratacire prin „deșert”. Avem exemple „stralucite”: Imp.Bizantin, CHN si, cu voia dvs.,UK, etc.
              Stiu ca e cinic ce spun, dar cred ca e o parte din explicatia „asertivitatii” actuale a RUS&CHN.

            • Nu e cinic, e in mare parte adevarat. Cu exceptia faptului ca pt unele dintre fostele republici sovietice (cele din Asia Centrala), venirea comunismului a insemnat un salt evolutiv. De ex Dushanbe, oras vazut in septembrie-octombrie 2021, s-a dezvoltat economic si cultural datorita URSS.

  4. „Any attack on Ukraine should be met by the West with a return to the Cold War era and the economic isolation of Russia. ”
    Should but won’t. Cineva sa trimita un memo si Germaniei…

    • Si eu zic sa le taiem repede gazul si petrolul (in caz de razboi economic, oricum ni-l vor taia ei). Desigur, o criza economica de proportii in EU se va face simtita la nivel global, inclusiv in SUA si in China… UE insa, va fi epicentrul. Europe goes cold and bust!

  5. Articolul trebuia să fie mai bine editat. Exemplu: ,,…than in the case off China.” Mai sunt și alte locuri în text care ar trebui revizitate.

  6. Stimate,
    d-le Cazacu,
    1.Era frumos daca articolul aparea si in romana, pentru cei care au facut la scoala doar limba rusa…
    2.D-le East River, capacitatea analitica – politica si economica – se dobindeste in special prin caracterul autodidact al studiului, deoarece scolirea in domeniu claseaza analistii in grupa ,,mica” de la gradinita domeniilor respective…
    3.Intradevar, sint doua ,,Chine” diferite, cea capitalista (Zona Sanhai si a marii Chinei de sud) si China agrara, situata economic-social, mai rau decit gospodaria de subzistanta a satelor din Dolj!
    In ce priveste capacitatea tehnico-stiintifica, China va ajunge din urma Vestul si SUA peste doua – trei generatii, deoarece ,,scolile culturale” din acest domeniu se construiesc in timpi umani si mai putin prin achizitia de licente si furt tehnologic.
    Rusia are o situatie economica-strategica putin inteleasa inclusiv de conducerea economica si presedintele Putin, care se tem mai mult de intruziunea UE si NATO decit de stagnarea economica pe care o genereaza pozitia militara manifestata prin dezintegrarea statala a Ucrainei slave!
    Cresterea economica rapida a Rusiei este posibila prin CSI-ul asiatic creat in prima faza si imediat cu Bielorusia si Cazahstanul, pentru a deveni putere economica si industriala mondiala, cind va avea de la 200 de milioane de locuitori in sus.
    Apoi, CSI-ul este ne-construibil doar prin ocupatie sau amenintare militare, solutia optima fiind o Rusie cu un proiect de industrializare rapida, care sa fie MOTORUL ECONOMIC al inlocuitorului ,,organic” al URSS!
    Pregatit ,,cultural” in special in domeniul militar si al sigurantei nationale, d-l Putin va trebui sa-si indrepte atentia asupra linistii cu UE-NATO, spre a iesi din stagnarea industriala si economica de dupa 2014.
    Volens, nolens, Crimeea va ramine Rusiei (careia i-a apartinut istoric) pentru accesul la M. Neagra – iar ,,pacea” cu Ucraina va crea drum deschis relatiilor economice favorabile cu SUA si UE.
    Casatoria prea adinca cu China este nu doar perdanta ci si periculoasa pentru o tara de 10 ori mai mica ca populatie si potential economic, astfel incit fara a demara constructia CSI, va gasi Asia (fosta URSS) ,,ocupata” economic de superputerea economica mondiala a anilor 2030!
    Orb este cine nu vede ca locul politic, economic si social viitor al Rusiei si CSI este alaturi de Europa, de care se distanteaza artificial deocamdata…

    • Crimeea nu apartine istoric Rusiei, a fost cotropita de catre rusi si anexata, dupa care a inceput mai tarziu curatarea etnica, politica criminala pe care o stim foarte bine.
      China este o tara in curs de dezvoltare, nicicum nu poate emite pretentii de numarul unu in lume din punct de vedere economic. 75% din populatie traieste in saracie pronuntata, restul traiesc de pe urma tehnologiei occidentale, China fiind o forta de munca inca ieftina. Produsele lor „100%” chinezesti sunt clone nereusite dupa modelele pe care le-au furat. Nici macar la copiat nu sunt in stare sa straluceasca si asta tine zic eu de IQ

  7. Foarte bun articol după părerea mea. Autorul da dovadă de erudiție și talent scriitoricesc.

    Cu talentul te naști. Formarea academică nu cred că are multă influență. Știu persoane care au terminat filologie și nu știu să scrie.

    Conținutul articolului reprezintă viziunea autorului asupra subiectului. Poți să nu ai o viziune foarte similară cu a lui și deci să nu fii de acord cu unele pasaje dar asta nu înseamnă că articolul nu este foarte bun!

    De exemplu eu cred că Putin știe ce vrea și ce va face în funcție de fiecare mutare a adversarului, a aliaților și de reușita acțiunilor propiilor soldați, ca la o partida de șah. Și cred că Putin dorește să-și asume un loc important în istorie indiferență dacă va fi considerat negativ de restul lumii dar mizează pe recunoștința rușilor că a reîntregit Rusia și a redevenit temută și crede în rolul lui istoric. Sunt de acord însă și chiar apreciez deosebit ideea că orice conducator/dictator pe măsura ce trece timpul ia decizii din ce in ce mai proaste, in primul rănd cred eu, pentru că pierde legatura cu realitatea.

    Referitor la limba engleză în care este scris articolul cred că autorul a țintit o audiență mai extinsă și poate mai elevată. Și Cioran a încetat să mai scrie în limba română considerind-o o limba de mică circulație și a continuat să scrie în limba franceaza și nu cred că l-a criticat cineva pentru asta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Corneliu Cazacuhttp://corneliucazacu.com
Absolvent al facultatii de aeronave Bucuresti, M.Sc in Energie la DTU din Lyngby, Danemarca, fost consilier de proprietate intelectuala la Copenhaga si examinator de brevete la Oficiul European de Brevete, München, actualmente fotojurnalist. Autor al volumului de articole si fotografii "O viata dubla: Intre Est si Vest. https://carturesti.ro/carte/o-viata-dubla-intre-est-si-vest-1003851949

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro